1ra-1810/21 — art. 165 alin. 2 lit. d CP

1ra-1810/21 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1810/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda

Judecătorii – Catan Liliana și Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

08 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Aștefani Florin-Marius, născut la xxxxx,

cetățean al xxxxx, originar și domiciliat în

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.02.2020 – 14.01.2021;

Instanța de apel: 17.03.2021 - 08.06.2021;

Instanța de recurs: 13.08.2021 – 24.11.2021.

A C O N S T A T A T:

Aștefani Florin-Marius a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165

alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de

organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de

plasare în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani.

Aștefani Florin-Marius la începutul lunii septembrie 2017, urmărind scopul

exploatării sexuale comerciale a persoanei, acționând împreună și de comun acord

cu Tamașciuc Elena (în privința căreia a fost judecată cauza în ordinea art. 364/1

Cod de procedură penală și condamnată), precum și alte persoane nestabilite de

către organul de urmărire penală care la acel moment se aflau pe teritoriul Greciei,

prin înșelăciune, sub pretextul angajării la un lucru bine plătit în calitate de

servitoare într-un market din or. Atena, Grecia și abuz de poziție de vulnerabilitate,

manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale și

1

situația economică grea, a recrutat-o pe xxxxx, în scop de exploatare sexuală

comercială, fără consimțământul acesteia.

Totodată, Tamașciuc Elena, aflându-se în sat. Văsieni, r-nul Ialoveni,

acționând întru atingerea scopului, pentru a obține consimțământul xxxxx de a se

deplasa la muncă în or. Atena, Grecia, cunoscând despre situația economică grea a

ultimei, i-a comunicat că va suporta toate cheltuielile legate de transportarea ei în

țara de destinație.

Ulterior, la 13.09.2017, Tamașciuc Elena, obținând prin înșelăciune

consimțământul victimei xxxxx de a pleca la muncă în or. Atena, Grecia, în calitate

de servitoare la un market, acționând întru realizarea intenției infracționale

comune de transportare a ultimei în țara de destinație în scop de exploatare

sexuală comercială, a organizat perfectarea pașaportului seria xxxxx pe numele

ultimei, prin transportarea acesteia la SEAI, BÎTDCA Ialoveni și suportarea

cheltuielilor în sumă de 1700 lei, pentru perfectarea în termen de 24 ore a

pașaportului menționat.

În continuare, la mijlocul lunii septembrie 2017, Aștefani Florin-Marius, care

acționa împreună și de comun acord cu Tamașciuc Elena și alte persoane,

Tamașiuc Elena s-a deplasat împreună cu victima la o Agenția de turism „Art Tur”,

situată pe str. V. Alecsandri, 14 din mun. Chișinău, de unde a procurat pentru

ambele bilete la ruta de autobuz Chișinău – Atena, pentru data de 15.09.2017,

suportând în acest sens toate cheltuielile.

La 15.09.2017, Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției

infracționale comune a organizat transportarea victimei xxxxx în țara de

destinație, însoțind-o pe ultima de la domiciliul său din xxxxx până în or. Atena,

Grecia, unde au fost întâlnite de cetățeanul xxxxx, Aștefani Florin-Marius, care a

preluat acțiunile infracționale inițiate de către Tamașciuc Elena.

Peste câteva zile, după ce au ajuns în or. Atena, Grecia,

Aștefani Florin-Marius, care acționa de comun acord cu Tamașciuc Elena,

continuând realizarea intenției infracționale comune a transportat-o pe victima

xxxxx la o casă nestabilită din același oraș, unde ultima a fost adăpostită,

comunicându-i că în continuare urmează să presteze servicii sexuale contra plată.

În așa mod, victima xxxxx, aflându-se în or. Atena, Grecia, în condițiile

menționate, care determinau situația ei precară și ilegală, legată de șederea pe

teritoriul țării de destinație fără acte de identitate și fără surse de existență, a fost

supusă exploatării sexuale comerciale.

