1ra-1620/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, art. 187 alin. 2 lit. a CP

1ra-1620/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, art. 187 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1620/2021

1-18018677-01-1ra-06072021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

22 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripțe Cahul Calendari Dumitru și de către

patea vătămată Grigoriev Maria, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Cahul, sediul Central din 10 februarie 2020 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 23 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui

Sasu Stepan Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Stepan a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. c), d) și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece faptele nu a fost comise

de inculpat.

în judecată și învinuit că, în perioada de timp de la 28 mai 2016 până la data de 03

iunie 2016, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns ilegal în

domiciliul cet. Grigorieva Maria, situat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, de unde pe ascuns

a sustras următoarele bunuri materiale: tonometru estimat la suma de 600 lei; costum

sportiv din lână de culoare gri estimat la suma de 800 lei; 2 kg de carne de porc

estimată la suma de 140 lei; 1 kg de carne de miel estimată la suma de 65 lei; aripioare

de găină estimate la suma de 55 lei; cârnăței estimați la suma de 50 lei; 1 kg de pește

estimat la suma de 35 lei; un piept de rață estimat la suma de 15 lei; 1 kg de brânză de

vaci; 1 pachet de unt estimate la suma de 22 lei; o conservă ”șprot” estimată la suma

de 19 lei; șampanie „Cricova” estimată la suma de 45 lei; vin 2 litri estimat la suma de

40 lei; set pentru ceai de 6 persoane estimate la suma de 250 lei; pahare (mari la 250

gr.) 5 bucăți estimate la suma de 350 lei; set pentru frigărui estimat la suma de 300 lei;

1

tacâmuri: linguri în nr. de 30 (din inox) estimate la suma de 360 lei; lingurițe în nr. de

20 (din inox) estimate la suma de 200 lei; furculițe în nr. de 40 ( din inox) estimate la

suma de 300 lei; cuțite în nr. de 30 ( din inox) estimate la suma de 300 lei; set de

tacâmuri pentru 6 persoane (din inox) estimat la suma de 1500 lei; set de farfurii de 4

tipuri estimat la suma de 1100 lei; o masă de călcat estimată la suma de 500 lei;

aspirator de model necunoscut și culoare necunoscută estimat la suma de 1500 lei;

masă și 4 scaune de culoare cafenie estimate la suma de 4900 lei; 2 paltoane din piele

de oaie pentru dame estimate la suma de 10 000 lei; 4 pulovere pentru dame estimate

la suma de 2200 lei; 6 veste pentru dame estimate la suma de 900 lei; 3 impermeabile

estimate la suma de 7500 lei; 1 set de lenjerie pentru corp estimate la suma de 500 lei;

ață de vie 20 kg la un preț 25 lei kg estimat la suma de 500 lei; ață de împletit din lână

40 bucăți estimat la suma de 1700 lei; 2 valize din piele de culoare cafenie estimate la

suma de 2000 lei; instrumente pentru reparație (perii de diverse mărimi) estimate la

suma de 600 lei; 2 ruloane de tapete estimate la suma de 180 lei; peliculă groasă de

polietilenă 30 metri estimată la suma de 450 lei; 12 saci de peliculă estimați la suma de

150 lei; saci de materie 30 x 5 lei estimați la suma de 150 lei; tifon 10 metri estimat la

suma de 300 lei; 4 fețe de masă mari estimate la suma de 5500 lei; îmbrăcăminte de

iarnă a fiului: - pulovere, - veste, - pantaloni, - blugi, - pantaloni scurți, - maiouri, set

de mobilă constituită din 3 dulapuri estimat la suma de 10 000 lei; 2 fotolii de culoare

verde estimate la suma de 2000 lei; măsuță pentru ziare de culoare cafenie estimată la

suma de 1500 lei; tumbă pentru încălțăminte de culoare cafenie estimată la suma de

1500 lei; încălțăminte 3 perechi de sandale estimate la suma de 750 lei; pantofi o

pereche estimați la suma de 900 lei; cizme de toamnă estimați la suma de 1000 lei;

papuci de cameră 5 perechi estimați la suma de 250 lei; 2 covorașe fabricate în

Germania estimate la suma de 1000 lei; lenjerie nouă pentru dame 500 lei; lenjerie

pentru bărbați estimată la suma de 500 lei; 20 perechi ciorapi pentru bărbați estimați

la suma de 400 lei; 10 perechi ciorapi pentru dame estimați la suma de 200 lei; 10

perechi de ștrampi de iarnă pentru dame estimați la suma de 1000 lei; 20 perechi de

ștrampi de primăvară pentru dame estimați la suma de 800 lei; 6 tricouri pentru

bărbați estimați la suma de 600 lei; 6 maiouri pentru bărbați estimate la suma de 300

lei; scurtă din piele cafenie pentru bărbați estimată la suma de 3000 lei; scurtă de

toamnă pentru dame în carouri cu glugă estimată la suma de 3000 lei; 2 perechi de

caloși de culoare roșie estimați la suma de 160 lei; cuverturi pentru divan de culoare

verde cu dimensiuni lx lm estimate la suma de 6 lei; fată de masă din lână de culoare

violet estimată la suma de 500 lei; 2 scurte fără mâneci groase de culoare albastră

estimate la suma de 800 lei; 3 m de mușama nouă (peliculă) estimată la suma de 150

lei; 12 m de mușama subtire nouă (peliculă) estimată la suma de 300 lei; 10 becuri

estimate la suma de 700 lei; jaluzele la 5 ferestre estimate la suma de 2000 lei, prin ce

a cauzat părtii vătămate Grigorieva Maria un prejudiciu material considerabil în sumă

totală de 80 486 lei.

