1ra-2192/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, d Cp

1ra-2192/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2192/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Ghenadie Plămădeală,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 19 aprilie 2021 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, declarat de

avocata Bolocan Ludmila în numele inculpatului

Meghega Nazar XXXXX, născut

la XXXXX, originar și locuitor al mun. XXXXX, str.

XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, cetățean al R. Moldova,

condamnat anterior prin:

1) sentința Judecătoriei Chișinău din 05.06.2019,

în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la amendă

în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie

30.000 lei;

2) sentința Judecătoriei Chișinău din 11.02.2020,

în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d), 85 Cod penal, la 3

ani și 6 luni închisoare, și amendă în mărime de 100

unități convenționale, ce constituie 5000 lei;

3) sentința Judecătoriei Chișinău din 26.06.2020,

în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 1 an și

6 luni închisoare, cu executare;

4) sentința Judecătoriei Bălți din 10.11.2020, în

baza art. 186 alin. (2) lit. c), 87, 84 Cod penal, la 4 ani

și 6 luni închisoare, și amendă în mărime de 100 unități

convenționale, ce constituite 5000 lei;

5) sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2020 în

baza art. 179 alin. (2), 84 Cod penal, la 5 ani și 6 luni

închisoare, și amendă în mărime de 100 unități

convenționale, ce constituite 5000 lei.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 10.02.2020 - 19.04.2021,

instanța de apel: 14.05.2021 - 28.09.2021,

instanța de recurs: 07.12.2021 - 22.12.2021.

1

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la 1 an și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei aplicate

conform sentinței Judecătoriei Bălți din 03.12.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 6 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând cu

19.04.2021, cu includerea perioadei arestării preventive din 04.12.2019 - 18.12.2019.

În baza art. 87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Chișinău din 11.02.2020, sub formă de amendă în mărime de 100 unități

convenționale, ce constituite 5000 lei, urmând a fi executată de sine stătător.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții civile Mînzărari Veaceslav

prejudicial material în mărime de 58.800 lei, și în folosul statului cheltuielile de

judecată în sumă de 2100 lei.

la 26.11.2019 până la 03.12.2019 ora 1500, împreună cu persoane neidentificate la

momentul actual de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor,

prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție

directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, au pătruns în ograda casei de locuit

din str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, de unde în mod tainic au sustras 4 anvelope

cu jante de aliaj, mărimea 15 la prețul total de 5000 lei, un perforator electric de model

„Makita” la prețul de 1200 lei, o șurubelniță electrică de model “AEG” la prețul de 7000

lei, o șurubelniță electrică de model „Makita” la prețul de 4500 lei, de la automobilul de

model „Volkswagen” ce era parcat în ogradă, un acumulator la prețul de 1300 lei, ulterior

prin deteriorarea geamului au pătruns în interiorul casei, de unde au sustras un telefon

mobil de model „Xiaomi Mi6” la prețul de 4000 lei, un aparat pentru cafea „Tifali” la

prețul de 3500 lei, un ceainic electric „Tefali” la prețul de 600 lei, un aparat de storcat

la prețul de 8000 lei, un perforator electric de model Manesman la prețul de 2200 lei, un

aspirator de model „Stil” la prețul de 12500 lei, 6 perne ”Dormeo„ la prețul total de 1500

lei, un ferestrău „Stil” la prețul de 4500 lei, 2 seturi de chei „Force” și „Intertol” la prețul

de 200 lei, complet de instrumente de model „Force”, de diferite dimensiuni la prețul de

1500 lei, plapuma ”Dormeo” la prețul de 1200 lei, un fier de calcat „Tefal” la prețul de

2500 lei, 8 vaze de cristal la prețul de 2000 lei, 3 tigăi „Tefal” la prețul de 1800 lei, un

aparat de prelucrat legumele la prețul de 1200 lei, un stabilizator de curent electric pentru

cazan electric la prețul de 800 lei, bunuri ce aparțin cet. Mînzărari V. cauzându-i astfel

un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 67.000 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut parțial vina și a declarat că a intrat

într-o casă pe fereastră, a luat o valiză în care se afla un perforator, stabilizator și

șurubelniță electrică, pe care le-a vândut la piață. În casa respectivă a intrat a doua oară.

Telefon „Xiaomi”, acumulator și aparat de cafea nu a luat. Jumate de bunuri ce sunt

indicate în învinuire, sunt din altă cauză penală. Nu ar fi putut să scoată din casă toate

bunurile enumerate de unul singur. Telefonul mobil nu putea fi acolo deoarece de o

2

perioadă lungă de timp nu locuia nimeni în casă. Tigăi și vază de cristal la fel nu a sustras,

acestea fiind scrise în prima cauză și se dublează. Prima dată a intrat în casă la o lună.