Astfel prin acțiunile sale. cet. Aștefani Florin-Marius a comis infracțiunea

prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, conform semnelor calificative -

traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea cu

sau fără consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, în scopul

întoarcerii unei datorii, înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două

sau mai multe persoane.

inculpatului, a declarat apel în care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea

achitării lui Aștefani Florin-Marius

2

În motivarea apelului a indicat, că atât rechizitoriul prin care a fost sesizată

instanța de judecată pe marginea învinuirii lui Aștefani Florin-Marius, cât și

rechizitoriul prin care a fost sesizată instanța de judecată sunt 100 % identice. Mai

mult ca atât, o parte din probe care au fost puse la baza condamnării lui

Tamașiuc Elena au fost puse la baza sentinței în privința lui Aștefani Florin-Marius

fără a fi cercetate.

Totodată, pe parcursul examinării prezentei cauze penale au fost admise mai

multe încălcări din partea instanței de judecată și anume, Aștefani Florin-Marius a

fost lipsit de ședința preliminară, la fel, pe parcursul examinării prezentei cauze

penale a fost admis demersul apărării cu privire la audierea părții vătămate, însă

la ședința ulterioară instanța de judecată a respins demersul nemotivat, pe care

l-a admis anterior.

a fost admis parțial apelul, casată parțial sentința primei instanțe și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui

Aștefani Florin-Marius, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni.

În rest, a fost menținută sentința cu privire la pedeapsa complementară și

corpurile delicte.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că prima

instanță la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept

și just a ajuns la concluzia că inculpatul Aștefani Florin-Marius a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Aceste împrejurări au

fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și

care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor.

Deși inculpatul Aștefani Florin-Marius nu a recunoscut vina, instanța de apel

a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal. Prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și care coroborează între ele, după cum urmează:

- declarațiile părții vătămate xxxxx;

- declarațiile martorului Tonu Valentina;

- declarațiile martorului Curnic Petru;

- declarațiile martorului părții apărării Lefter Raisa;

- declarațiile martorului părții apărării Tamașciuc Elena;

- procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 12.12.2017,

întocmit OUP al SUP al IP Ialoveni, la plângerea cet. xxxxx pe faptul traficării sale;

- ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 12.12.2017 de la partea

vătămată xxxxx a pașaportului străin cu nr. xxxxx;

- procesul-verbal de examinare din 13.12.2017, a planșei foto a

pașaportului părții vătămate;

3

- ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 26.12.2017 a pașaportului pe

numele lui xxxxx;

- procesul-verbal de examinare a planșei foto din 26.12.2017 a poliței de

asigurare medicală de plecare în străinătate pe numele lui xxxxx;

- procesul-verbal de percheziție din 21.12.2017 și de examinare din

27.12.2017, a inscripției în cadrul căruia de la domiciliul cet. Tamașciuc Elena în

xxxxx, a fost ridicată o bucată de hârtie pe care se află inscripția 404053276 (150E)

„Zolotaia corona”, Florin-Marius Aștefani, cât și ridicare de obiecte;

- procesul-verbal de examinare a planșei foto din 27.03.2018, prin care a

fost examinat telefonul mobil de model „Xiaomi” cu IMEI xxxxx și IMEI xxxxx, a

conversațiilor;

- procesul-verbal de examinare a planșei foto din 14.03.2018, prin care a

fost examinată confirmarea de plată și ordinului de încasare a numeralului prin

care din Grecia pe numele lui Tamașciuc Elena a fost transmisă și primită suma de

350 euro;

- procesul-verbal de examinare din 26.01.2018, prin care a fost examinată

informația prezentată de CAI a IPG privind traversarea frontierei de stat de către

Tamașciuc Elena și xxxxx. Din examinare rezultă că la data de 15.09.2017, ora

13:47, Tamașciuc Elena și xxxxx, au traversat frontiera de stat prin punctul de

trecere „Cahul-Oancea” cu autocarul de model „MERCEDES-TRAVEGO”, cu n/î

xxxxx;

- ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 10.01.2018, potrivit cărora la

data întocmirii de reprezentantul Agenției de Transport „Art-Tur”, a fost ridicat un

set de bilete de călătorie;

- procesul-verbal de examinare a planșei foto din 12.01.2018, privind

examinarea biletelor în privința lui xxxxx, care a fost procurat la 14.09.2017, cu

destinația Chișinău-Atena, costul fiind de 80 euro;

