1ra-1810/21 — art. 165 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Ialoveni) din 14 ianuarie 2021 Aștefani Florin-Marius a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de plasare în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Aștefani Florin-Marius la începutul lunii septembrie 2017, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, acționând împreună și de comun acord cu Tamașciuc Elena (în privința căreia a fost judecată cauza în ordinea art. 364/1 Cod de procedură penală și condamnată), precum și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală care la acel moment se aflau pe teritoriul Greciei, prin înșelăciune, sub pretextul angajării la un lucru bine plătit în calitate de servitoare într-un market din or. Atena, Grecia și abuz de poziție de vulnerabilitate, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale și 1 situația economică grea, a recrutat-o pe xxxxx, în scop de exploatare sexuală comercială, fără consimțământul acesteia. Totodată, Tamașciuc Elena, aflându-se în sat. Văsieni, r-nul Ialoveni, acționând întru atingerea scopului, pentru a obține consimțământul xxxxx de a se deplasa la muncă în or. Atena, Grecia, cunoscând despre situația economică grea a ultimei, i-a comunicat că va suporta toate cheltuielile legate de transportarea ei în țara de destinație. Ulterior, la 13.09.2017, Tamașciuc Elena, obținând prin înșelăciune consimțământul victimei xxxxx de a pleca la muncă în or. Atena, Grecia, în calitate de servitoare la un market, acționând întru realizarea intenției infracționale comune de transportare a ultimei în țara de destinație în scop de exploatare sexuală comercială, a organizat perfectarea pașaportului seria xxxxx pe numele ultimei, prin transportarea acesteia la SEAI, BÎTDCA Ialoveni și suportarea cheltuielilor în sumă de 1700 lei, pentru perfectarea în termen de 24 ore a pașaportului menționat. În continuare, la mijlocul lunii septembrie 2017, Aștefani Florin-Marius, care acționa împreună și de comun acord cu Tamașciuc Elena și alte persoane, Tamașiuc Elena s-a deplasat împreună cu victima la o Agenția de turism „Art Tur”, situată pe str. V. Alecsandri, 14 din mun. Chișinău, de unde a procurat pentru ambele bilete la ruta de autobuz Chișinău – Atena, pentru data de 15.09.2017, suportând în acest sens toate cheltuielile. La 15.09.2017, Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției infracționale comune a organizat transportarea victimei xxxxx în țara de destinație, însoțind-o pe ultima de la domiciliul său din xxxxx până în or. Atena, Grecia, unde au fost întâlnite de cetățeanul xxxxx, Aștefani Florin-Marius, care a preluat acțiunile infracționale inițiate de către Tamașciuc Elena. Peste câteva zile, după ce au ajuns în or. Atena, Grecia, Aștefani Florin-Marius, care acționa de comun acord cu Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției infracționale comune a transportat-o pe victima xxxxx la o casă nestabilită din același oraș, unde ultima a fost adăpostită, comunicându-i că în continuare urmează să presteze servicii sexuale contra plată. În așa mod, victima xxxxx, aflându-se în or. Atena, Grecia, în condițiile menționate, care determinau situația ei precară și ilegală, legată de șederea pe teritoriul țării de destinație fără acte de identitate și fără surse de existență, a fost supusă exploatării sexuale comerciale. Astfel prin acțiunile sale. cet. Aștefani Florin-Marius a comis infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, conform semnelor calificative - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea cu sau fără consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, în scopul întoarcerii unei datorii, înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două sau mai multe persoane.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului, a declarat apel în care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea achitării lui Aștefani Florin-Marius 2 În motivarea apelului a indicat, că atât rechizitoriul prin care a fost sesizată instanța de judecată pe marginea învinuirii lui Aștefani Florin-Marius, cât și rechizitoriul prin care a fost sesizată instanța de judecată sunt 100 % identice. Mai mult ca atât, o parte din probe care au fost puse la baza condamnării lui Tamașiuc Elena au fost puse la baza sentinței în privința lui Aștefani Florin-Marius fără a fi cercetate. Totodată, pe parcursul examinării prezentei cauze penale au fost admise mai multe încălcări din partea instanței de judecată și anume, Aștefani Florin-Marius a fost lipsit de ședința preliminară, la fel, pe parcursul examinării prezentei cauze penale a fost admis demersul apărării cu privire la audierea părții vătămate, însă la ședința ulterioară instanța de judecată a respins demersul nemotivat, pe care l-a admis anterior.