Fapta inculpatului Sasu Stepan a fost calificată juridic de organul de urmărire

penală ca infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, potrivit

2

indicilor: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin

pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proportii considerabile.

Tot el, este trimis în judecată și învinuit pentru faptul că, la data de 03 iunie

2016 aproximativ la ora 04.50, aflându-se în domiciliul cet. Grigorieva Maria, situat în

s. Xxxx, r-nul Xxxx, după ce a săvârșit furtul, urmărind scopul distrugerii intenționate

a bunurilor altei persoane, precum și de a ascunde urmele infracțiunii de furt

săvârșite, prin metode necunoscute, a incendiat casa de locuit, distrugînd imobilul,

piesele de mobilier și alte bunuri din domiciliu, prin ce a cauzat părtii vătămate

Grigorieva Maria un prejudiciu material în proportii mari în sumă de 269 514 lei.

Fapta respectivă a inculpatului Sasu Stepan a fost calificată juridic de organul

de urmărire penală ca infracțiune prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal,

potrivit indicilor: distrugere intenționată a bunurilor altei persoane, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții mari, săvârșită prin incendiere.

Procuratura raionului Cantemir, Victor Todos, a declarat apel împotriva sentinței

nominalizate, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpatul Sasu Stepan să fie condamnat: în baza art. 186

alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 197 alin. (2) lit.

a) Cod penal la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani în penitenciar de tip

semiînchis, iar potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată

pe un termen de probatiune de 4 ani. La fel, a solicitat admiterea acțiunii civile

înaintată de partea vătămată, însă cuantumul acesteia să fie stabilit la aprecierea

instanței. Cheltuielile judiciare - în sumă de 2258 lei să fie încasate de la Sasu Stepan

în beneficiul statului. Corpurile delicte: suport din lemn cu inscripția ”Cardinal”, 3

cutite cu mâner din plastic de culoare neagră (inscripția ”Cardinal”), foarfecă din

plastic combinat cu metal (inscripția ”Cardinal”), un cuțit cu mâner de plastic de

culoare neagră, un costum sportiv de culoare gri și un vas din sticlă (borcan) ce se află

în camera de corpuri delicte din cadrul IP Cantemir, să fie restituite proprietarilor

odată cu intrarea în vigoare a sentinței instanței de judecată.

3.1. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că, în baza proceselor-

verbale de cercetare la fața locului din 03.06.2016 și 08.06.2016 a fost cercetat locul

comiterii infracțiunii, și anume domiciliul cet. Grigorieva Maria incendiat și descrise

urmele incendierii.

În cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată s-a stabilit cu

certitudine că, la data de 03.06.2016 în mod intenționat a fost incendiată casa de locuit

situată în s. Xxxx, r-nul Xxxx ce aparține părții vătămate Grigorieva Maria, fiind

incendiat domiciliul lui Grigorieva Maria, au fost deteriorate și sustrase mai multe

bunuri.

3

La data de 03.06.2016, Inspectoratul de Poliție Cantemir a înregistrat plângerea

cet. Donea Ludmila din s. Xxxx, r-nul Xxxx pe faptul pătrunderii ilegale în domiciliul

său de către persoane necunoscute.

În cadrul procesului penal nr. xxxx din 07.06.2016, anexate la cauza penală, s-

a stabilit că Sasu Stepan la data de 03.06.2016 aproximativ la ora 12.30 a fost depistat

în gospodăria cet. Donea Ludmila din s. Xxxx, r-nul Xxxx, fiind îmbrăcat într-un

costum sportiv de culoare sură, cu cagulă pe cap și cu un cuțit în mână.

Fiind prezentate spre recunoaștere partea vătămată Grigorieva Maria a

recunoscut costumul sportiv ca fiind al dânsei, și cuțitul ridicat de asemenea l-a

recunoscut ca fiind un cuțit ce face parte dintr-un set de cuțite ce se afla la momentul

incendierii domiciliului ei în bucătăria casei. Astfel, acuzarea a ajuns la concluzia că,

Sasu Stepan a ajuns în posesia costumului sportiv și a cuțitului în momentul

incendierii casei de locuit ce aparține cet. Grigorieva Maria în același timp sustrăgând

și celelalte bunuri declarate dispărute de Grigorieva Maria. Celelalte bunuri sustrase

de către Sasu Stepan nu au fost depistate, însă a considerat că Sasu Stepan le-a ascuns,

nu dorește să le predea și nu se cunoaște locul aflării acestora.