- procesul-verbal de examinare din 18.01.2018, prin care au fost examinate

actele ce au fost solicitate în baza interpelării întocmite în adresa Departamentului

de Înregistrare și Evidență a populației, privind documentarea cet. xxxxx, din care

rezultă că la 13.09.2017, ora 09:40, în SEAI, BÎTDCA Ialoveni de către xxxxx au fost

depuse un set de acte pentru perfectarea pașaportului străin la termenul de o zi pe

care a fost achitat 1700 lei și că la 04.07.2017, de către Serviciul poliției de

frontieră a aeroportului internațional de la xxxxx a fost ridicat pașaportul cu nr.

xxxxx eliberat la 06.09.2013, pe numele cet. xxxxx, ca fiind nevalabil;

- procesul-verbal de examinare din 02.02.2018, a informației prezentate de

Banca Comercială „FinComBank” din care rezultă, că în perioada solicitată pe

numele cet. Tamașciuc Elena din Grecia, Italia și Germania s-au efectuat mai multe

transferuri de valută și lei, că la 05.07.2017, pe numele cet. Tamașciuc Elena a fost

transmisă suma de 400 euro din Grecia de la Strelciuc Valeria și la 13.09.2017, pe

numele său, prin sistemul de transfer „Zolotaia Korona” din Grecia, de către

Aștefani Florin-Marius au fost transferați 3805 lei MD, în ziua când xxxxx a depus

actele pentru perfectarea pașaportului străin;

4

- procesul-verbal de examinare din 12.02.2018, a informației prezentate de

Banca Comercială „MOLDINDCONBANK” privind transferurile bănești pe numele

lui Tamașciuc Elena din Grecia de către Aștefani Florin-Marius în sumă de 45 euro;

- procesul-verbal de examinare din 12.02.2018, a informației prezentate de

Banca Comercială „Eurocreditbank” privind transferurile bănești pe numele lui

Tamașciuc Elena din Grecia de către Aștefani Florin-Marius în sumă de 800 euro;

- procesul-verbal de examinare din 12.02.2018 a informației prezentate de

Banca Comercială „Mobiasbanca” privind transferurile bănești pe numele lui

Tamașciuc Elena din Grecia de către Aștefani Florin-Marius în sumă de 230 euro;

- ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 18.10.2019 și de examinare

din 21.10.2019, de la partea vătămată xxxxx a informației de pe rețelele de

socializare referitor la Aștefani Florin-Marius.

Suplimentar, în ședința de judecată a instanței de apel, procurorul a invocat

verificarea următoarelor probe:

- declarațiile părții vătămate xxxxx audiată la diferite etape (f.d. 28, 30, 32

Vol. I);

- declarațiile părții vătămate xxxxx audiată suplimentar la 18.10.2019 (f.d.

221 Vol. I);

- declarațiile părții vătămate xxxxx audiată în instanța de judecată (f.d. 141-

145 Vol. II);

- declarațiile martorului Tonu Valentina (f.d. 34 Vol. I, 123 Vol II);

- declarațiile martorului Curnic Petru (f.d. 36 Vol. I, 146 Vol II);

- declarațiile martorului apărării Lefter Larisa (f.d. 151 Vol II);

- declarațiile martorului Tamașciuc Elena depuse în instanța de judecată

(f.d. 18 Vol. III);

- procesul-verbal de sesizare de săvârșire a infracțiunii (f.d. 28 Vol. I);

- procesul-verbal de confruntare între xxxxx și Tamașciuc Elena (f.d. 44-45

Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată xxxxx a pașaportului

(f.d. 48 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a planșei fotografice a pașaportului părții

vătămate (f.d. 49 Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată xxxxx a pașaportului

(f.d. 43 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a pașaportului ridicat de la partea vătămată

(f.d. 54 Vol. I);

- procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Tamașciuc Elena (f.d.