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, a fost admis parțial apelul, casată parțial sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui Aștefani Florin-Marius, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni. În rest, a fost menținută sentința cu privire la pedeapsa complementară și corpurile delicte. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a reținut că prima instanță la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Aștefani Florin-Marius a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Deși inculpatul Aștefani Florin-Marius nu a recunoscut vina, instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și care coroborează între ele, după cum urmează: - declarațiile părții vătămate xxxxx; - declarațiile martorului Tonu Valentina; - declarațiile martorului Curnic Petru; - declarațiile martorului părții apărării Lefter Raisa; - declarațiile martorului părții apărării Tamașciuc Elena; - procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 12.12.2017, întocmit OUP al SUP al IP Ialoveni, la plângerea cet. xxxxx pe faptul traficării sale; - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 12.12.2017 de la partea vătămată xxxxx a pașaportului străin cu nr. xxxxx; - procesul-verbal de examinare din 13.12.2017, a planșei foto a pașaportului părții vătămate; 3 - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 26.12.2017 a pașaportului pe numele lui xxxxx; - procesul-verbal de examinare a planșei foto din 26.12.2017 a poliței de asigurare medicală de plecare în străinătate pe numele lui xxxxx; - procesul-verbal de percheziție din 21.12.2017 și de examinare din 27.12.2017, a inscripției în cadrul căruia de la domiciliul cet. Tamașciuc Elena în xxxxx, a fost ridicată o bucată de hârtie pe care se află inscripția 404053276 (150E) „Zolotaia corona”, Florin-Marius Aștefani, cât și ridicare de obiecte; - procesul-verbal de examinare a planșei foto din 27.03.2018, prin care a fost examinat telefonul mobil de model „Xiaomi” cu IMEI xxxxx și IMEI xxxxx, a conversațiilor; - procesul-verbal de examinare a planșei foto din 14.03.2018, prin care a fost examinată confirmarea de plată și ordinului de încasare a numeralului prin care din Grecia pe numele lui Tamașciuc Elena a fost transmisă și primită suma de 350 euro; - procesul-verbal de examinare din 26.01.2018, prin care a fost examinată informația prezentată de CAI a IPG privind traversarea frontierei de stat de către Tamașciuc Elena și xxxxx. Din examinare rezultă că la data de 15.09.2017, ora 13:47, Tamașciuc Elena și xxxxx, au traversat frontiera de stat prin punctul de trecere „Cahul-Oancea” cu autocarul de model „MERCEDES-TRAVEGO”, cu n/î xxxxx; - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 10.01.2018, potrivit cărora la data întocmirii de reprezentantul Agenției de Transport „Art-Tur”, a fost ridicat un set de bilete de călătorie; - procesul-verbal de examinare a planșei foto din 12.01.2018, privind examinarea biletelor în privința lui xxxxx, care a fost procurat la 14.09.2017, cu destinația Chișinău-Atena, costul fiind de 80 euro; - procesul-verbal de examinare din 18.01.2018, prin care au fost examinate actele ce au fost solicitate în baza interpelării întocmite în adresa Departamentului de Înregistrare și Evidență a populației, privind documentarea cet. xxxxx, din care rezultă că la 13.09.2017, ora 09:40, în SEAI, BÎTDCA Ialoveni de către xxxxx au fost depuse un set de acte pentru perfectarea pașaportului străin la termenul de o zi pe care a fost achitat 1700 lei și că la 04.07.2017, de către Serviciul poliției de frontieră a aeroportului internațional de la xxxxx a fost ridicat pașaportul cu nr. xxxxx eliberat la 06.09.2013, pe numele cet. xxxxx, ca fiind nevalabil; - procesul-verbal de examinare din 02.02.2018, a informației prezentate de Banca Comercială „FinComBank” din care rezultă, că în perioada solicitată pe numele cet. Tamașciuc Elena din Grecia, Italia și Germania s-au efectuat mai multe transferuri de valută și lei, că la 05.07.2017, pe numele cet. Tamașciuc Elena a fost transmisă suma de 400 euro din Grecia de la Strelciuc Valeria și la 13.09.2017, pe numele său, prin sistemul de transfer „Zolotaia Korona” din Grecia, de către Aștefani Florin-Marius au fost transferați 3805 lei MD, în ziua când xxxxx a depus actele pentru perfectarea pașaportului străin; 4 - procesul-verbal de examinare din 12.02.2018, a informației prezentate de Banca Comercială „MOLDINDCONBANK” privind transferurile bănești pe numele lui Tamașciuc Elena din Grecia de către Aștefani Florin-Marius în sumă de 45 euro; - procesul-verbal de examinare din 12.02.2018, a informației prezentate de Banca Comercială „Eurocreditbank” privind transferurile bănești pe numele lui Tamașciuc Elena din Grecia de către Aștefani Florin-Marius în sumă de 800 euro; - procesul-verbal de examinare din 12.02.2018 