Cunoaște că în casă nu locuia nimeni deoarece nu era aprinsă lumina. Cuflic D. i-a spus

că nu locuiește nimeni în acea casă. Nu-și amintește despre cele două seturi de chei.

Când a fost prima dată acolo cu prietenii în casă era setul de chei. Pe episodul respectiv

recunoaște că a sustras: perforatorul dar era de alt model nu „Makita”, șurubelnița și

perforatorul. Nu recunoaște că a sustras 4 anvelope, a fost singur în ziua respectivă și nu

putea lua și duce în mâini, șurubelnița numai una a luat, acumulatorul de la mașină,

aparatul de cafea, ceainic, aparat de stocat, aspirator, seturi de chei nu a luat.

Totodată vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Mînzărari V. a relatat că, în perioada 26 noiembrie până la

7 decembrie 2019, nu s-a aflat acasă. La 28.12.2019 a fost informat de niște persoane că

cineva a spart casa. Când a intrat pe poartă a văzut că mașina „VW Golf” care era parcată

în fața casei era deschisă, era deteriorată ușa, în secțiunea motorului era umblat și cheia

de la mașină era sustrasă. În fața casei era fereastra deteriorată, și-a dat seama că cineva

a intrat, adusese mai multe lucruri pentru a face reparație. În casă era totul distrus. Au

fost sustrase instrumente, 4 anvelope, instrumente electrice „Machita”, 2 perforatoare,

veselă, apărat de cafea, tigăi „Tefal”, stabilizatorul de la cafea, vaze, perne „Dormeo”,

aspiratorul, adică toate lucrurile fixate în învinuire. Înainte de asta, i-au mai fost furat

bunuri din casă. I-a fost restituit un perforator, roata de rezervă și niște instrumente (un

complet de chei). Primul caz este la faza de UP și nu a ajuns în judecată. Nu se repetă

obiectele ce le-a menționat în prezenta cauză cu cele care i-au fost furate anterior și care

le-a declarat în primul caz. Instrumentele au fost aduse pentru a face reparație, trebuia

să se mute primăvara, de facto nu locuia acolo. Vecinii au văzut și i-au spus că au fost 2

persoane. I-a fost sustras și telefonul.

Martorul Melnicin Z. a comunicat instanței că în toamna anului 2019 lucra la piață

și a venit inculpatul și i-a propus un perforator la prețul de 500 lei. L-a întrebat dacă nu

e furat și el i-a spus că este adus din Germania. Peste o zi a fost telefonat de către

sectorist, că perforatorul este furat și trebuie adus la poliție. Inculpatul i-a mai propus să

cumpere un stabilizator și un perforator, dar nu avea nevoie de ele.

Martorul Filatov S. a relatat că la începutul lunii decembrie anul 2019 se afla la

piață când s-au apropiat doi băieți, unul din care era inculpatul. Ei aveau 2 genți în care

se aflau mai multe lucruri. Inculpatul i-a propus o șurubelniță la suma de 1500 lei. Mai

avea și un perforator. Ei erau împreună și duceau gențile care erau voluminoase. Pentru

șurubelnița Makita le-a achitat 1200 lei. În spate aveau un rucsac, șurubelnița era în

pachet negru și mai aveau două genți în mâini, una pe care o ținea inculpatul. Persoana

cu care era inculpatul era de statură mai joasă.

Martorul Plotnicova N. a declarat că dimineața pe la orele 0600, privea pe geam.

Lângă poartă părții vătămate stătea o persoană înaltă de 1.80 m., se uita ce este după

gard. Peste trei zile a venit poliția și a înțeles că ceva s-a întâmplat în casa respectivă.

Colaboratorii de poliție s-au uitat pe camere și au văzut persoana pe care o văzuse și ea

prin geam.

Vinovăția inculpatului este dovedită și prin următoarele probe: procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 03.11.2019 și tabelul foto anexă, prin care a fost cercetat

locul comiterii infracțiunii; procesul-verbal de ridicare din 03.12.2019 prin care au fost

ridicate de la Munteanu V. un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9

3

chei cu inscripția „Intertool”; procesul-verbal de examinare din din 03.12.2019 prin care

au fost examinate obiectele ridicate de la Munteanu Vladimir Vasile un set din 9 chei cu

inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”; procesul-verbal

de ridicare din 27.12.2019 prin care au fost ridicate de la Filatov S. o șurubelniță de

model Makita, 2 acumulatoare și un încărcător; procesul-verbal de ridicare din

05.12.2019 prin care au fost ridicate de la Melnicinaia Z. un perforator de model

Manesmann; procesul-verbal de examinare din din 27.12.2019 prin care au fost

examinate obiectele ridicate de la Filatov S. și Melnicinaia Z.: o șurubelniță de model

„Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător, un perforator de model „Manesmann”;

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care Filatov S. l-a

recunoscut pe Meghega N.; procesul-verbal de examinare din 08.12.2019 prin care au

fost examinate obiectele ridicate de la Meghega N. în timpul percheziției corporale și

anume o cheie de la automobilul de model „Wolkswagen”; raportul de expertiză nr.

