1ra-2192/2021 — Art. 186 alin. 2 lit. b, d Cp

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 19 aprilie 2021, Meghega Nazar a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la 1 an și 8 luni închisoare. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei aplicate conform sentinței Judecătoriei Bălți din 03.12.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând cu 19.04.2021, cu includerea perioadei arestării preventive din 04.12.2019 - 18.12.2019. În baza art. 87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău din 11.02.2020, sub formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale, ce constituite 5000 lei, urmând a fi executată de sine stătător. De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții civile Mînzărari Veaceslav prejudicial material în mărime de 58.800 lei, și în folosul statului cheltuielile de judecată în sumă de 2100 lei.

Instanța de fond a constatat că, inculpatul Meghega N., în perioada de timp de la 26.11.2019 până la 03.12.2019 ora 1500, împreună cu persoane neidentificate la momentul actual de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, au pătruns în ograda casei de locuit din str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, de unde în mod tainic au sustras 4 anvelope cu jante de aliaj, mărimea 15 la prețul total de 5000 lei, un perforator electric de model „Makita” la prețul de 1200 lei, o șurubelniță electrică de model “AEG” la prețul de 7000 lei, o șurubelniță electrică de model „Makita” la prețul de 4500 lei, de la automobilul de model „Volkswagen” ce era parcat în ogradă, un acumulator la prețul de 1300 lei, ulterior prin deteriorarea geamului au pătruns în interiorul casei, de unde au sustras un telefon mobil de model „Xiaomi Mi6” la prețul de 4000 lei, un aparat pentru cafea „Tifali” la prețul de 3500 lei, un ceainic electric „Tefali” la prețul de 600 lei, un aparat de storcat la prețul de 8000 lei, un perforator electric de model Manesman la prețul de 2200 lei, un aspirator de model „Stil” la prețul de 12500 lei, 6 perne ”Dormeo„ la prețul total de 1500 lei, un ferestrău „Stil” la prețul de 4500 lei, 2 seturi de chei „Force” și „Intertol” la prețul de 200 lei, complet de instrumente de model „Force”, de diferite dimensiuni la prețul de 1500 lei, plapuma ”Dormeo” la prețul de 1200 lei, un fier de calcat „Tefal” la prețul de 2500 lei, 8 vaze de cristal la prețul de 2000 lei, 3 tigăi „Tefal” la prețul de 1800 lei, un aparat de prelucrat legumele la prețul de 1200 lei, un stabilizator de curent electric pentru cazan electric la prețul de 800 lei, bunuri ce aparțin cet. Mînzărari V. cauzându-i astfel un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 67.000 lei. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut parțial vina și a declarat că a intrat într-o casă pe fereastră, a luat o valiză în care se afla un perforator, stabilizator și șurubelniță electrică, pe care le-a vândut la piață. În casa respectivă a intrat a doua oară. Telefon „Xiaomi”, acumulator și aparat de cafea nu a luat. Jumate de bunuri ce sunt indicate în învinuire, sunt din altă cauză penală. Nu ar fi putut să scoată din casă toate bunurile enumerate de unul singur. Telefonul mobil nu putea fi acolo deoarece de o 2 perioadă lungă de timp nu locuia nimeni în casă. Tigăi și vază de cristal la fel nu a sustras, acestea fiind scrise în prima cauză și se dublează. Prima dată a intrat în casă la o lună. Cunoaște că în casă nu locuia nimeni deoarece nu era aprinsă lumina. Cuflic D. i-a spus că nu locuiește nimeni în acea casă. Nu-și amintește despre cele două seturi de chei. Când a fost prima dată acolo cu prietenii în casă era setul de chei. Pe episodul respectiv recunoaște că a sustras: perforatorul dar era de alt model nu „Makita”, șurubelnița și perforatorul. Nu recunoaște că a sustras 4 anvelope, a fost singur în ziua respectivă și nu putea lua și duce în mâini, șurubelnița numai una a luat, acumulatorul de la mașină, aparatul de cafea, ceainic, aparat de stocat, aspirator, seturi de chei nu a luat. Totodată vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Mînzărari V. a relatat că, în perioada 26 noiembrie până la 7 decembrie 2019, nu s-a aflat acasă. La 28.12.2019 a fost informat de niște persoane că cineva a spart casa. Când a intrat pe poartă