Inculpatul Sasu Stepan, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de

judecată vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o și a

declarat că, nu el a incendiat casa cet. Grigorieva Maria și nici nu a sustras careva

bunuri din domiciliul acesteia. A susținut că, costumul sportiv ridicat de la el îi

aparține, deși la momentul ridicării de către colaboratorii de poliție nu a avut careva

obiecții la acesta. Cuțitul de bucătărie a fost ridicat de la domiciliul său, însă la

momentul ridicării nu se afla acasă, ci ulterior de către mama sa a fost telefonat,

informându-l că în urma percheziției efectuate de către colaboratorii de poliție au fost

ridicate mai multe bunuri inclusiv cuțite de bucătărie.

Toate aceste explicații ale inculpatului Sasu Stepan nu pot fi calificate ca

adevărate și care corespund realității și urmează ca instanța de judecată să le aprecieze

sub un unghi critic, cu atât mai mult în cadrul urmării penale în privința lui Sasu

Stepan a fost numită testarea poligrafică, dar nu a avut loc, deoarece Sasu Stepan nu

s-a prezentat.

Vinovăția lui Sasu Stepan în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. c), d) Cod penal și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal a fost demonstrată pe deplin

și pentru faptele sale, de către instanța de judecată, urmează să-i fie aplicată și

pedeapsa, ținînd cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunilor, modul de săvârșire,

prejudiciul cauzat, personalitatea inculpatului, cât și atitudinea acestuia față de faptele

sale.

Inculpatul Sasu Stepan fiind din aceiași localitate, s. Xxxx, r-nul Xxxx, cu partea

vătămată Grigorieva Maria a pregătit din timp săvârșirea infracțiunilor incriminate, a

cunoscut cu certitudine că la domiciliul cet. Grigorieva Maria nu se află nimeni,

victima este plecată, a sustras bunurile și în scopul ascunderii infracțiunii de furt a

incendiat domiciliul. Inculpatul Sasu Stepan la locul de trai se caracterizează negativ,

vina nu a recunoscut-o și este indiferent de cele întâmplate.

4

fost respins apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, verificând

legalitatea și temeinicia sentinței judecătorești, prima instanță în rezultatul aprecierii

probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești cu respectarea principiului

contradictorialității și egalității părților în drepturi procesuale, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității probelor, precum și a coroborării lor,

întemeiat a ajuns la concluzia de a-l achita pe Sasu Stepan de învinuirea în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, conform indicilor: furt,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în încăpere,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile și în baza art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal,

potrivit indicilor: distrugere intenționată a bunurilor altei persoane, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții mari, săvârșită prin incendiere, din motiv că faptele nu au fost săvârșite

de inculpat.

În susținerea învinuirii lui Sasu Stepan de comiterea faptelor de sustragerea pe

ascuns a bunurilor din domiciliul părții vătămate Grigorieva Maria și de distrugere

intenționată a bunurilor, adică a casei părții vătămate, cu cauzarea de daune în

proporții mari, acuzatorul de stat a prezentat următoarele probe: declarațiile părții

vătămate Grigorieva Maria; declarațiile martorilor Carafizi Anatolie, Glibiciuc

Bogdan, Șleahtițchi Ion; procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatare

bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 07 iunie 2016; informația

telefonică parvenită în unitatea de gardă a IP Cantemir din data de 02 iunie 2016 ora

04:50 de la cet. Grigoriev Maria, pe faptul că arde casa localnicei Borodina Maria;

plângerea depusă de Grigorieva Maria în adresa IP Cantemir din 06 iunie 2016;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 iunie 2016, conform căruia a fost

cercetat locul comiterii infracțiunii, și anume domiciliul incendiat situat în s. Tartaul,

r-nul Cantemir, ce aparține lui Grigorieva Maria; procesul-verbal de cercetare la fața

locului suplimentar din 08 iunie 2016; lista bunurilor sustrase din domiciliu lui

Grigorieva Maria, scrisă de ultima și adresată organului de urmărire penală; lista

bunurilor deteriorate prezentată de Grigorieva Maria, scrisă de ultima la 01 iulie 2016

și prezentată organului de urmărire penală; actul de constatare a incendiului din 03

iunie 2016; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 02 august 2016; procesul-

verbal de examinarea o obiectului din 01 august 2016; procesul-verbal de cercetare la

fața locului; planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului;

proces-verbal de audiere a victimei; ordonanță de ridicare; procesul-verbal de

ridicare; explicațiile de la Sasu Stepan, ordonanța de refuz în începerea urmăririi

penale pe procesul penal nr. xxxx; copia de pe procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 07 iunie 2016; copia de pe

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 iunie 2016; planșa fotografică anexă

la procesul-verbal de cercetare a obiectelor ridicate de la Sasu Stepan pe data din 03

iunie 2016; copia de pe procesul-verbal de ridicare din 03 iunie 2016; explicațiile date

de Sasu Stepan la data de 03 iunie 2016 în care recunoaște pătrunderea în domiciliul

lui Donea Liudmila, cu o cagulă pe cap și cu un cuțit în mână; copia ordonanței de

refuz în începerea urmăririi penale din 07 iulie 2016; procesul-verbal de ridicare din