34/12/1-R-5039 din 22.01.2020 prin care s-a stabilit că urma de încălțăminte, copiată pe

folii de adezivă, a fost creată cu încălțăminte de același tip, model, mărime și

particularități ale desenului tălpii ca și încălțămintea de la piciorul stâng, ridicată

experimental de la Meghega N.; corpurile delicte: o șurubelniță de model „Makita”, 2

acumulatoare si un încărcător, un perforator de model „Manesmann”, o cheie de la

automobilul de model „Wolkswagen”, un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și

un set din 9 chei cu inscripția „Intertool” transmise pentru păstrare părții vătămate.

Instanța a statuat că pentru a imputa făptuitorului circumstanța agravantă

prevăzută la lit. b) al art. 186 alin. (2) Cod penal „de două sau mai multe persoane”, este

necesar ca infracțiunea să fie săvârșită în coautorat sau de către o persoană care

întrunește semnele subiectului infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane care

nu întrunesc aceste semne, potrivit învinuirii Meghega N. împreună cu o persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, au pătruns în ograda casei de locuit situată

pe str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, de unde au sustras mai multe bunuri.

În acest context, martorul Filatov S. indică că la piață s-au apropiat doi băieți unul

din care era inculpatul, aveau 2 genți în care se aflau mai multe lucruri, inculpatul i-a

propus o șurubelniță pentru uz casnic în sumă de 1500 lei. Mai avea și un perforator,

altceva nu a tras atenția ce avea. La întrebările de concretizare a menționat că este

convins că erau doi tineri împreună, aveau 2 genți, inculpatul i-a propus, erau amândoi,

împreună duceau gențile dar celălalt stătea mai departe.

Deși în textul învinuirii este specificat că furtul a fost comis prin pătrundere în

ograda casei de locuit din str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, fapt confirmat atât de

inculpat cât și de partea vătămată, în opinia instanței, posibil ar fi vorbă de o omisiune

vădită a agravantei art. 186 lit. c) Cod penal, care însă nu a fost înlăturată în instanța de

judecată de către acuzatorul de stat. Prin urmare, instanța nu poate lua în considerație

agravanta respectivă.

Totodată, este nefondată solicitarea apărării privind recalificarea acțiunilor lui

Meghega N. cu excluderea din învinuire a calificativului prevăzut la lit. b) săvârșit de

două sau mai multe persoane drept unul neprobat ori, cercetând materialele cauzei,

audiind martorii sub jurământ s-a constatat că inculpatul a comis furtul cu alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, inculpatul de unul singur nu putea duce

bunurile sustrase.

4

Prin urmare, veridicitatea învinuirii în caz de furt săvârșit de două persoane nu

poate fi pusă la îndoială, în circumstanțele în care aceasta a fost justificate prin prisma

altor probe elucidate în cadrul cercetării judecătorești, în special declarațiile tuturor

participanților la proces.

Astfel, la caz dubiul judiciar a fost înlăturat, temeinicia vinovăției inculpatului a

fost justificată prin probe pertinente și concludente.

Argumentele invocate de către partea apărării precum că nu au fost prezentate

probe exacte ce ar demonstra vinovăția inculpatului nu sunt de natură să răstoarne

concluziile instanței adoptate la caz și urmează a fi respinse ca neîntemeiate or, prin

cumulul de probe elucidate se reține că vinovăția lui Meghega N. de comiterea

infracțiunii imputate a fost demonstrată integral.

Deci, din probele analizate, rezultă cu certitudine că Meghega N. a comis

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea

pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 70 alin. (3/1) Cod

penal, care prevede că la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani,

dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la

21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Instanța a remarcat că, nu este oportună aplicarea unei pedepse minime cu

închisoare atât timp cât inculpatul, la vârsta de 19 ani, a înregistrat un asemenea cazier

judiciar, fiind condamnat anterior pentru mai multe fapte similare. Astfel că, inculpatul

necesită a executa pedeapsa cea mai dură cu închisoarea în vederea conștientizării

comportamentului său infracțional, pentru revenirea la un comportament social cât de

curând. Or, din momentul în care a atins vârsta de 18 ani nu a fost angajat în câmpul

muncii în vederea obținerii unui venit pentru asigurarea traiului, dar contrar normelor

penale, a dus un mod de viață anti-social.