a informației prezentate de Banca Comercială „Mobiasbanca” privind transferurile bănești pe numele lui Tamașciuc Elena din Grecia de către Aștefani Florin-Marius în sumă de 230 euro; - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 18.10.2019 și de examinare din 21.10.2019, de la partea vătămată xxxxx a informației de pe rețelele de socializare referitor la Aștefani Florin-Marius. Suplimentar, în ședința de judecată a instanței de apel, procurorul a invocat verificarea următoarelor probe: - declarațiile părții vătămate xxxxx audiată la diferite etape (f.d. 28, 30, 32 Vol. I); - declarațiile părții vătămate xxxxx audiată suplimentar la 18.10.2019 (f.d. 221 Vol. I); - declarațiile părții vătămate xxxxx audiată în instanța de judecată (f.d. 141- 145 Vol. II); - declarațiile martorului Tonu Valentina (f.d. 34 Vol. I, 123 Vol II); - declarațiile martorului Curnic Petru (f.d. 36 Vol. I, 146 Vol II); - declarațiile martorului apărării Lefter Larisa (f.d. 151 Vol II); - declarațiile martorului Tamașciuc Elena depuse în instanța de judecată (f.d. 18 Vol. III); - procesul-verbal de sesizare de săvârșire a infracțiunii (f.d. 28 Vol. I); - procesul-verbal de confruntare între xxxxx și Tamașciuc Elena (f.d. 44-45 Vol. I); - procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată xxxxx a pașaportului (f.d. 48 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a planșei fotografice a pașaportului părții vătămate (f.d. 49 Vol. I); - procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată xxxxx a pașaportului (f.d. 43 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a pașaportului ridicat de la partea vătămată (f.d. 54 Vol. I); - procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Tamașciuc Elena (f.d. 60-61 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor (f.d. 62-63 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a pașaportului ridicat de la Tamașciuc Elena (f.d. 70-71 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a planșei foto prin care a fost examinat telefonul mobil modelul Xiaomi și a conversațiilor extrase din acesta (f.d. 75-76 Vol. I); 5 - procesul-verbal de examinare a confirmării de plată și a ordinului de încasare a numerarului (f.d. 98 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a Informației Poliției de frontieră cu privire la traversarea de către Tamașciuc Elena și xxxxx (f.d. 106-107 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a biletelor în privința lui xxxxx (f.d. 103 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a actelor prin care a fost solicitată informația de înregistrare și evidență a populației (f.d. 114 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC „Fincombank” (f.d. 120-122 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC „Moldinconbank” (f.d. 126-127 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC „Eurocreditbank” (f.d. 120 Vol. I); - procesul-verbal de examinare a informației prezentată de BC „Mobiasbanca” (f.d. 135 Vol. I); - procesul-verbal de audiere a lui Tamașciuc Elena în calitate de învinuită (f.d. 142 Vol. I); - sentința din 15.06.2018 (f.d. 181 Vol. I); - procesul-verbal de ridicare și de examinare a informației de pe rețelele de socializare efectuate de xxxxx referitor la Aștefani Florin-Marius (f.d. 26-29 Vol. I); - procesul-verbal de informare despre finisarea urmăririi penale (f.d. 79-80 Vol. II); - decizia Curții de Apel Chișinău din 19.02.2018 (f.d. 163 Vol. III). Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Aștefani Florin-Marius în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma articolului sus-enunțat, adică traficul de ființe umane, după semnele calificative „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea cu sau fără consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, în scopul întoarcerii unei datorii, înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două sau mai multe persoane”. În speță, transportarea s-a manifestat prin deplasarea cet. xxxxx din Moldova peste frontieră, în Grecia, folosind mijlocul de transport terestru autocar - rută. În ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine că, la mijlocul lunii septembrie 2017, Aștefani Florin-Marius, care acționa împreună și de comun acord cu Tamașciuc Elena și alte persoane, Tamașiuc Elena s-a deplasat împreună cu victima la Agenția de turism „Art Tur”, situată pe str. V. Alecsandri, 14 din mun. Chișinău, de unde a procurat pentru ambele bilete la ruta de autobuz Chișinău – Atena, pentru data de 15.09.2017, suportând în acest sens toate cheltuielile. La 15.09.2017, Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției infracționale comune a organizat transportarea victimei xxxxx în țara de 6 destinație, însoțind-o pe ultima de la domiciliul său din xxxxx până în or. Atena, Grecia, unde au fost întâlnite de cetățeanul