60-61 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor (f.d. 62-63 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a pașaportului ridicat de la

Tamașciuc Elena (f.d. 70-71 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a planșei foto prin care a fost examinat

telefonul mobil modelul Xiaomi și a conversațiilor extrase din acesta (f.d. 75-76

Vol. I);

5

- procesul-verbal de examinare a confirmării de plată și a ordinului de

încasare a numerarului (f.d. 98 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a Informației Poliției de frontieră cu privire

la traversarea de către Tamașciuc Elena și xxxxx (f.d. 106-107 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a biletelor în privința lui xxxxx (f.d. 103 Vol.

I);

- procesul-verbal de examinare a actelor prin care a fost solicitată

informația de înregistrare și evidență a populației (f.d. 114 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC

„Fincombank” (f.d. 120-122 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC

„Moldinconbank” (f.d. 126-127 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC

„Eurocreditbank” (f.d. 120 Vol. I);

- procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC

„Mobiasbanca” (f.d. 135 Vol. I);

- procesul-verbal de audiere a lui Tamașciuc Elena în calitate de învinuită

(f.d. 142 Vol. I);

- sentința din 15.06.2018 (f.d. 181 Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare și de examinare a informației de pe rețelele de

socializare efectuate de xxxxx referitor la Aștefani Florin-Marius (f.d. 26-29 Vol. I);

- procesul-verbal de informare despre finisarea urmăririi penale (f.d. 79-80

Vol. II);

- decizia Curții de Apel Chișinău din 19.02.2018 (f.d. 163 Vol. III).

Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și

apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate,

instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vinovăția

inculpatului Aștefani Florin-Marius în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165

alin. (2) lit. d) Cod penal și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către

prima instanță prin prisma articolului sus-enunțat, adică traficul de ființe umane,

după semnele calificative „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea cu sau

fără consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, în scopul

întoarcerii unei datorii, înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două

sau mai multe persoane”.

În speță, transportarea s-a manifestat prin deplasarea cet. xxxxx din

Moldova peste frontieră, în Grecia, folosind mijlocul de transport terestru autocar

- rută. În ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine că, la mijlocul lunii

septembrie 2017, Aștefani Florin-Marius, care acționa împreună și de comun

acord cu Tamașciuc Elena și alte persoane, Tamașiuc Elena s-a deplasat împreună

cu victima la Agenția de turism „Art Tur”, situată pe str. V. Alecsandri, 14 din

mun. Chișinău, de unde a procurat pentru ambele bilete la ruta de autobuz

Chișinău – Atena, pentru data de 15.09.2017, suportând în acest sens toate

cheltuielile.

La 15.09.2017, Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției

infracționale comune a organizat transportarea victimei xxxxx în țara de

6

destinație, însoțind-o pe ultima de la domiciliul său din xxxxx până în or. Atena,

Grecia, unde au fost întâlnite de cetățeanul xxxxx, Aștefani Florin-Marius, care a

preluat acțiunile infracționale inițiate de către Tamașciuc Elena.

Adăpostirea s-a manifestat prin acordarea spațiului locativ, or peste câteva

zile, după ce au ajuns în or. Atena, Grecia, Aștefani Florin-Marius, care acționa de

comun acord cu Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției infracționale

comune a transportat-o pe victima xxxxx la o casă nestabilită din același oraș, unde

ultima a fost adăpostită,

Abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către

Aștefani Florin-Marius a stării speciale în care se găsea xxxxx - situația sa precară

din punct de vedere al supraviețuirii sociale.

Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al

traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de

vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în

vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte

exploatarea sa.

Instanța de apel a constatat ca fiind dovedit indubitabil că atât

Tamașciuc Elena cât și Aștefani Florin-Marius cunoștea cu certitudine despre

vulnerabilitatea părții vătămate.