5

03 octombrie 2016 prin care se constată că, de la Carafizi Anatolie a fost ridicat actul

de constatare a incendiului în original; lista bunurilor sustrase în urma incendiului

scrisă de partea vătămată Grigorieva Maria în adresa organului de urmărire penală;

cererea depusă de Grigorieva Maria în adresa IP Cantemir la data de 11 octombrie

2016; procesul-verbal de percheziție din 05 noiembrie 2016; procesul-verbal de ridicare

din 13 decembrie 2016; procesul-verbal de examinare a obiectului din 29 decembrie

2016 potrivit căruia s-au examinat obiectele ridicate de la Sasu Stepan în data de 13

decembrie 2016; procesul-verbal de examinare o obiectului din 10 august 2016;

procesul-verbal de confruntare între Sasu Stepan și Grigorieva Maria avută loc la 23

februarie 2017; raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 19 iulie 2018; cererea de

chemare în judecată depusă de Grigorieva Maria prin intermediul avocatului

Chiriacov Grigore privind recuperarea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune.

Analizând cumulul de probe enunțat mai sus din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor

în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de

apel a considerat că, Sasu Stepan necesită a fi achitat în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d)

și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat.

La caz, Sasu Stepan este învinuit că în perioada 28 mai-03 iunie 2016, a sustras pe

ascuns din domiciliul părții vătămate Grigorieva Maria mai multe bunuri, valoarea

cărora ultima a evaluat-o la suma totală de 80 486 lei, iar pentru a ascunde urmele

infracțiunii, urmărind scopul distrugerii intenționate a bunurilor altei persoane, a

incendiat casa de locuit, distrugând imobilul, piesele de mobilier și alte bunuri din

domiciliu, cauzând părții vătămate prejudiciu material în proporții mari.

Analizând învinuirea adusă lui Sasu Stepan în coroborare cu probele

administrate de acuzatorul de stat, instanța de apel a considerat că, probele

administrate nu dovedesc săvârșirea sustragerii bunurilor din domiciliul părții

vătămate și distrugerea intenționată a casei de locuit a ultimei de către Sasu Stepan.

Apreciind probele acuzării cu declarațiile părții vătămate Grigorieva Maria, a

martorilor Carafizi Anatolie, Glibiciuc Roman, Șleahtițchi Ion, precum și cele rezultate

din acțiunile de urmărire penală, instanța de apel a reținut ca fiind demonstrată

sustragerea bunurilor din domiciliul părții vătămate Grigorieva Maria în perioada de

28 mai - 03 iunie 2016 și incendierea casei de locuit a acesteia în data de 03 iunie 2016,

cu prejudicierea bunului imobil și a altor bunuri din interiorul acestuia, însă aceste

probe nu confirmă dincolo de orice dubiu rezonabil că anume inculpatul Sasu Stepan

a săvârșit respectivele fapte prejudiciabile.

Instanța de apel a notat că întreaga învinuire adusă lui Sasu Stepan este

fundamentată pe declarațiile părții vătămate Grigorieva Maria care a recunoscut un

cuțit și un costum sportiv ce ar fi fost ridicate de la Sasu Stepan în momentul reținerii

acestuia în legătură cu pătrunderea în domiciliul cet. Donea Liudmila. Recunoașterea

după fotografie de către Grigorieva Maria a unui cuțit de bucătărie, sustras din

domiciliul său, conform procesului-verbal de recunoaștere a obiectelor din data de 02

6

august 2016, nu poate fi reținută ca o probă admisibilă, întrucât a fost administrată cu

încălcarea normelor procesual-penale, or la materialele cauzei penale lipsește un

proces-verbal întocmit de organul de urmărire penală de ridicare a cuțitului de la

inculpatul Sasu Stepan prezentat spre recunoaștere părții vătămate. Conform art. 95

alin. (1) Cod de procedură penală, sunt admisibile probele pertinente, concludente și

utile administrate în conformitate cu prezentul cod. În aceiași ordine de idei, nu poate

fi reținută ca o probă admisibilă nici planșa fotografică, anexată la procesul-verbal de

cercetare a obiectelor ridicate de la Sasu Stepan pe data de 03 iunie 2016, și anume: un

cuțit cu mâner negru de masă, o pereche de mănuși, o cagulă, o scurtă și pantaloni

sportivi, și o altă scurtă (f.d. 90-92, vol. I), întrucât la materialele cauzei penale lipsește

un proces-verbal întocmit de organul de urmărire penală de ridicare a respectivelor

lucruri de la Sasu Stepan în data de 03 iunie 2016. Mai mult ca atât, procesul-verbal de

ridicare din 03 iunie 2016 întocmit de colaboratorul de poliție Glibiciuc Bogdan în

legătură cu examinarea plângerii cet. Donea Ludmila în temeiul căruia de la Sasu

Stepan a fost ridicat un cuțit de masă cu mâner de plastic de culoare neagră, o pereche

de pantaloni și o scurtă care constituie un costum sportiv de culoare sură, o scurtă de

culoare albastră, o cagulă de culoare neagră și o pereche de mănuși (f.d. 87, vol. IV),

nu poate fi reținută ca o probă admisibilă, întrucât actul procesual, contrar art. 131,

260-261 Cod de procedură penală, nu este semnat de persoana care a efectuat acțiunea

de urmărire penală.