xxxxx, Aștefani Florin-Marius, care a preluat acțiunile infracționale inițiate de către Tamașciuc Elena. Adăpostirea s-a manifestat prin acordarea spațiului locativ, or peste câteva zile, după ce au ajuns în or. Atena, Grecia, Aștefani Florin-Marius, care acționa de comun acord cu Tamașciuc Elena, continuând realizarea intenției infracționale comune a transportat-o pe victima xxxxx la o casă nestabilită din același oraș, unde ultima a fost adăpostită, Abuzul de poziție de vulnerabilitate constă în utilizarea de către Aștefani Florin-Marius a stării speciale în care se găsea xxxxx - situația sa precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale. Abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în vedere ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea sa. Instanța de apel a constatat ca fiind dovedit indubitabil că atât Tamașciuc Elena cât și Aștefani Florin-Marius cunoștea cu certitudine despre vulnerabilitatea părții vătămate. Astfel în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine că xxxxx expres a indicat că anume la începutul lunii septembrie 2017, Tamașciuc Elena s-a întors în Moldova din Grecia și în una din zile la insistența lui Elena au mers la Secția de pașapoarte din or. Ialoveni unde a depus actele necesare pentru perfectarea unui pașaport străin după numele de familie a soțului său cu care urma să plece în Grecia. Din ceea ce își amintește biletele au fost procurate pe data 12.09.2017 sau 13.09.2017. La data de 15.09.2017 împreună cu Elena au venit în mun. Chișinău și au urcat în autobuz trecând frontiera de stat. Pe data de 16.09.2017, în jurul orelor 16:00 min, împreună cu Elena au ajuns în Grecia, unde au fost întâlniți de Aștefani Florin-Marius, și a fost dusă la o casă dintr-un oraș dar cum se numește nu cunoaște. La Elena în apartament a stat două zile, după care, împreună cu Aștefani Florin-Maris au mers să îi arate locul de lucru, la casa de toleranță, gândindu-se că o duce la marketul despre care anterior discutase. Mai menționează că casa de toleranță o numeau – market. Instanța de apel a mai reținut drept plauzibile și depozițiile lui Tamașciuc Elena care a indicat cert asupra faptului că Aștefani Florin-Marius a primit bani pentru prestarea serviciilor sexuale de către xxxxx. Anume Aștefani Florin-Marius a organizat atât plecarea, cazarea cât și transportarea de la domiciliu până la bordel a lui xxxxx, dânsul din start a cunoscut cu ce urmează să se ocupe xxxxx la bordel. Din câte cunoaște, în urma prestării serviciilor sexuale de către xxxxx, Aștefani Florin-Marius a primit suma de 1000 euro. Dânsul s-a înțeles din timp cu xxxxx, referitor la prestarea serviciilor sexuale de către xxxxx și ea urma să presteze servicii pentru suma de 1000 euro transmisă lui Aștefani Florin-Marius. Au fost cazuri când Aștefani Florin-Marius personal o ducea pe xxxxx de acasă la bordel și invers. Cu xxxxx în apartament a locuit 3 zile, după care 7 nu cunoaște unde a fost dusă, iar Aștefani Florin-Marius i-a comunicat că xxxxx are datorie pe care urmează să o achite și să nu o caute. La fel, a mai menționat că Aștefani Florin-Marius cunoștea cu certitudine cu ce se ocupă și care era rolul lui. Aștefani Florin-Marius cunoștea că xxxxx urma să se prostitueze și consideră că aceasta cunoștea că Marius a primit 1000 euro de la xxxxx pentru prestarea serviciilor sexuale de către ea. Danae îi oprea bani de la xxxxx dar nu cunoaște exact cât. Ulterior, Aștefani Florin-Marius i-a comunicat că xxxxx îi este datoare lui xxxxx cu 1800 euro, iar documentele xxxxx nu li-a luat ea. Latura subiectivă a traficului de persoane se caracterizează prin intenție directă. În cazul traficului de ființe umane se atestă o viciere a consimțământului și, uneori, chiar lipsa consimțământului victimei, în acest sens fiind deloc întâmplător utilizată în dispoziția art. 165 Cod penal expresia „cu sau fără consimțământul acesteia”. Instanța de apel a reținut că la încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului în baza art. 165 Cod penal, nu se ia în considerație consimțământul victimei de a fi recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele utilizate în trafic. Conform art. 3 al Protocolului din 15.11.2000 privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, „trafic de persoane” indică recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințare de recurgere sau prin recurgere la forță ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de autoritate sau de o situație de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăți ori avantaje pentru a obține consimțământul unei persoane având autoritate asupra alteia în scopul exploatării. Exploatarea conține, cel puțin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forțate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe; consimțământul unei victime