a văzut că mașina „VW Golf” care era parcată în fața casei era deschisă, era deteriorată ușa, în secțiunea motorului era umblat și cheia de la mașină era sustrasă. În fața casei era fereastra deteriorată, și-a dat seama că cineva a intrat, adusese mai multe lucruri pentru a face reparație. În casă era totul distrus. Au fost sustrase instrumente, 4 anvelope, instrumente electrice „Machita”, 2 perforatoare, veselă, apărat de cafea, tigăi „Tefal”, stabilizatorul de la cafea, vaze, perne „Dormeo”, aspiratorul, adică toate lucrurile fixate în învinuire. Înainte de asta, i-au mai fost furat bunuri din casă. I-a fost restituit un perforator, roata de rezervă și niște instrumente (un complet de chei). Primul caz este la faza de UP și nu a ajuns în judecată. Nu se repetă obiectele ce le-a menționat în prezenta cauză cu cele care i-au fost furate anterior și care le-a declarat în primul caz. Instrumentele au fost aduse pentru a face reparație, trebuia să se mute primăvara, de facto nu locuia acolo. Vecinii au văzut și i-au spus că au fost 2 persoane. I-a fost sustras și telefonul. Martorul Melnicin Z. a comunicat instanței că în toamna anului 2019 lucra la piață și a venit inculpatul și i-a propus un perforator la prețul de 500 lei. L-a întrebat dacă nu e furat și el i-a spus că este adus din Germania. Peste o zi a fost telefonat de către sectorist, că perforatorul este furat și trebuie adus la poliție. Inculpatul i-a mai propus să cumpere un stabilizator și un perforator, dar nu avea nevoie de ele. Martorul Filatov S. a relatat că la începutul lunii decembrie anul 2019 se afla la piață când s-au apropiat doi băieți, unul din care era inculpatul. Ei aveau 2 genți în care se aflau mai multe lucruri. Inculpatul i-a propus o șurubelniță la suma de 1500 lei. Mai avea și un perforator. Ei erau împreună și duceau gențile care erau voluminoase. Pentru șurubelnița Makita le-a achitat 1200 lei. În spate aveau un rucsac, șurubelnița era în pachet negru și mai aveau două genți în mâini, una pe care o ținea inculpatul. Persoana cu care era inculpatul era de statură mai joasă. Martorul Plotnicova N. a declarat că dimineața pe la orele 0600, privea pe geam. Lângă poartă părții vătămate stătea o persoană înaltă de 1.80 m., se uita ce este după gard. Peste trei zile a venit poliția și a înțeles că ceva s-a întâmplat în casa respectivă. Colaboratorii de poliție s-au uitat pe camere și au văzut persoana pe care o văzuse și ea prin geam. Vinovăția inculpatului este dovedită și prin următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2019 și tabelul foto anexă, prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii; procesul-verbal de ridicare din 03.12.2019 prin care au fost ridicate de la Munteanu V. un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 3 chei cu inscripția „Intertool”; procesul-verbal de examinare din din 03.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Munteanu Vladimir Vasile un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”; procesul-verbal de ridicare din 27.12.2019 prin care au fost ridicate de la Filatov S. o șurubelniță de model Makita, 2 acumulatoare și un încărcător; procesul-verbal de ridicare din 05.12.2019 prin care au fost ridicate de la Melnicinaia Z. un perforator de model Manesmann; procesul-verbal de examinare din din 27.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Filatov S. și Melnicinaia Z.: o șurubelniță de model „Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător, un perforator de model „Manesmann”; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care Filatov S. l-a recunoscut pe Meghega N.; procesul-verbal de examinare din 08.