De asemenea, în cadrul urmăririi penale, a fost efectuată percheziție, autorizată

de judecătorul de instrucție, la domiciliul inculpatului Sasu Stepan, însă careva

bunuri, din cele declarate de partea vătămată ca fiind sustrase de la domiciliul său, nu

au fost descoperite și ridicate (f.d. 231-232, vol. II).

La fel, procesul-verbal de examinare o obiectului din 10 august 2016, și anume a

unui suport de lemn cu inscripția ”CARDINAL superior Quality” pentru cuțite de

bucătărie și o foarfecă, și trei cuțite de bucătărie cu lame de inox de diferite dimensiuni,

cu mâner din plastic de culoare neagră, și o foarfecă din plastic combinat cu inox (f.d.

314, vol. II), denotă doar lipsa unui cuțit din setul de cuțite pe care le avea partea

vătămată în domiciliul său, însă nu a confirmat direct sau indirect săvârșirea de către

inculpat a faptelor de sustragere a bunurilor din domiciliul părții vătămate.

Nu au fost reținute ca o probă pertinentă în vederea confirmării săvârșirii de către

Sasu Stepan a faptei de sustragerea bunurilor din domiciliul părții vătămate, nici

declarațiile martorului Glibiciuc Bogdan, deoarece sunt contradictorii cu depozițiile

martorului Donea Liudmila, depuse la urmărirea penală și în instanța de fond, care

nu a confirmat că persoana necunoscută care a pătruns în domiciliul său, în ziua

incendierii casei părții vătămate Grigoriev Maria ar fi fost Sasu Stepan, dimpotrivă a

relatat că nu a cunoscut din care motiv colaboratorul de poliție a venit împreună cu

Sasu Stepan în ziua respectivă la poarta sa, cât și cu declarațiile inculpatului Sasu

Stepan care neagă că în ziua de 03 iunie 2016 de la dânsul a fost ridicat un cuțit de

bucătărie.

Instanța de apel a reținut de asemenea și declarațiile martorului Șleahtițchi Ion,

care a relatat că în perioada de absență a părții vătămate de la domiciliu și având grijă

7

de păsările și de câinele acesteia, nu s-a întâlnit cu Sasu Stepan și nu a comunicat la

nici o persoană despre lipsa lui Grigorieva Maria de la domiciliu. Careva persoane

străine în domiciliul părții vătămate nu a văzut și nici urme de pătrundere în domiciliu

nu a descoperit.

Acuzatorul de stat nu a prezentat instantei de apel, probe care ar stabili cauza

izbucnirii incendiului în domiciliul părtii vătămate Grigorieva Maria și în care măsură

bunurile arse depistate în casa ultimei ar fi contribuit la natura flăcării și răspândirii

focului în casă, cât și determinarea procentului de distrugere a bunului imobil de

incendiu, or, pornind de la faptul că pentru stabilirea cauzei de izbucnire a incendiului

sunt necesare cunoștinte speciale privitor la tehnica incendiilor, caz în care pentru

stabilirea adevărului nu poate fi determinat prin alte mijloace de probă, se impune în

mod obligatoriu numirea unei expertize judiciare, însă organul de urmărire penală

contrar prevederilor art. 142 alin. (1), art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

conform căreia expertiza judiciară se dispune în cazurile în care pentru constatarea,

clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru

cauza penală sunt necesare cunoștinte specializate în domeniul științei, tehnicii sau în

alte domenii, nu a dispus efectuarea unei expertize în acest sens. Actul de constatare

a incendiului din 03 iunie 2016 și declarațiile martorului Carafizi Anatolie sunt

insuficiente pentru a stabilit cauza incendiului izbucnit în domiciliul părtii vătămate

și în același timp nu pot substitui concluziile unui expert judiciar. De asemenea,

organul de urmărire penală nu a întreprins acțiuni pentru a determina prejudiciul

material cauzat casei de locuit în urma incendiului, prin numirea unei expertize

merceologică, în sensul stabilirii dacă bunul imobil incendiat poate fi restabilit la

forma lui inițială sau nu, circumstanțe importante la calificarea juridică a acțiunilor

persoanei în cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal,

distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor prin incendiere. Astfel, la caz,

inculpatul Sasu Stepan a fost trimis în judecată, fiind învinuit de distrugerea, prin

incendiere, a casei de locuit a părții vătămate Grigorieva Maria, însă probe care să

confirme că imobilul părții vătămate a fost distrus în urma incendiului provocat în

mod intenționat de Sasu Stepan, acuzatorul de stat nu a prezentat. Mai mult, din

declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați și probele administrate la dosar, a

rezultat că imobilul părții vătămate a fost deteriorat, dar nu distrus precum invocă

partea acuzării, or, Grigorieva Maria a relatat că după incendiul din 03 iunie 2016 a

reparat casa de locuit și a vândut-o.

Instanța de apel a notat că, acuzatorul de stat în instanța de apel nu a prezentat

probe suplimentare celor administrate și cercetate în instanța de fond, care ar fi în

măsură să schimbe soluția de achitare a inculpatului Sasu Stepan în săvârșirea

infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu.

De asemenea, întemeiat instanța de fond având în vedere sensul prevederilor art.

229 alin. (2) și art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, a respins cerința procurorului

privitor la încasarea cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu documentarea

cauzei penale în sumă de 2 258 lei de la inculpatul Sasu Stepan în beneficiul statului.