Având în vedere că inculpatul a recunoscut parțial vina, a comis infracțiunea la

vârsta de 19 ani, anterior a comis mai multe crime similare și a continuat activitatea sa

infracțională prin comiterea altor infracțiuni pentru care este deja condamnat, corectarea

și reeducarea lui este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, în limitele

fixate de norma art. 186 alin. (2) lit. b), d) din Codul penal și în conformitate cu art. 70

alin. (3/1) Cod penal.

La caz, sancțiunea art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, prevede amendă în

mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 4 ani, infracțiunea fiind

una mai puțin gravă,

Inculpatul anterior este condamnat, prin:

- sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.06.2019 în baza art. 186

alin. (2) lit. b), c) Cod penal i-a fost aplicată o pedeapsă definitivă sub formă de amendă

în mărime de 600 u.c. echivalentul a 30.000 lei;

- sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11.02.2020 pentru

infracțiunea prevăzută de art.27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal i-a fost aplicată o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni prin cumul de sentințe

cu sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.06.2019 i-a fost aplicată o

pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni închisoare

5

și amendă 100 u.c. echivalentul a 5000 lei, cu executarea desinestătător al fiecărei

pedepse;

- sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 26.06.2020 pentru

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c) ș i d) Cod penal i-a fost aplicată o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni în penitenciar de tip

semiînchis;

- sentința Judecătoriei Bălți sediul central din 10.11.2020 a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-

i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de un an. În temeiul alin. (4)

art. 84 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 11.02.2020, (menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 22.07.2020), și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

26.06.2020, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 4 ani și 6 luni. În temeiul art.87 alin.(2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11 februarie 2020 sub formă de amendă în

mărime de 100 u.c., ce constituite 5000 lei, urmează a fi executată de sine stătător.

La moment își execută pedeapsa în baza sentinței Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 03.12.2020 în baza art.179 alin.(2) i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 ani și 3 luni în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul

alin. (4) art. 84 Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința

judecătoriei Bălți, sediul Central din 10 noiembrie 2020, de a-i stabili lui Meghega Na.

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni.

În temeiul art.87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 februarie 2020 sub formă de amendă în

mărime de 100 u.c., ce constituite 5000 lei, urmează a fi executată de sine stătător, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior în privința sa a fost încetat

procesul penal pe motivul împăcării părților.

Or, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin aplicarea pedepsei

sub formă de închisoare, prin care și va fi atins scopul pedepsei de restabilire a echității

sociale, de corectare a acestuia, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni din

partea inculpatului și la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de

drept, de regulile de conviețuire sociale și de principiile morale, această măsură de

constrângere statală va constitui un mijloc eficient și suficient de corectare și reeducare

a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, cauzându-i în același

timp unele lipsuri și restricții ale drepturilor în limite rezonabile.

Astfel, este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an și 8 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, conform prevederilor alin. (1) - (3) se stabilește

pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că persoana

condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvîrșite înainte de

pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include durata

pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe.

Astfel, pentru cumul de sentințe la pedeapsa aplicată lui Meghega N. prin prezenta

sentință, se v-a adăuga parțial termenul stabilit prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul

6

Central din 03.12.2020, condamnat la un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Reieșind din circumstanțele menționate, în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la

pedeapsa stabilită prin prezenta sentință instanța va adăuga parțial pedeapsa stabilită

inculpatului Meghega N. prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03.12.2020,

stabilind prin cumul parțial al sentințelor o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 6 ani și 8 luni cu includerea în acest termen a perioadei aflării în arest

preventiv din 04.12.2019 - 18.12.2019, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 februarie 2020 sub formă de amendă în

mărime de 100 (una sută) u.c., ce constituite 5000 (cinci mii) lei, urmează a fi executată

de sine stătător.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a exclude din învinuire agravanta de la art. 186

alin. (2) lit. b) - de două sau mai multe persoane, și a reduce pedeapsa inculpatului la 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform prevederilor art.

84 alin. (4) Cod pena, la pedeapsa stabilită prin noua sentință să-i fie adăugată parțial

partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2020,

stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu

respingerea acțiunii civile.