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Meghega N. în timpul percheziției corporale și anume o cheie de la automobilul de model „Wolkswagen”; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5039 din 22.01.2020 prin care s-a stabilit că urma de încălțăminte, copiată pe folii de adezivă, a fost creată cu încălțăminte de același tip, model, mărime și particularități ale desenului tălpii ca și încălțămintea de la piciorul stâng, ridicată experimental de la Meghega N.; corpurile delicte: o șurubelniță de model „Makita”, 2 acumulatoare si un încărcător, un perforator de model „Manesmann”, o cheie de la automobilul de model „Wolkswagen”, un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool” transmise pentru păstrare părții vătămate. Instanța a statuat că pentru a imputa făptuitorului circumstanța agravantă prevăzută la lit. b) al art. 186 alin. (2) Cod penal „de două sau mai multe persoane”, este necesar ca infracțiunea să fie săvârșită în coautorat sau de către o persoană care întrunește semnele subiectului infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane care nu întrunesc aceste semne, potrivit învinuirii Meghega N. împreună cu o persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au pătruns în ograda casei de locuit situată pe str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, de unde au sustras mai multe bunuri. În acest context, martorul Filatov S. indică că la piață s-au apropiat doi băieți unul din care era inculpatul, aveau 2 genți în care se aflau mai multe lucruri, inculpatul i-a propus o șurubelniță pentru uz casnic în sumă de 1500 lei. Mai avea și un perforator, altceva nu a tras atenția ce avea. La întrebările de concretizare a menționat că este convins că erau doi tineri împreună, aveau 2 genți, inculpatul i-a propus, erau amândoi, împreună duceau gențile dar celălalt stătea mai departe. Deși în textul învinuirii este specificat că furtul a fost comis prin pătrundere în ograda casei de locuit din str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, fapt confirmat atât de inculpat cât și de partea vătămată, în opinia instanței, posibil ar fi vorbă de o omisiune vădită a agravantei art. 186 lit. c) Cod penal, care însă nu a fost înlăturată în instanța de judecată de către acuzatorul de stat. Prin urmare, instanța nu poate lua în considerație agravanta respectivă. Totodată, este nefondată solicitarea apărării privind recalificarea acțiunilor lui Meghega N. cu excluderea din învinuire a calificativului prevăzut la lit. b) săvârșit de două sau mai multe persoane drept unul neprobat ori, cercetând materialele cauzei, audiind martorii sub jurământ s-a constatat că inculpatul a comis furtul cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, inculpatul de unul singur nu putea duce bunurile sustrase. 4 Prin urmare, veridicitatea învinuirii în caz de furt săvârșit de două persoane nu poate fi pusă la îndoială, în circumstanțele în care aceasta a fost justificate prin prisma altor probe elucidate în cadrul cercetării judecătorești, în special declarațiile tuturor participanților la proces. Astfel, la caz dubiul judiciar a fost înlăturat, temeinicia vinovăției inculpatului a fost justificată prin probe pertinente și concludente. Argumentele invocate de către partea apărării precum că nu au fost prezentate probe exacte ce ar demonstra vinovăția inculpatului nu sunt de natură să răstoarne concluziile instanței adoptate la caz și urmează a fi respinse ca neîntemeiate or, prin cumulul de probe elucidate se reține că vinovăția lui Meghega N. de comiterea infracțiunii imputate a fost demonstrată integral. Deci, din probele analizate, rezultă cu certitudine că Meghega N. a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (3/1) Cod penal, care prevede că la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Instanța a remarcat că, nu este oportună aplicarea unei pedepse minime cu închisoare atât timp cât inculpatul, la vârsta de 19 ani, a înregistrat un asemenea cazier judiciar, fiind condamnat anterior pentru mai multe fapte similare. Astfel că, inculpatul necesită a executa pedeapsa cea mai dură cu închisoarea în vederea conștientizării comportamentului său infracțional, pentru revenirea la un comportament social cât de curând. Or, din momentul în care a atins vârsta de 18 ani nu a fost angajat în câmpul muncii în vederea obținerii unui venit pentru asigurarea traiului, dar contrar normelor penale, a dus un mod de viață anti-social. Având în vedere că inculpatul a recunoscut parțial vina, a comis infracțiunea la vârsta de 19 ani, anterior a comis mai multe crime similare și a continuat activitatea sa infracțională prin comiterea altor infracțiuni pentru care este deja condamnat, corectarea și reeducarea lui este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, în limitele fixate de norma art. 186 alin. (2) lit. b), d) din Codul penal și în conformitate cu art. 70 alin. (3/1) Cod