a traficului de persoane pentru exploatarea amintită, astfel cum a fost enunțată mai sus, este indiferent atunci când unul din oricare dintre mijloacele enunțate a fost folosit. Astfel, acțiunile inculpatului Aștefani Florin-Marius întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea cu sau fără consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale, în scopul întoarcerii unei datorii, înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două sau mai multe persoane. Cu referire la argumentele formulate de către apărare privind lipsa petrecerii ședinței preliminare la caz, instanța de apel a apreciat ca fiind corecte acțiunile primei instanței privind dispunerea examinării cauzei penale fără ședința preliminară, ori potrivit art. 345 alin. (1)-(2) Cod de procedură penală, în termen de cel mult 3 zile de la data la care cauza a fost repartizată pentru judecare, judecătorul sau, după caz, completul de judecată, studiind materialele dosarului, fixează termenul pentru ședința preliminară, care va începe în cel mult 20 de zile 8 de la data repartizării cauzei, cu excepția infracțiunilor flagrante. Ședința preliminară în cauzele în care sunt inculpați minori sau arestați se face de urgență și cu prioritate, până la expirarea termenului de arest stabilit anterior. În cazul posibilității judecării cauzei în procedură de urgență, judecătorul pune cauza pe rol fără a ține ședința preliminară și ia măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea ședinței de judecare a cauzei ca aceasta să nu fie amânată, astfel fiind respectate prevederile art. 345 Cod de procedură penală și garanțiile procesuale a unui proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. Cu referire la argumentul apărării privind refuzul audierii suplimentare a părții vătămate, instanța de apel a considerat necesar a reitera conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță din 17.12.2020, prin care a fost admis demersul avocatului Lozovscaia Tatiana privind audierea suplimentară a părții vătămate xxxxx precum și a procesului-verbal al ședinței din 24.12.2020 din care rezultă imposibilitatea asigurării prezenței părții vătămate, din motivul lipsei ultimei la domiciliu. Totodată potrivit art. 111 Cod de procedură penală, partea vătămată se audiază privitor la fapta penală și la alte circumstanțe care au importanță pentru cauză. Declarațiile și audierea părții vătămate se fac conform dispozițiilor ce se referă la declarațiile și audierea martorilor, fiind aplicate în mod corespunzător, iar potrivit art. 109 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazul în care prezența martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării lui peste hotarele țării sau din alte motive întemeiate, precum și pentru a reduce sau a exclude supunerea martorului unui vădit pericol sau pentru a reduce revictimizarea martorului, procurorul poate solicita audierea acestuia de către judecătorul de instrucție, cu asigurarea posibilității bănuitului, învinuitului, apărătorului acestuia, părții vătămate și procurorului de a pune întrebări martorului audiat. Prin urmare ținând cont de regulile de audiere a părții vătămate similare unui martor, de faptul audierii părții vătămate în cadrul ședinței de judecată din 25.06.2020 în care au fost formulate și acordate întrebări de părți, de faptul lipsei ulterioare a părții vătămate la domiciliu și acordării în acest sens inclusiv apărării unui termen în vederea realizării unor acțiuni procesuale, instanța de apel a considerat ca fiind respectate garanțiile acordate inculpatului în acest sens. În continuare, instanța de apel a reținut că la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. De asemenea instanța de apel a menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor 9 sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Legalitatea pedepsei impune instanței obligația de a stabili pedeapsa în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei, urmează de luat în considerație faptul că Aștefani Florin-Marius a săvârșit o infracțiune care conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor deosebit de grave, personalitatea inculpatului, care la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru nu se află în R. Moldova, cetățean al României, celibatar, neîncadrat în câmpul muncii, nu a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate. În consecință, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de a reduse pedeapsa până la limita de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis cu menținerea în vigoare a pedepsei complementare privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de plasarea în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani.