Astfel în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine că xxxxx expres

a indicat că anume la începutul lunii septembrie 2017, Tamașciuc Elena s-a întors

în Moldova din Grecia și în una din zile la insistența lui Elena au mers la Secția de

pașapoarte din or. Ialoveni unde a depus actele necesare pentru perfectarea unui

pașaport străin după numele de familie a soțului său cu care urma să plece în

Grecia. Din ceea ce își amintește biletele au fost procurate pe data 12.09.2017 sau

13.09.2017. La data de 15.09.2017 împreună cu Elena au venit în mun. Chișinău și

au urcat în autobuz trecând frontiera de stat. Pe data de 16.09.2017, în jurul orelor

16:00 min, împreună cu Elena au ajuns în Grecia, unde au fost întâlniți de Aștefani

Florin-Marius, și a fost dusă la o casă dintr-un oraș dar cum se numește nu

cunoaște. La Elena în apartament a stat două zile, după care, împreună cu Aștefani

Florin-Maris au mers să îi arate locul de lucru, la casa de toleranță, gândindu-se că

o duce la marketul despre care anterior discutase. Mai menționează că casa de

toleranță o numeau – market.

Instanța de apel a mai reținut drept plauzibile și depozițiile lui

Tamașciuc Elena care a indicat cert asupra faptului că Aștefani Florin-Marius a

primit bani pentru prestarea serviciilor sexuale de către xxxxx. Anume Aștefani

Florin-Marius a organizat atât plecarea, cazarea cât și transportarea de la

domiciliu până la bordel a lui xxxxx, dânsul din start a cunoscut cu ce urmează să

se ocupe xxxxx la bordel. Din câte cunoaște, în urma prestării serviciilor sexuale

de către xxxxx, Aștefani Florin-Marius a primit suma de 1000 euro. Dânsul s-a

înțeles din timp cu xxxxx, referitor la prestarea serviciilor sexuale de către xxxxx

și ea urma să presteze servicii pentru suma de 1000 euro transmisă lui Aștefani

Florin-Marius. Au fost cazuri când Aștefani Florin-Marius personal o ducea pe

xxxxx de acasă la bordel și invers. Cu xxxxx în apartament a locuit 3 zile, după care

7

nu cunoaște unde a fost dusă, iar Aștefani Florin-Marius i-a comunicat că xxxxx are

datorie pe care urmează să o achite și să nu o caute.

La fel, a mai menționat că Aștefani Florin-Marius cunoștea cu certitudine cu

ce se ocupă și care era rolul lui. Aștefani Florin-Marius cunoștea că xxxxx urma să

se prostitueze și consideră că aceasta cunoștea că Marius a primit 1000 euro de la

xxxxx pentru prestarea serviciilor sexuale de către ea. Danae îi oprea bani de la

xxxxx dar nu cunoaște exact cât. Ulterior, Aștefani Florin-Marius i-a comunicat că

xxxxx îi este datoare lui xxxxx cu 1800 euro, iar documentele xxxxx nu li-a luat ea.

Latura subiectivă a traficului de persoane se caracterizează prin intenție

directă. În cazul traficului de ființe umane se atestă o viciere a consimțământului

și, uneori, chiar lipsa consimțământului victimei, în acest sens fiind deloc

întâmplător utilizată în dispoziția art. 165 Cod penal expresia „cu sau fără

consimțământul acesteia”.

Instanța de apel a reținut că la încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului

în baza art. 165 Cod penal, nu se ia în considerație consimțământul victimei de a fi

recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era

informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele

utilizate în trafic.

Conform art. 3 al Protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea,

reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor,

adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale

organizate, „trafic de persoane” indică recrutarea, transportul, transferul,

adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințare de recurgere sau prin

recurgere la forță ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă,

înșelăciune, abuz de autoritate sau de o situație de vulnerabilitate ori prin oferta

sau acceptarea de plăți ori avantaje pentru a obține consimțământul unei persoane

având autoritate asupra alteia în scopul exploatării. Exploatarea conține, cel puțin,

exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare

sexuală, munca sau serviciile forțate, sclavia sau practicile analoage sclaviei,

folosirea sau prelevarea de organe; consimțământul unei victime a traficului de

persoane pentru exploatarea amintită, astfel cum a fost enunțată mai sus, este

indiferent atunci când unul din oricare dintre mijloacele enunțate a fost folosit.

Astfel, acțiunile inculpatului Aștefani Florin-Marius întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal - traficul

de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea cu sau fără

consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, în scopul

întoarcerii unei datorii, înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două

sau mai multe persoane.