Apelanta a invocat că, organul de urmărire penală era obligat să identifice cea de

a doua persoană (neidentificată) și să vină în instanță cu învinuire clară în corespundere

cu art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală ”mențiunea despre punerea persoanei

respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului,

alineatului și literei articolului din Codul penal care prevăd răspunderea pentru

infracțiunea comisă.” Instanța nu a motivat coroborarea mijlocului de probă - declarațiile

martorului Filatov S. cu alte probe care urmează a fi apreciate în cumul conform art. 101

alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

Conform raportului de expertiză nr. XXXXX din 19.12.2019 (f.d. 81-84).

Toate cele 7 urme digitale stabilite valabile nu au fost create de cet. Meghega N.

și nici de Mînzărari V., ci de alte persoane.

Nu există nici o probă care ar confirm faptul că infracțiunea a fost comisă în

complicitate. Totodată existența altor urme papilare ridicate de la locul infracțiunii a

unor persoane neidentificate demonstrează că în această casă au mai fost și alte persoane,

iar celelalte bunuri , pe care inculpatul nu recunoaște că le-a furat, ar fi putut fi sustrase

și de alte persoane, iar toate dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Vina în comiterea infracțiunii Meghega N. a recunoscut-o parțial, nefiind de acord

doar în latura cuantumului prejudiciului cauzat. A comis o infracțiune mai puțin gravă

la vârsta de 19 ani , la evidența medicului narcolog și psiholog nu se află din acest

considerent, la stabilirea categoriei pedepsei și a termenului instanța urmează să ia în

considerare prevederile art. 75 - 88 Cod penal.

Nu a fost probată cauzarea prejudiciului în cuantum de 67.800 lei și nici încasarea

dispusă de instanță de la Meghega N. în beneficiul părții civile Mînzărari V. cu titlul de

prejudiciu material a sumei de 58.800 lei, care poartă un caracter declarativ. Instanța a

constatat cu certitudine, că în speță sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale

prin fapta ilicită a inculpatului care a produs în mod direct un prejudiciu patrimonial

7

cauzat părții vătămate Mînzărari V. în sumă de 76.000 lei, din care părții vătămate iau

fost restituite bunuri în valoare de 8200 lei, respectiv prejudiciul cauzat nerestituit, la

moment, constituie suma de 58.800 lei. Instanța a ajuns la această concluzie reieșind din

înscrisurile anexate la materialele cauzei, fără a argumenta și a indica concret la aceste

înscrisuri.

Prin ordonanța din 29.11.2020 (f.d.57-59) părții vătămate Mînzărari V. iau fost

restituite: șurubelnița electrică ”Makita”; 2 acumulatoare, un încărcător pentru

acumulatoare, un perforator electric de model ”Mannesman”, un set de 9 chei cu

inscripția ’’Force” si un set de 9 chei cu inscripția ”Intertool”. Astfel s-a constatat că

inculpatul a cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile părții vătămate

Mînzărari V. (perforator 2300 lei, chei - 200 lei, stabilizator- 2200 lei, șurubelniță

electrică 4500 lei) în sumă de 9200 lei.

2021, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt,

acțiunile inculpatului Meghega N. just încadrându-le în dispoziția art. 186 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, după indicii calificativi - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Cu referire la motivele invocate de partea apărării, precum că prima instanță a

adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului, or, urma a fi exclusă agravanta

prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. b) - „de două sau mai multe persoane”, se constată că,

prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate.

Aceste afirmații reprezintă opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în

sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Vinovăția lui este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate de către

instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume:

- declarațiile: părții vătămate Mînzărari V., martorilor Filatov S., Plotnicova N.; -

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2019 și tabelul foto anexă, prin

care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii. (f.d.9-27 vol.I); - procesul-verbal de

ridicare din 03.12.2019 prin care au fost ridicate de la cet. Munteanu V. un set din 9 chei

cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool” (f.d. 36, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 03.12.2019 prin care au fost examinate obiectele

ridicate de la cet. Munteanu V., un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set

din 9 chei cu inscripția „Intertool”.(f.d.37-38 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din

27.12.2019 prin care au fost ridicate de la cet. Filatov S. o șurubelniță de model

”Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător (f.d. 46, vol. I); - procesul-verbal de ridicare

din 05.12.2019 prin care au fost ridicate de la cet. Melnicinaia Z. un perforator de model

”Manesmann” (f.d. 43, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 27.12.2019, prin care

au fost examinate obiectele ridicate de la cet. Filatov S. și Melnicinaia Z. și anume: o

șurubelniță de model ”Makita”, 2 acumulatoare și un încărcător, un perforator de model

”Manesmann” (f.d. 48-51, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie prin care Filatov S. l-a recunoscut pe Meghega N. (f.d. 45, vol. I); - procesul-

verbal de examinare din 08.12.2019 prin care au fost examinate obiectele ridicate de la

Meghega N. în timpul percheziției corporale și anume o cheie de la automobilul de

model ”Wolkswagen” (f.d. 53, vol. I); - raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5039 din

8

22.01.2020 prin care s-a stabilit că urma de încălțăminte, copiată pe folii de adezivă, a

fost creată cu încălțăminte de același tip, model, mărime și particularități ale desenului

tălpii ca și încălțămintea de la piciorul stâng, ridicată experimental de la Meghega N.