Cât privește acțiunea civilă a părții vătămate Grigorieva Maria, prima instanță

8

întemeiat a lăsat-o fără examinare în cadrul prezentului proces-penal, întrucât

inculpatul Sasu Stepan a fost achitat pe motiv că faptele nu au fost săvârșite de dânsul.

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia,

solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- decizia instanței de apel este neîntemeiată din motiv că la judecarea cauzei

trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Sasu Stepan,

să verifice și să aprecieze probele conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, și să constate dacă fapta incriminală a fost sau nu săvârșită de către inculpat;

- din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie,

instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile martorilor date în cadrul

ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a

acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o

hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și

de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în

ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele

probe sunt admise, iar altele respinse;

- instanța de apel, ajungând la concluzia că inculpatul Sasu Stepan necesită a fi

achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d), și art. 197

alin. (2) lit. a) Cod penal, din motivul ca faptele nu a fost comise de inculpat, n-a ținut

cont de normele legale și practica judiciară la caz, n-a dat apreciere tuturor probelor

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în special: declarațiile

părții vătămate Crigorieva Maria; declarațiile martorilor Bostan Gheorghii și Glibiciuc

Bogdan, asupra cărora instanța de apel nu s-a expus; procesul-verbal de recunoaștere

a obietului din 02 august 2016; planșa fotografică anexată la procesul-verbal de

cercetare a obiectelor ridicate de la Sasu Stepan pe data de 06 iunie 2016; procesul-

verbal de ridicare din 03 iunie 2016; explicațiile date de Sasu Stepan la data de 03 iunie

2016, instanța de apel, la fel, nu s-a expus asupra acestora; precum și procesul-verbal

de examinare a obiectului din 10 august 2016 și procesul-verbal de confruntare între

Sasu Stepan și Grigorieva Maria din 23 februarie 2017;

- instanța de apel eronat și neîntemeiat consideră că procesul-verbal de ridicare

din 03 iunie 2016 nu poate fi reținut ca o probă admisibilă, or reieșind din declarațiile

inculpatului Sasu Stepan, care de fapt a susținut cu costumul sportiv a fost ridicat de

la dânsul de către colaboratorii de poliție, însă a negat că a fost întocmit un proces-

verbal de ridicare a obiectului sau careva acte în acest sens. Mai mult ca atât, inculpatul

fiind audiat în instanța de apel a negat ridicarea de la dânsul în data de 03 iunie 2016

a unui cuțit de bucatărie, iar referitor la costumul sportiv predat organului de urmărire

penală în 03 iunie 2016, declară că este diferit de costumul sportiv prezentat părții

vătămate spre recunoaștere, mai mult nu a fost a întocmit nici un act de ridicare de la

9

dânsul a costumului sportiv, ceea ce nu corepunde adevărului și circumstanțelor

cauzei, cu atât mai mult în cadrul urmăririi penale în privința lui Sasu Stepan a fost

numită testarea poligrafică, dar nu a avut loc, deoarece Sasu Stepan nu s-a prezentat.

Mai mult ca atât, în procesul-verbal de cercetare a obiectelor ridicate de la Sasu

Stepan pe data de 03 iunie 2016 a fost anexată planșa fotografică din care rezultă că de

la Sasu Stepan a fost ridicat un cuțit de bucătărie cu mâner de culoare neagră, o

pereche de mănuși, o cagulă, o scurtă și o pereche de pantaloni sportivi, și o altă scurtă.

Totodată, procesul-verbal de ridicare din 03 iunie 2016 urmează a fi reținut ca

probă admisibilă, și reieșind din faptul că exacitatea procesului-verbal de ridicare a

fost confirmată de colaboratorul poliției Rotari Sandu care a participat la efectuarea

acțiunii procesuale, prin semnătura acestuia pe procesul-verbal în cauză.

Or, condițiile pentru nulitatea actului procedural sunt slipulate în art. 251 Cod

de procedură penală, însă care nu sunt întrunite în prezenta cauză;

- chiar dacă procesul-verbal de ridicare din 03 iunie 2016 nu a fost semnat de

persoana care a efectuat acțiunea de urmărire penală, acest fapt nu poate fi valorificat

de către instanța de apel ca dovada inadmisibilității probei în cauză, or acțiunea

procesuală a fost efectuată, obiectele depistate la Sasu Stepan au fost ridicate și la

momentul ridicării de către colaboratorii de poliție, inculpatul Sasu Stepan nu au avut

careva obiecții la acesta. Părțile nu au pus la îndoială că respectiva acțiune procesuală

a fost într-adevăr efectuată, și efectuată cu respectarea la acel moment a dreptului

bănuitului la apărare. Aceasta se confirmă prin prezența semnăturii Rotari S. și lipsa

plângerii/obiecțiilor din partea lui Sasu S., inclusiv până la finisarea urmăririi penale.

Lipsa semnăturii colaboratorului de poliție în procesul-verbal este indiscutabil o

lacună, dar aceasta nu poate servi drept temei pentru recunoașterca procesului-verbal

nul din punct de vedere juridic, din cauza lipsei semnăturii persoanei care l-a întocmit.