Cu referire la argumentele formulate de către apărare privind lipsa

petrecerii ședinței preliminare la caz, instanța de apel a apreciat ca fiind corecte

acțiunile primei instanței privind dispunerea examinării cauzei penale fără ședința

preliminară, ori potrivit art. 345 alin. (1)-(2) Cod de procedură penală, în termen

de cel mult 3 zile de la data la care cauza a fost repartizată pentru judecare,

judecătorul sau, după caz, completul de judecată, studiind materialele dosarului,

fixează termenul pentru ședința preliminară, care va începe în cel mult 20 de zile

8

de la data repartizării cauzei, cu excepția infracțiunilor flagrante. Ședința

preliminară în cauzele în care sunt inculpați minori sau arestați se face de urgență

și cu prioritate, până la expirarea termenului de arest stabilit anterior. În cazul

posibilității judecării cauzei în procedură de urgență, judecătorul pune cauza pe

rol fără a ține ședința preliminară și ia măsurile necesare pentru pregătirea și

desfășurarea ședinței de judecare a cauzei ca aceasta să nu fie amânată, astfel fiind

respectate prevederile art. 345 Cod de procedură penală și garanțiile procesuale a

unui proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

Cu referire la argumentul apărării privind refuzul audierii suplimentare a

părții vătămate, instanța de apel a considerat necesar a reitera conținutul

procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță din 17.12.2020, prin

care a fost admis demersul avocatului Lozovscaia Tatiana privind audierea

suplimentară a părții vătămate xxxxx precum și a procesului-verbal al ședinței din

24.12.2020 din care rezultă imposibilitatea asigurării prezenței părții vătămate,

din motivul lipsei ultimei la domiciliu.

Totodată potrivit art. 111 Cod de procedură penală, partea vătămată se

audiază privitor la fapta penală și la alte circumstanțe care au importanță pentru

cauză. Declarațiile și audierea părții vătămate se fac conform dispozițiilor ce se

referă la declarațiile și audierea martorilor, fiind aplicate în mod corespunzător,

iar potrivit art. 109 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazul în care prezența

martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării lui peste

hotarele țării sau din alte motive întemeiate, precum și pentru a reduce sau a

exclude supunerea martorului unui vădit pericol sau pentru a reduce

revictimizarea martorului, procurorul poate solicita audierea acestuia de către

judecătorul de instrucție, cu asigurarea posibilității bănuitului, învinuitului,

apărătorului acestuia, părții vătămate și procurorului de a pune întrebări

martorului audiat.

Prin urmare ținând cont de regulile de audiere a părții vătămate similare

unui martor, de faptul audierii părții vătămate în cadrul ședinței de judecată din

25.06.2020 în care au fost formulate și acordate întrebări de părți, de faptul lipsei

ulterioare a părții vătămate la domiciliu și acordării în acest sens inclusiv apărării

unui termen în vederea realizării unor acțiuni procesuale, instanța de apel a

considerat ca fiind respectate garanțiile acordate inculpatului în acest sens.

În continuare, instanța de apel a reținut că la individualizarea și stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului.

De asemenea instanța de apel a menționat că, pedeapsa penală este

echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor

pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane or, practica

judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

9

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a Codului penal.

Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura

pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea

scopurilor legii penale și pedepsei penale.

Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei

în limitele fixate în partea specială.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei,

urmează de luat în considerație faptul că Aștefani Florin-Marius a săvârșit o

infracțiune care conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor deosebit

de grave, personalitatea inculpatului, care la evidența medicului narcolog și/sau

psihiatru nu se află în R. Moldova, cetățean al României, celibatar, neîncadrat în

câmpul muncii, nu a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate.

În consecință, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2)

lit. d) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a reduse pedeapsa până

la limita de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executare în penitenciar de

tip închis cu menținerea în vigoare a pedepsei complementare privind privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de

organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de

plasarea în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani.