(f.d. 68 - 72, vol. I); - corpuri delicte: o șurubelniță de model ”Makita”, 2 acumulatoare

si un încărcător, un perforator de model ”Manesmann”, o cheie de la automobilul de

model ”Wolkswagen”, un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei

cu inscripția „Intertool” transmise pentru păstrare părții vătămate (f.d. 39, 52, 54 vol. I).

Analizând declarațiile părții vătămate Zoia T. cât și martorilor sus menționați date

în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, se atestă că acestea sunt veridice,

relatează adevărul, sunt consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului, care

coroborează cu probele materiale scrise cercetate în ședința de judecată.

În acest context, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de

apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza

sentinței de condamnare.

Prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat partea vătămată,

martorii, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a

apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită integral.

Instanța de fond a dat suficientă apreciere agravantelor prevăzute la art. 186 alin.

(2) lit. b) și d) Cod penal, care i-au fost imputate inculpatului prin actul de învinuire,

acuzare susținută în ședința de judecată de către acuzatorul de stat.

Astfel, pentru a imputa făptuitorului circumstanța agravantă prevăzută de lit. b) al

art.186 alin. (2) Cod penal „de două sau mai multe persoane”, este necesar infracțiunea

să fie săvârșită în coautorat sau de către o persoană care întrunește semnele subiectului

infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane care nu întrunesc aceste semne,

potrivit învinuirii Meghega N. împreună cu o persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, au pătruns în ograda casei de locuit situată pe str. XXXXX, XXXXX,

mun. Chișinău, de unde au sustras mai multe bunuri.

În acest context, s-a reținut că martorul Filatov S. indică că la, piață s-au apropiat

doi băieți unul din care era inculpatul, aveau 2 genți în care se aflau mai multe lucruri,

inculpatul i-a propus o șurubelniță pentru uz casnic în sumă de 1500 lei. Mai avea și un

perforator, altceva nu a tras atenția ce avea. La întrebările de concretizare a menționat

că este convins că erau doi tineri împreună, aveau 2 genți, inculpatul i-a propus, erau

amândoi, împreună duceau gențile dar celălalt stătea mai departe,.

Potrivit art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei

cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea

bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor

întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei,

iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În acest context, inculpatului justificat i-a fost imputată comiterea infracțiunii în

prezența agravantei prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, furtul comis de

două mai multe persoane cu cauzarea unui prejudiciu considerabil, reieșind din faptul

că partea vătămată Mînzărari V. a declarat că prin acțiunile inculpatului i-a fost cauzată

o pagubă considerabilă.

9

Prin urmare, în acțiunile inculpatului este prezentă agravanta prevăzută de art.186

alin.(2) lit. b), d) Cod penal.

În acest context, este nefondata argumentul apelanților privind recalificarea

acțiunilor inculpatului cu excluderea din învinuire a calificativului prevăzut la lit .b)

săvârșit de două sau mai multe persoane drept unul nefondat, or instanța de judecată

cercetând materialele cauzei, audiind martorii sub jurământ s-a constatat că inculpatul a

comis furtul cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, inculpatul de

unul singur nu putea duce bunurile sustrase.

Prin urmare, veridicitatea învinuirii în caz de furt săvârșit de două persoane nu

poate fi pusă la îndoială - în circumstanțele în care aceasta a fost justificate prin prisma

altor probe elucidate în cadrul cercetării judecătorești, în special declarațiile tuturor

participanților la proces.

Instanța de fond s-a expus pe larg asupra argumentelor invocate de către partea

apărării, aplicând legislația pertinentă speței, cu interpretarea justă a ei, apelurile

declarate, în situația respectivă, sunt pur declarative și contravin faptelor cauzei, stabilite

și expuse exhaustiv, și analizate corespunzător de către instanța de apel, conform art.

414 Cod de procedură penală, care s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

De asemenea, nu sunt careva temei de a interveni în sentința instanței de fond nici

în partea stabilirii întinderii pedepsei inculpatului or, la stabilirea categoriei și măsurii

de pedeapsă, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă și

legală.

Instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat

prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării persoanei vinovate.