În conformitate cu art. 255 alin. (2) Cod de procedură penală, nu au putere juridică

doar ordonanțele nesemnate de persoana care a întocmit-o, la care procesul-verbal nu

se referă;

- concluzia instanței de apel precum că ,,actul de constatare a incendiului din 03 iunie

2016 și declarațiile martorului Carafizi Anatolie sunt insuficiente pentru a stabili cauza

incendiului izbucnit în domiciliul părții vătămate și în același timp nu pot substitui concluziiie

unui expert judiciar” - este neîntemeiată și contravine însăși concluziilor instanței de

apel, precum ca fiind demostrală sustragerea bunurilor din domiciliul părții vătămate

Crigorieva Maria în perioda de 28 mai - 03 iunie 2016 și incendierea casei de locuit a acesteia

în data de 03 iunie 20î6, cu prejudicierea bunului imobil și a altor bunuri din interiorul

acestuia.

Astfel, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind

prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii premature și nemotivate.

Respectiv, decizia instanței de apel privind achitarea lui Sasu Stepan de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d), și art. 197 alin. (2) lit.

a) Cod penal, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

10

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază solutia, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

5.1. Partea vătămată Grigoriev Maria, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Sasu Stepan să

fiie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c),

d) și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal și admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- nu este deacord cu afirmațiile instanței de apel, că întreaga învinuire adusă lui

Sasu Stepan se bazează pe declarațiile mele. Cu certitudine am declarat la urmărirea

penală, că costumul sportiv și cuțitul, lucruri ridicate de către colaboratorii poliției de

la acesta îmi aparțin, fapt care direct indică la participarea lui Sasu Stepan în cârdășie

de grup la sustragerea bunurilor din gospodăria mea cu ulterioara incendiere a casei

în scopul nimicirii urmelor criminale;

- OUP și procurorul nici pedeparte nu au avut scopul acumulării probelor

vinovăției lui Sasu Stepan și a altora în săvârșirea infracțiunilor incriminate prin

rechizitoriu, însă totuși din materialele cauzei adunate în ansamblu, se desprind probe

suficiente, ce dovedesc vina acestuia și permit condamnarea acestuia;

- persistența cagulei, cuțitului și a mănușilor la reținerea lui Sasu Stepan în ziua

de 03.06.16, denotă faptul practicării de către el a activității infracționale și toate aceste

circumstanțe vorbesc despre intențiile criminale ale acestuia. Cu atât mai mult nu

poate merge vorba despre o eroare, deoarece aflarea lui în gospodăria Ludmilei

Donea, echipat cu atribute folosite exclusiv la săvârșirea infracțiunilor în scopul

tăinuirii identității sale.

- este regretabil faptul nedispunerii unei expertize, privind stabilirea integrității

suportului și a setului de cuțite din componente, ori dovada provinienței cuțitului

ridicat de la Sasu Stepan din setul ce-mi aparținea și în parte rămas în casa incendiată;

- cu referire la cheltuielile mele pentru restabilirea casei distruse aproape

complet, în viziunea instanței de apel eu am împrumutat de la rude și cunoscuți, am

fost ajutată de fiică și am investit în renovarea casei mai bine de 150 000 (una sută

cincizeci mii) lei.

Consider, că în acțiunile lui Sasu Stepan persistă componențele de infracțiuni

imputate de către acuzatorul de stat la urmărirea penală și nicidecum nu se poate

afirma necomiterea de către Sasu Stepan a acestor fapte.

penală, avocatul Gorlenco Oleg în numele inculpatului a depus referință privitor la

opinia sa asupra recursurilor declarate de către procuror și partea vătămată,

menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

concluzionează că recursul ordinar declarat de patea vătămată Grigoriev Maria,

urmează a fi respins, iar recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripțe Cahul Calendari Dumitru, urmează a fi admis, din

următoarele considerente:

11

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cu referire la recursul ordinar declarat de partea vătămată Grigoriev Maria.

Reieșind din conținutul materialelor dosarului, instanța de recurs atestă faptul că

partea vătămată nu a contestat sentința primei instanțe cu apel, deși pronunțarea

integrală a sentinței a fost în aceiași zi, în prezența avocatului acesteia, Chiriacov

Grigore (f.d. 134-135, vol. IV), fiindu-i înmânată acestuia copia de pe sentință, fapt

confirmat prin recipisa semnată de către acesta (f.d. 155, vol. IV). Mai mult, copia

sentinței a fost expediată și părții vătămate Grigoriev Maria la 17 februarie 2020, fapt

confirmat prin scrisoarea de expediere anexată la materialele cauzei (f.d. 157, vol. IV).

Comform prevederilor art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate

cu recurs deciziile pronunțate de Curțile de Apel ca instanțe de apel.

Însă, reieșind din prevederile alin. (4) al aceluiași articol, care stipulează că nu pot

fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate la art. 401 Cod de

procedură penală, nu au folosit calea de atac apelul, ori au retras apelul, dacă legea prevede

această cale de atac, Colegiul penal lărgit concluzionează că hotărârile primei instanțe

nu sunt obiect a procedurii de contestare cu recurs ordinar, respectiv instanța de

recurs nu se va expune asupra argumentelor recurentului invocate în cererea de

recurs, din motiv că recurentul contestă legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe.