penal. La caz, sancțiunea art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, prevede amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 4 ani, infracțiunea fiind una mai puțin gravă, Inculpatul anterior este condamnat, prin: - sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.06.2019 în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 u.c. echivalentul a 30.000 lei; - sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11.02.2020 pentru infracțiunea prevăzută de art.27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni prin cumul de sentințe cu sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.06.2019 i-a fost aplicată o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni închisoare 5 și amendă 100 u.c. echivalentul a 5000 lei, cu executarea desinestătător al fiecărei pedepse; - sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 26.06.2020 pentru infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c) ș i d) Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni în penitenciar de tip semiînchis; - sentința Judecătoriei Bălți sediul central din 10.11.2020 a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu- i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de un an. În temeiul alin. (4) art. 84 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11.02.2020, (menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22.07.2020), și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26.06.2020, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni. În temeiul art.87 alin.(2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11 februarie 2020 sub formă de amendă în mărime de 100 u.c., ce constituite 5000 lei, urmează a fi executată de sine stătător. La moment își execută pedeapsa în baza sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03.12.2020 în baza art.179 alin.(2) i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 ani și 3 luni în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul alin. (4) art. 84 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința judecătoriei Bălți, sediul Central din 10 noiembrie 2020, de a-i stabili lui Meghega Na. pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni. În temeiul art.87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 februarie 2020 sub formă de amendă în mărime de 100 u.c., ce constituite 5000 lei, urmează a fi executată de sine stătător, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior în privința sa a fost încetat procesul penal pe motivul împăcării părților. Or, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, prin care și va fi atins scopul pedepsei de restabilire a echității sociale, de corectare a acestuia, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni din partea inculpatului și la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, de regulile de conviețuire sociale și de principiile morale, această măsură de constrângere statală va constitui un mijloc eficient și suficient de corectare și reeducare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, cauzându-i în același timp unele lipsuri și restricții ale drepturilor în limite rezonabile. Astfel, este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, conform prevederilor alin. (1) - (3) se stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvîrșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe. Astfel, pentru cumul de sentințe la pedeapsa aplicată lui Meghega N. prin prezenta sentință, se v-a adăuga parțial termenul stabilit prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul 6 Central din 03.12.2020, condamnat la un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Reieșind din circumstanțele menționate, în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință instanța va adăuga parțial pedeapsa stabilită inculpatului Meghega N. prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03.12.2020, stabilind prin cumul parțial al sentințelor o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni cu includerea în acest termen a perioadei aflării în arest preventiv din 04.12.2019 - 18.12.2019, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 februarie 2020 sub formă de amendă în mărime de 100 (una sută) u.c., ce constituite 5000 (cinci mii) lei, urmează a fi executată de sine stătător.