În acest context, s-a reținut faptul că, actualmente inculpatul execută pedeapsa sub

formă de închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2020, condamnat

la un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, în Penitenciarul Nr. 13 - Chișinău, astfel că

instanța de fond justificat a calculat termenul executări pedepsei din data pronunțării

sentinței și a inclus în termenul executării pedepsei a perioadei aflării în arest preventiv

din 04.12.2019 - 18.12.2019.

Cu referire la argumentele părții apărării precum că acțiunea civilă urmează a fi

respinsă, se atestă că, reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei rezultă cu

certitudine, că părții vătămate Mînzărari V. i-a fost cauzat prejudiciul material în sumă

de 76.000 lei, din care părții vătămate i-au fost restituite bunuri în valoare de 8200 lei,

respectiv prejudiciul cauzat nerestituit constituie suma de 58.800 lei astfel, instanța de

fond justificat a dispus încasarea acestuia din contul inculpatului în beneficiul părții

vătămate.

și deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunile lui Meghega N. să fie recalificate, cu excluderea agravantei prevăzute la art.

186 alin. (2) lit. b) Cod penal, de două sau mai multe persoane și reducerea pedepsei de

la 1 an și 8 luni la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar

conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin noua sentință să-i fie

10

adăugat[ parțial partea neexecutată a pedepsei aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți

din 03.12.2020, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 an, cu respingerea acțiunii civile.

Recurenta a invocat că, organul de urmărire penală nu a identificat cea de a doua

persoană, din care motiv învinuirea nu este clară și contravine art. 281 alin. (2) Cod de

procedură penală - mențiunea despre punerea persoanei respective sub învinuire în

calitate de învinuit în această cauză conform articolului, alineatului și literei articolului

din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunea comisă.

În pofida faptului că face trimitere la declarațiile martorului Filatov S., instanța

nu a motivat coroborarea mijlocului de probă cu alte probe care urmează a fi apreciate

în cumul conform art. 101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

Conform raportului de expertiză nr. XXXXX din 19.12.2019, toate cele 7 urme

digitale stabilite valabile nu au fost create de Meghega N. și nici de Mînzărari V., ci de

alte persoane.

O circumstanță importantă care vine în confirmarea declarațiilor făcute de

inculpat este faptul că, atunci când a pătruns în casa părții vătămate, geamul era deschis,

dar nu deteriorat. Or, anterior la domiciliul părții vătămate a mai avut loc o sustragere la

01.11.2019 (cauza penală 2019011867este încă la urmărirea penală), în casa situată pe

str. XXXXX, XXXXX de unde au fost sustrase bunuri în sumă totală de 520.256,60 lei,

acțiuni care se încadrează la alin. (5) art. 186 Cod penal, sub învinuire fiind puse mai

multe persoane.

Vina inculpatul a recunoscut-o parțial, nefiind de acord cu agravanta de la alin.

(2) lit. b) Cod penal - de două și mai multe persoane și cu cuantumului prejudiciului

cauzat.

Din casa situată pe adresa XXXXX, XXXXX, au fost sustrase o multitudine de

obiecte în diferite perioade de timp, de diferite persoane, astfel declarațiile lui Meghega

N. nu poartă un caracter declarativ atunci când susține că a sustras bunuri concrete, pe

care le-a numit și care au fost returnate ulterior părții vătămate.

Nu a fost probată cauzarea prejudiciului în cuantum de 76.000 lei și nici încasarea

de la Meghega N. în beneficiul părții civile Mînzărari V. cu titlul de prejudiciu material

a sumei de 58.800 lei, care poartă un caracter declarativ.

Prin ordonanța din 29.11.2020, părții vătămate i-au fost restituite: șurubelnița

electrică „Makita”, 2 acumulatoare, un încărcător pentru acumulatoare, un perforator

electric de model „Mannesman”, un set de 9 chei cu inscripția „Force” și un set de 9

chei cu inscripția „Intertool”. Astfel s-a constatat că inculpatul a cauzat un prejudiciu

material în proporții considerabile părții vătămate (perforator 2300 lei, chei - 200 lei,

stabilizator- 2200 lei, șurubelniță electrică 4500 lei) în sumă de 9200 lei.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

11

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111)

Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în

existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau

sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, care prevede următoarele temeiuri - instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței (pct. 5. din decizie).

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat,

în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate, care ar fi

esența și erorile concrete de drept a circumstanțelor că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la exigențele art. 6

pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs

pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel.