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia

cu menținerea sentinței primei instanțe, prin care Aștefani Florin-Marius a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal și condamnat la 10 ani închisoare, cu privarea pe 3 ani de dreptul a

ocupa funcții și de a exercita activități în domeniul migrației legale, a turismului și

de plasare în câmpul muncii, fiind dispusă executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că instanța de

apel în mod eronat a interpretat și aplicat prevederile art. 75 Cod penal și la

alegerea și aplicarea pedepsei inculpatului Aștefani Florin-Marius nu a ținut cont

de circumstanțele cauzei penale, modul în care a fost comisă infracțiunea prin

impactul acesteia asupra părții vătămate cât și întregii societăți.

Consideră că instanța de apel a acționat în derogare de la prevederile

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, or, la stabilirea pedepsei inculpatului

Aștefani Florin-Marius nu a ținut cont de faptul că:

- fapta săvârșită de inculpat se prezintă de o rezonanță socială deosebit de

sporită;

- rolul și scopul pedepsei penale de a curma și preîntâmpina săvârșirea de

noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or în situația constatării majorării

10

amplorii infracțiunilor analogice, statul are scopul primordial de a contracara

săvârșirea acestora;

- modul în care fost săvârșită infracțiunea și impactul acestei fapte ilegale

asupra părții vătămate și consecințele care își vor produce afectul asupra acesteia

pe întreg parcursul vieții, mai mult ca atât având în vedere și acel impact asupra

întregii societăți în contractarea acestui fenomen.

Consideră că instanțele trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de

pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, deosebit de

grave și excepțional de grave, în special în ipoteza pluralității de făptuitori, precum

grupul criminal organizat și organizația criminală.

Mai mut ca atât, acuzarea consideră că pe parcursul examinării cauzei penale

în instanța de apel nu au intervenit careva circumstanțe ce ar combate motivele

aduse de acuzare și invocate la individualizarea pedepsei propuse a fi numite și

prin urmare, instanța de apel nu avea careva temei de a respinge aceste

argumente.

Relevă, că instanța de apel diminuând pedeapsa numită lui Aștefani

Florin-Marius nu a invocat nici o circumstanță atenuantă ce i-ar fi oferit această

posibilitate, sau cel puțin ce ar fi motivat această reducere a termenului de

pedeapsă stabilit.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, rezultă că acuzatorul de stat invocă

dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul individualizării greșite a

pedepsei penale stabilite inculpatului Aștefani Florin-Marius, făcând referire în

acest sens la erorile de drept prevăzute la pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

11

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Sub aspectul temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal atestă că

procurorul consideră că inculpatului Aștefani Florin-Marius, greșit i-a fost

diminuată pedeapsa stabilită de prima instanță în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod

penal, de la 10 ani închisoare, până la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, însă analizând argumentele menționate în raport cu

circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile

respingerii din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

12

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Aștefani

Florin-Marius a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2)

lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea

plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de plasare în

câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului apărării, instanța de apel

a casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei, pronunțând o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui

Aștefani Florin-Marius, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni. În rest, a fost menținută

sentința cu privire la pedeapsa complementară și corpurile delicte.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că pedeapsa aplicată

inculpatului de către prima instanță, este prea aspră, astfel diminuând în privința

lui Aștefani Florin-Marius pedeapsa închisorii.

Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele aduse în

recursul acuzării, aceasta deoarece instanța de apel cu respectarea prevederilor

art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care

conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor deosebit de grave, de

impactul social al acestei categorii de infracțiuni, de personalitatea inculpatului,

care la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru nu se află în R. Moldova,

cetățean al României, celibatar, neîncadrat în câmpul muncii, nu a recunoscut vina

în comiterea faptei infracționale incriminate.

Astfel, că pedeapsa stabilită de către instanța de apel sub formă de

închisoare pe un 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită

activitate legată de organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale,

turismului și de plasare în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani, este

motivată, individualizată și aplicată inculpatului în acord cu prevederile legale,

corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității

sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului

produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și

scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele

penale ale infractorului; conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului

13

penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială

etc.

Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul statuează că pedeapsa este

echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor

sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de

alte persoane.

Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege,

fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la

examinarea recursului declarat de către procuror, nu au fost stabilite careva erori

de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza penală în

privința lui Aștefani Florin-Marius, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 ianuarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

14