Avocata Bolocan Ludmila a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a exclude din învinuire agravanta de la art. 186 alin. (2) lit. b) - de două sau mai multe persoane, și a reduce pedeapsa inculpatului la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform prevederilor art. 84 alin. (4) Cod pena, la pedeapsa stabilită prin noua sentință să-i fie adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2020, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu respingerea acțiunii civile. Apelanta a invocat că, organul de urmărire penală era obligat să identifice cea de a doua persoană (neidentificată) și să vină în instanță cu învinuire clară în corespundere cu art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală ”mențiunea despre punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului, alineatului și literei articolului din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunea comisă.” Instanța nu a motivat coroborarea mijlocului de probă - declarațiile martorului Filatov S. cu alte probe care urmează a fi apreciate în cumul conform art. 101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală. Conform raportului de expertiză nr. XXXXX din 19.12.2019 (f.d. 81-84). Toate cele 7 urme digitale stabilite valabile nu au fost create de cet. Meghega N. și nici de Mînzărari V., ci de alte persoane. Nu există nici o probă care ar confirm faptul că infracțiunea a fost comisă în complicitate. Totodată existența altor urme papilare ridicate de la locul infracțiunii a unor persoane neidentificate demonstrează că în această casă au mai fost și alte persoane, iar celelalte bunuri , pe care inculpatul nu recunoaște că le-a furat, ar fi putut fi sustrase și de alte persoane, iar toate dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. Vina în comiterea infracțiunii Meghega N. a recunoscut-o parțial, nefiind de acord doar în latura cuantumului prejudiciului cauzat. A comis o infracțiune mai puțin gravă la vârsta de 19 ani , la evidența medicului narcolog și psiholog nu se află din acest considerent, la stabilirea categoriei pedepsei și a termenului instanța urmează să ia în considerare prevederile art. 75 - 88 Cod penal. Nu a fost probată cauzarea prejudiciului în cuantum de 67.800 lei și nici încasarea dispusă de instanță de la Meghega N. în beneficiul părții civile Mînzărari V. cu titlul de prejudiciu material a sumei de 58.800 lei, care poartă un caracter declarativ. Instanța a constatat cu certitudine, că în speță sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prin fapta ilicită a inculpatului care a produs în mod direct un prejudiciu patrimonial 7 cauzat părții vătămate Mînzărari V. în sumă de 76.000 lei, din care părții vătămate iau fost restituite bunuri în valoare de 8200 lei, respectiv prejudiciul cauzat nerestituit, la moment, constituie suma de 58.800 lei. Instanța a ajuns la această concluzie reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei, fără a argumenta și a indica concret la aceste înscrisuri. Prin ordonanța din 29.11.2020 (f.d.57-59) părții vătămate Mînzărari V. iau fost restituite: șurubelnița electrică ”Makita”; 2 acumulatoare, un încărcător pentru acumulatoare, un perforator electric de model ”Mannesman”, un set de 9 chei cu inscripția ’’Force” si un set de 9 chei cu inscripția ”Intertool”. Astfel s-a constatat că inculpatul a cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile părții vătămate Mînzărari V. (perforator 2300 lei, chei - 200 lei, stabilizator- 2200 lei, șurubelniță electrică 4500 lei) în sumă de 9200 lei.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, acțiunile inculpatului Meghega N. just încadrându-le în dispoziția art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Cu referire la motivele invocate de partea apărării, precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului, or, urma a fi exclusă agravanta prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. b) - „de două sau mai multe persoane”, se constată că, prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate. Aceste afirmații reprezintă opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Vinovăția lui este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: - declarațiile: părții vătămate Mînzărari V., martorilor Filatov S., Plotnicova N.; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2019 și tabelul foto anexă, prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii. (f.d.9-27 vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 03.12.2019 prin care au fost ridicate de la cet. Munteanu V. un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool” (f.d. 36, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 03.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la cet. Munteanu V., un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”.(f.d.37-38 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 27.12.2019 prin care au fost ridicate de la cet. Filatov S. o șurubelniță de model ”Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător (f.d. 46, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 05.12.2019 prin care au fost ridicate de la cet. Melnicinaia Z. un perforator de model ”Manesmann” (f.d. 43, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 27.12.2019, prin care au fost examinate obiectele ridicate de la cet. Filatov S. și Melnicinaia Z. și anume: o șurubelniță de model ”Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător, un perforator de model ”Manesmann” (f.d. 48-51, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care Filatov S. l-a recunoscut pe Meghega N. (f.d. 45, vol. I); - procesul- verbal de examinare din 08.