Ținând cont de cele enunțate, Colegiul penal constată că, recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, din motiv că recurentul nu a utilizat calea de atac apelul pentru

a contesta hotărârea primei instanțe, drept urmare acesta urmează a fi declarat ca fiind

vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripțe Cahul Calendari Dumitru.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise

de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că procurorul

invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

12

procedură penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Din conținutul recursului ordinar declarat se atestă că, procurorul critică soluția

adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și

probelor administrate în prezenta speță, instanța de apel făcând concluzii ce nu se

racordă la ansamblul probatoriu administrat în cauză.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Ca supoziție a celor supra enunțate se reține că chestiunile de fapt asupra cărora

s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită

ori nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în

ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe

atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

13

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit constată că, potrivit rechizitoriului inculpatul a fost învinuit de

către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. c), d) și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal. Prima instanță a adoptat o soluție

de achitare în privința lui Sasu Stepan, învinuit de comiterea infracțiunilor

menționate, din motiv că faptele nu au fost comise de către inculpat, soluție menținută

de către instanța de apel.

Analizând hotărârea adoptată de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit

constată, că în partea descriptivă a deciziei la pag. 80 vol. V, este indicat că „…întreaga

învinuire adusă lui Sasu Stepan este fundamentată pe declarațiile vătămate Grigorieva Maria

care a recunoscut un cuțit și un costum sportiv ce ar fi fost ridicate de la Sasu Stepan în

momentul reținerii acestuia în legătură cu pătrunderea în domiciliul cet. Donea Liudmila.

Recunoașterea după fotografie de către Grigorieva Maria a unui cuțit de bucătărie, sustras din

domiciliul său, conform procesului-verbal de recunoaștere a obiectelor din data de 02 august

2016, nu poate fi reținută ca o probă admisibilă, întrucât a fost administrată cu încălcarea

normelor procesual-penale, or la materialele cauzei penale lipsește un proces-verbal întocmit de

organul de urmărire penală de ridicare a cuțitului de la inculpatul Sasu Stepan prezentat spre

recunoaștere părții vătămate. (…), nu poate fi reținută ca o probă admisibilă nici planșa

fotografică, anexă la procesul-verbal de cercetare a obiectelor ridicate de la Sasu Stepan pe data

de 03 iunie 2016, și anume: un cuțit cu mâner negru de masă, o pereche de mănuși, o cagulă,

o scurtă și pantaloni sportivi, și o altă scurtă (f.d. 90-92, vol. I), întrucât la materialele cauzei

penale lipsește un proces-verbal întocmit de organul de urmărire penală de ridicare a

respectivelor lucruri de la Sasu Stepan în data de 03 iunie 2016”.

Însă, contrar celor menționate de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit

reține că, din procesul-verbal de ridicare din 03 iunie 2016 (f.d. 95, vol. I), rezultă că de

la Sasu Stepan a fost ridicat un cuțit de masă cu mâner de plastic de culoare neagră cu

inscripția ,,Staineles Steel” Cardinal, pe mâner în capăt având o zgârietură; o pereche

de pantaloni și o haină sportivă care fac parte dintr-un costum sportiv, de culoare sură;

o scurtă de culoare albasatră; o cagulă de culoare neagră și o pereche de mănuși.

Exactitatea procesului-verbal de ridicare este confirmată de colaboratorul poliției

Rotari Sandu care a participat la efectuarea acțiunii procesuale, prin semnătura

acestuia pe procesul-verbal în cauză.

Iar din procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 02 august 2016, cu planșa

fotografică (f.d. 72-73, vol. I), rezultă că partea vătămată Grigorieva Maria a

14

recunoscut cuțitul din fotografia nr. 2 după semnele că mânerul cuțitului, în colț, era

puțin deteriorat, având inscripția ,,Inox Rostefei”și care face parte dintr-un set de

cuțite procurat de ea.

Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța

de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Or, reieșind din probele puse la baza achitării inculpatului Sasu Stepan în baza

art. 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal, fără a fi combătute în urma

analizei în raport cu alte probe, în viziunea Colegiului penal lărgit concluziile

instanței de apel, despre achitarea inculpatului Sasu Stepan, pe motiv că faptele nu au

fost comise de inculpat, sunt incerte, lăsând loc de interpretări, adică fiind unele

injuste.

Mai mult ca atât, instanța de apel, ignorând un cumul de probe administrate la

dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile inculpatului, care și au fost

puse la baza hotărârii de achitare, astfel expunându-se doar asupra cărorva probe, fără

o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neilucidând faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform rechizitoriului și

conform circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală).

Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva

probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și

argumentând clar concluziile în decizia adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate,

ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată

cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind

instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la

pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat de procuror, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu

remiterea cauzei în privința acestuia, în instanța de apel la rejudecare, în alt complet

de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

15

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform rechizitoriului și circumstanțelor

stabilite în ședința de judecată, să verifice și să aprecieze profund probele administrate

și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de

adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o

soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată

Grigorieva Maria.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 23 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Sasu Stepan

Xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 21 ianuarie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

16