În sensul vizat se reține că argumentele recurentei că: „O circumstanță importantă

care vine în confirmarea declarațiilor făcute de inculpat este faptul că, atunci când a pătruns în casa

părții vătămate Mînzărari V., geamul era deschis , dar nu era deteriorat. Trebuie de menționat că,

anterior la domiciliul părții vătămate a mai avut loc o sustragere la 01.11.2019 cauza penală XXXXX

(cauza este încă la urmărirea penală), în casa situată pe str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău de unde

au fost sustrase bunuri în sumă totală de 520.256,60 lei, acțiuni care se încadrează la alin. (5) art. 186

Cod penal sub învinuire fiind puse mai multe persoane. Vina în comiterea infracțiunii Meghega N. a

recunoscut-o parțial, nefiind de acord cu agravanta de la alin. (2) lit. b) Cod penal (de două și mai

multe persoane) și cu cuantumului prejudiciului cauzat. Din casa situată pe adresa XXXXX, XXXXX,

mun. Chișinău au fost sustrase o multitudine de obiecte în diferite perioade de timp, de diferite

persoane, astfel declarațiile lui Meghega N. nu poartă un caracter declarativ atunci când susține că a

sustras bunuri concrete, pe care le-a numit și care au fost returnate ulterior părții vătămate Mînzărari

V.”, nu au fost invocate de către aceasta și în apel (pct. 3. - 5. din decizie).

Prin urmare, recursul ordinar în sensul vizat nu are niciun suport juridic, fiind

neîntemeiat, astfel.

În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

12

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv

declarațiile inculpatului, în special că: „...nu ar fi putut să scoată din casă toate bunurile

enumerate de unul singur..., Cuflic D. i-a spus că nu locuiește nimeni în acea casă...”, declarațiile

părții vătămate Mînzărari V., martorilor Melnicin Z., Plotnicova N. și Filatov S., ultimul

declarând fără echivoc că: „la piață s-au apropiat doi băieți, unul din care era inculpatul. Ei aveau

2 genți în care se aflau mai multe lucruri. Inculpatul i-a propus o șurubelniță la suma de 1500 lei. Mai

avea și un perforator. Ei erau împreună și duceau gențile care erau voluminoase. Pentru șurubelnița

”Makita” le-a achitat 1200 lei. În spate aveau un rucsac, șurubelnița era în pachet negru și mai aveau

două genți în mâini, una pe care o ținea inculpatul...”, procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 03.11.2019 și tabelul foto anexă, prin care a fost cercetat locul comiterii

infracțiunii, procesul-verbal de ridicare din 03.12.2019 prin care au fost ridicate de la

Munteanu V. un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu

inscripția „Intertool”, procesul-verbal de examinare din 03.12.2019 prin care au fost

examinate obiectele ridicate de la Munteanu Vladimir Vasile un set din 9 chei cu

inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”, procesul-verbal

de ridicare din 27.12.2019 prin care au fost ridicate de la Filatov S. o șurubelniță de

model Makita, 2 acumulatoare și un încărcător, procesul-verbal de ridicare din

05.12.2019 prin care au fost ridicate de la Melnicinaia Z. un perforator de model

Manesmann, procesul-verbal de examinare din 27.12.2019 prin care au fost examinate

obiectele ridicate de la Filatov S. și Melnicinaia Z., o șurubelniță de model „Makita”, 2

acumulatoare și un încărcător, un perforator de model „Manesmann”, procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei după fotografie prin care Filatov S. l-a recunoscut pe

Meghega N., procesul-verbal de examinare din 08.12.2019 prin care au fost examinate

obiectele ridicate de la Meghega N. în timpul percheziției corporale și anume o cheie de

la automobilul de model „Wolkswagen”, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5039 din

22.01.2020 prin care s-a stabilit că urma de încălțăminte, copiată pe folii de adezivă, a

fost creată cu încălțăminte de același tip, model, mărime și particularități ale desenului

tălpii ca și încălțămintea de la piciorul stâng, ridicată experimental de la Meghega N.,

corpurile delicte: o șurubelniță de model „Makita”, 2 acumulatoare si un încărcător, un

perforator de model „Manesmann”, o cheie de la automobilul de model „Wolkswagen”,

un set din 9 chei cu inscripția „Force 5098L” și un set din 9 chei cu inscripția „Intertool”,

toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității

și coroborării lor, instanțele indicând detailat motivele pentru care au respins dovezile și

versiunile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor

13

motivelor invocate în apelurile de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând clar

și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 186

alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția

dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă

instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CoEDO

impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de

Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de

fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competentă

și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile

atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele

infracțiunii imputate, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

14

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bolocan Ludmila,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021,

în privința inculpatului Meghega Nazar XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 21 ianuarie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Ghenadie Plămădeală

15