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Meghega N. în timpul percheziției corporale și anume o cheie de la automobilul de model ”Wolkswagen” (f.d. 53, vol. I); - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5039 din 8 22.01.2020 prin care s-a stabilit că urma de încălțăminte, copiată pe folii de adezivă, a fost creată cu încălțăminte de același tip, model, mărime și particularități ale desenului tălpii ca și încălțămintea de la piciorul stâng, ridicată experimental de la Meghega N. (f.d. 68 - 72, vol. I); - corpuri delicte: o șurubelniță de model ”Makita”, 2 acumulatoare si un încărcător, un perforator de model ”Manesmann”, o cheie de la automobilul de model ”Wolkswagen”, un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool” transmise pentru păstrare părții vătămate (f.d. 39, 52, 54 vol. I). Analizând declarațiile părții vătămate Zoia T. cât și martorilor sus menționați date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, se atestă că acestea sunt veridice, relatează adevărul, sunt consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului, care coroborează cu probele materiale scrise cercetate în ședința de judecată. În acest context, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat partea vătămată, martorii, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral. Instanța de fond a dat suficientă apreciere agravantelor prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, care i-au fost imputate inculpatului prin actul de învinuire, acuzare susținută în ședința de judecată de către acuzatorul de stat. Astfel, pentru a imputa făptuitorului circumstanța agravantă prevăzută de lit. b) al art.186 alin. (2) Cod penal „de două sau mai multe persoane”, este necesar infracțiunea să fie săvârșită în coautorat sau de către o persoană care întrunește semnele subiectului infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane care nu întrunesc aceste semne, potrivit învinuirii Meghega N. împreună cu o persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au pătruns în ograda casei de locuit situată pe str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, de unde au sustras mai multe bunuri. În acest context, s-a reținut că martorul Filatov S. indică că la, piață s-au apropiat doi băieți unul din care era inculpatul, aveau 2 genți în care se aflau mai multe lucruri, inculpatul i-a propus o șurubelniță pentru uz casnic în sumă de 1500 lei. Mai avea și un perforator, altceva nu a tras atenția ce avea. La întrebările de concretizare a menționat că este convins că erau doi tineri împreună, aveau 2 genți, inculpatul i-a propus, erau amândoi, împreună duceau gențile dar celălalt stătea mai departe,. Potrivit art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În acest context, inculpatului justificat i-a fost imputată comiterea infracțiunii în prezența agravantei prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, furtul comis de două mai multe persoane cu cauzarea unui prejudiciu considerabil, reieșind din faptul că partea vătămată Mînzărari V. a declarat că prin acțiunile inculpatului i-a fost cauzată o pagubă considerabilă. 9 Prin urmare, în acțiunile inculpatului este prezentă agravanta prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal. În acest context, este nefondata argumentul apelanților privind recalificarea acțiunilor inculpatului cu excluderea din învinuire a calificativului prevăzut la lit .b) săvârșit de două sau mai multe persoane drept unul nefondat, or instanța de judecată cercetând materialele cauzei, audiind martorii sub jurământ s-a constatat că inculpatul a comis furtul cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, inculpatul de unul singur nu putea duce bunurile sustrase. Prin urmare, veridicitatea învinuirii în caz de furt săvârșit de două persoane nu poate fi pusă la îndoială - în circumstanțele în care aceasta a fost justificate prin prisma altor probe elucidate în cadrul cercetării judecătorești, în special declarațiile tuturor participanților la proces. Instanța de fond s-a expus pe larg asupra argumentelor invocate de către partea apărării, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, apelurile declarate, în situația respectivă, sunt pur declarative și contravin faptelor cauzei, stabilite și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de către instanța de apel, conform art. 414 Cod de procedură penală, care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. De asemenea, nu sunt careva temei de a interveni în sentința instanței de fond nici în partea stabilirii întinderii pedepsei inculpatului or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării persoanei vinovate. În acest context, s-a reținut faptul că, actualmente inculpatul execută pedeapsa sub formă de închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2020, condamnat la un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, în Penitenciarul Nr. 13 - Chișinău, astfel că instanța de fond justificat a calculat termenul executări pedepsei din data pronunțării sentinței și a inclus în termenul executării pedepsei a perioadei aflării în arest preventiv din 04.12.2019 - 18.12.2019. Cu referire la argumentele părții apărării precum că acțiunea civilă urmează a fi respinsă, se atestă că, reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei rezultă cu certitudine, că părții vătămate Mînzărari V. i-a fost cauzat prejudiciul material în sumă de 76.000 lei, din care părții vătămate i-au fost restituite bunuri în valoare de 8200 lei, respectiv prejudiciul cauzat nerestituit constituie suma de 58.800 lei astfel, instanța de fond justificat a dispus încasarea acestuia din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate.