Procurorul contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe, prin care Aștefani Florin-Marius a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat la 10 ani închisoare, cu privarea pe 3 ani de dreptul a ocupa funcții și de a exercita activități în domeniul migrației legale, a turismului și de plasare în câmpul muncii, fiind dispusă executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei inculpatului Aștefani Florin-Marius nu a ținut cont de circumstanțele cauzei penale, modul în care a fost comisă infracțiunea prin impactul acesteia asupra părții vătămate cât și întregii societăți. Consideră că instanța de apel a acționat în derogare de la prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, or, la stabilirea pedepsei inculpatului Aștefani Florin-Marius nu a ținut cont de faptul că: - fapta săvârșită de inculpat se prezintă de o rezonanță socială deosebit de sporită; - rolul și scopul pedepsei penale de a curma și preîntâmpina săvârșirea de noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or în situația constatării majorării 10 amplorii infracțiunilor analogice, statul are scopul primordial de a contracara săvârșirea acestora; - modul în care fost săvârșită infracțiunea și impactul acestei fapte ilegale asupra părții vătămate și consecințele care își vor produce afectul asupra acesteia pe întreg parcursul vieții, mai mult ca atât având în vedere și acel impact asupra întregii societăți în contractarea acestui fenomen. Consideră că instanțele trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în special în ipoteza pluralității de făptuitori, precum grupul criminal organizat și organizația criminală. Mai mut ca atât, acuzarea consideră că pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de apel nu au intervenit careva circumstanțe ce ar combate motivele aduse de acuzare și invocate la individualizarea pedepsei propuse a fi numite și prin urmare, instanța de apel nu avea careva temei de a respinge aceste argumente. Relevă, că instanța de apel diminuând pedeapsa numită lui Aștefani Florin-Marius nu a invocat nici o circumstanță atenuantă ce i-ar fi oferit această posibilitate, sau cel puțin ce ar fi motivat această reducere a termenului de pedeapsă stabilit.

Examinând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, rezultă că acuzatorul de stat invocă dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul individualizării greșite a pedepsei penale stabilite inculpatului Aștefani Florin-Marius, făcând referire în acest sens la erorile de drept prevăzute la pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate 11 în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Sub aspectul temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal atestă că procurorul consideră că inculpatului Aștefani Florin-Marius, greșit i-a fost diminuată pedeapsa stabilită de prima instanță în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, de la 10 ani închisoare, până la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, 12 ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Aștefani Florin-Marius a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de plasare în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani. La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului apărării, instanța de apel a casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui Aștefani Florin-Marius, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni. În rest, a fost menținută sentința cu privire la pedeapsa complementară și corpurile delicte. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că pedeapsa aplicată inculpatului de către prima instanță, este prea aspră, astfel diminuând în privința lui Aștefani Florin-Marius pedeapsa închisorii. Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele aduse în recursul acuzării, aceasta deoarece instanța de apel cu respectarea prevederilor art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor deosebit de grave, de impactul social al acestei categorii de infracțiuni, de personalitatea inculpatului, care la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru nu se află în R. Moldova, cetățean al României, celibatar, neîncadrat în câmpul muncii, nu a recunoscut vina în comiterea faptei infracționale incriminate. Astfel, că pedeapsa stabilită de către instanța de apel sub formă de închisoare pe un 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de organizarea plecării peste hotare în domeniul migrației legale, turismului și de plasare în câmpul muncii pe un termen de 3 (trei) ani, este motivată, individualizată și aplicată inculpatului în acord cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului 13 penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat de către procuror, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Aștefani Florin-Marius, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 ianuarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 14