Avocata Bolocan Ludmila a declarat recurs ordinar, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile lui Meghega N. să fie recalificate, cu excluderea agravantei prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, de două sau mai multe persoane și reducerea pedepsei de la 1 an și 8 luni la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin noua sentință să-i fie 10 adăugat[ parțial partea neexecutată a pedepsei aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2020, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 an, cu respingerea acțiunii civile. Recurenta a invocat că, organul de urmărire penală nu a identificat cea de a doua persoană, din care motiv învinuirea nu este clară și contravine art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală - mențiunea despre punerea persoanei respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului, alineatului și literei articolului din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunea comisă. În pofida faptului că face trimitere la declarațiile martorului Filatov S., instanța nu a motivat coroborarea mijlocului de probă cu alte probe care urmează a fi apreciate în cumul conform art. 101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală. Conform raportului de expertiză nr. XXXXX din 19.12.2019, toate cele 7 urme digitale stabilite valabile nu au fost create de Meghega N. și nici de Mînzărari V., ci de alte persoane. O circumstanță importantă care vine în confirmarea declarațiilor făcute de inculpat este faptul că, atunci când a pătruns în casa părții vătămate, geamul era deschis, dar nu deteriorat. Or, anterior la domiciliul părții vătămate a mai avut loc o sustragere la 01.11.2019 (cauza penală 2019011867este încă la urmărirea penală), în casa situată pe str. XXXXX, XXXXX de unde au fost sustrase bunuri în sumă totală de 520.256,60 lei, acțiuni care se încadrează la alin. (5) art. 186 Cod penal, sub învinuire fiind puse mai multe persoane. Vina inculpatul a recunoscut-o parțial, nefiind de acord cu agravanta de la alin. (2) lit. b) Cod penal - de două și mai multe persoane și cu cuantumului prejudiciului cauzat. Din casa situată pe adresa XXXXX, XXXXX, au fost sustrase o multitudine de obiecte în diferite perioade de timp, de diferite persoane, astfel declarațiile lui Meghega N. nu poartă un caracter declarativ atunci când susține că a sustras bunuri concrete, pe care le-a numit și care au fost returnate ulterior părții vătămate. Nu a fost probată cauzarea prejudiciului în cuantum de 76.000 lei și nici încasarea de la Meghega N. în beneficiul părții civile Mînzărari V. cu titlul de prejudiciu material a sumei de 58.800 lei, care poartă un caracter declarativ. Prin ordonanța din 29.11.2020, părții vătămate i-au fost restituite: șurubelnița electrică „Makita”, 2 acumulatoare, un încărcător pentru acumulatoare, un perforator electric de model „Mannesman”, un set de 9 chei cu inscripția „Force” și un set de 9 chei cu inscripția „Intertool”. Astfel s-a constatat că inculpatul a cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile părții vătămate (perforator 2300 lei, chei - 200 lei, stabilizator- 2200 lei, șurubelniță electrică 4500 lei) în sumă de 9200 lei. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură 11 penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede următoarele temeiuri - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (pct. 5. din decizie). Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate, care ar fi esența și erorile concrete de drept a circumstanțelor că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În al doilea rând, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. În sensul vizat se reține că argumentele recurentei că: „O circumstanță importantă care vine în confirmarea declarațiilor făcute de inculpat este faptul că, atunci când a pătruns în casa părții vătămate Mînzărari V., geamul era deschis , dar nu era deteriorat. Trebuie de menționat că, anterior la domiciliul părții vătămate a mai avut loc o sustragere la 01.11.2019 cauza penală XXXXX (cauza este încă la urmărirea penală), în casa situată pe str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău de unde au fost sustrase bunuri în sumă totală de 520.256,60 lei, acțiuni care se încadrează la alin. (5) art. 186 Cod penal sub învinuire fiind puse mai multe persoane. Vina în comiterea infracțiunii Meghega N. a recunoscut-o parțial, nefiind de acord cu agravanta de la alin. (2) lit. b) Cod penal (de două și mai multe persoane) și cu cuantumului prejudiciului cauzat. Din casa situată pe adresa XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău au fost sustrase o multitudine de obiecte în diferite perioade de timp, de diferite persoane, astfel declarațiile lui Meghega N. nu poartă un caracter declarativ atunci când susține că a sustras bunuri concrete, pe care le-a numit și care au fost returnate ulterior părții vătămate Mînzărari V.”, nu au fost invocate de către aceasta și în apel (pct. 3. - 5. din decizie). Prin urmare, recursul ordinar în sensul vizat nu are niciun suport juridic, fiind neîntemeiat, astfel. În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept 12 comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, în special că: „...nu ar fi putut să scoată din casă toate bunurile enumerate de unul singur..., Cuflic D. i-a spus că nu locuiește nimeni în acea casă...”, declarațiile părții vătămate Mînzărari V., martorilor Melnicin Z., Plotnicova N. și Filatov S., ultimul declarând fără echivoc că: „la piață s-au apropiat doi băieți, unul din care era inculpatul. Ei aveau 2 genți în care se aflau mai multe lucruri. Inculpatul i-a propus o șurubelniță la suma de 1500 lei. Mai avea și un perforator. Ei erau împreună și duceau gențile care erau voluminoase. Pentru șurubelnița ”Makita” le-a achitat 1200 lei. În spate aveau un rucsac, șurubelnița era în pachet negru și mai aveau două genți în mâini, una pe care o ținea inculpatul...”, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2019 și tabelul foto anexă, prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii, procesul-verbal de ridicare din 03.12.2019 prin care au fost ridicate de la Munteanu V. un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”, procesul-verbal de examinare din 03.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Munteanu Vladimir Vasile un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”, procesul-verbal de ridicare din 27.12.2019 prin care au fost ridicate de la Filatov S. o șurubelniță de model Makita, 2 acumulatoare și un încărcător, procesul-verbal de ridicare din 05.12.2019 prin care au fost ridicate de la Melnicinaia Z. un perforator de model Manesmann, procesul-verbal de examinare din 27.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Filatov S. și Melnicinaia Z., o șurubelniță de model „Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător, un perforator de model „Manesmann”, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care Filatov S. l-a recunoscut pe Meghega N., procesul-verbal de examinare din 08.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la Meghega N. în timpul percheziției corporale și anume o cheie de la automobilul de model „Wolkswagen”, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5039 din 22.01.2020 prin care s-a stabilit că urma de încălțăminte, copiată pe folii de adezivă, a fost creată cu încălțăminte de același tip, model, mărime și particularități ale desenului tălpii ca și încălțămintea de la piciorul stâng, ridicată experimental de la Meghega N., corpurile delicte: o șurubelniță de model „Makita”, 2 acumulatoare si un încărcător, un perforator de model „Manesmann”, o cheie de la automobilul de model „Wolkswagen”, un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând detailat motivele pentru care au respins dovezile și versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor 13 motivelor invocate în apelurile de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CoEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competentă și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, 14 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bolocan Ludmila, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în privința inculpatului Meghega Nazar XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 21 ianuarie 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Ghenadie Plămădeală 15