1ra-979/21 — art. 27, 171 alin. 2 lit. a CP

1ra-979/21 — art. 27, 171 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-979/2021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

24 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Calendari Dumitru, de către

avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului și de către inculpat, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 decembrie 2020, în

cauza penală în privința lui

Balabanu Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Balabanu Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (1) Cod penal. A fost încetat procesul penal privind învinuirea lui

Balabanu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal,

pe motivul împăcării părților.

S-a respins, ca neîntemeiată, solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea

din contul inculpatului în folosul statului, a cheltuielilor de judecată în mărime de 50

lei MD.

data de 27 noiembrie 2019, aproximativ la ora 02:00 min., aflându-se în ograda

domiciliului cet. Xxxxx Xxxxx, situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, fiind în stare de

ebrietate, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, și anume de a săvârși un raport

sexual cu cet. Xxxxx Xxxxx, a îmbrățișat-o, dar ultima l-a respins și în rezultat

profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, prin constrângere fizică, i-a aplicat

cet. Xxxxx Xxxxx, o lovitură cu mâna peste față, apoi a culcat-o jos și parțial a

1

dezbrăcat-o de ștrampi, încercând să întrețină contrar voinței acesteia, forțat, un

raport sexual dar din motive independente de voința sa, nu și-a realizat intenția,

deoarece în acel moment din casă a ieșit minorul Xxxxx Xxxxx, care a curmat

acțiunile ilegale ale inculpatului Balabanu Andrei, și anume a strigat la ultimul.

Acțiunile lui Balabanu Andrei, de către organul de urmărire penală, au fost

încadrate în baza art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal - tentativa de viol, adică raportul

sexual săvârșit prin constrângere fizică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a

se apăra, care din cauze independente de voința făptuitorului aceasta nu și-a produs efectul,

acțiuni săvârșite de către o persoană care anterior a săvârșit un viol prevăzute la alin. (1).

Prima instanță în susținerea poziției sale de reîncadrare juridică a faptei

săvârșite de către inculpatul Balabanu Andrei a menționat că acuzatorul de stat

eronat a încadrat acțiunile acestuia în baza art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Agravanta prevăzută la alin. (2) lit. a) art. 171 Cod penal, constatată de procuror, și

anume săvârșit de către o persoană care anterior a săvârșit un viol prevăzut la alin.

(1), în opinia instanței nu și-a găsit confirmare, nefiind demonstrat existența acesteia

în acțiunile inculpatului.

Astfel, instanța de fond a concluzionat că, probatoriul cauzei penale,

demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27,

171 alin. (1) Cod penal.

contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Balabanu Andrei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa cu

închisoare pe termen de 09 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. Încasarea din contul inculpatului Balabanu Andrei a cheltuielilor

judiciare în sumă de 50 lei.

3.1. În motivarea apelului s-a invocat că, sentința este neîntemeiată și ilegală

în partea calificării infracțiunii și soluționării cerinței procurorului privind încasarea

de la inculpatul Balabanu Andrei a cheltuielilor de judecată.

Potrivit practicii judiciare, violul se consideră săvârșit repetat, dacă persoana

anterior a săvârșit un viol cu condiția ca nu a fost condamnat pentru fapta respectivă

și nu a expirat termenul de prescripție.

În cazul din speță, inculpatul Balabanu Andrei înaintea săvârșirii tentativei

de viol în privința părții vătămate Xxxxx Xxxxx, a mai săvârșit o tentativă de viol în

privința unei alte persoane, fiind pornită urmărirea penală în baza art. 27, 171 alin.

(2) lit. b2) Cod penal. Pentru infracțiunea respectivă, inculpatul Balabanu Andrei nu

a fost condamnat, precum și nu a expirat termenul de prescripție tragerii la

2

răspundere penală al acestuia. Din aceste motive, acțiunile inculpatului au fost corect

calificate în baza art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Totodată, inculpatul Balabanu Andrei prin sentința Judecătoriei Cantemir

din 11 iunie 2013, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin.

(1) art. 151 Cod penal, la o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani. Infracțiunea

prevăzută de alin. (1) art. 151 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave,

antecedentul penal nefiind stins. În asemenea circumstanțe a rezultat că, inculpatul

Balabanu Andrei a săvârșit infracțiunea în cauză în stare de recidivă periculoasă,

potrivit alin. (2) lit. b) art. 34 Cod penal. Or, infracțiunea prevăzută la art. 27, 171 alin.

(2) lit. a) Cod penal, la fel se atribuie la categoria infracțiunilor grave.

Respectiv, fiind condamnat anterior pentru o infracțiune gravă, inculpatul

Balabanu Andrei din nou a săvârșit o infracțiune gravă, ceea ce demonstrează

existența în acțiunile acestuia a recidivei periculoase. În asemenea circumstanțe,

inculpatului Balabanu Andrei urmează să-i fie aplicată o pedeapsă în conformitate

cu alin. (2) art. 82 Cod penal, care nu poate fi mai mică de o treime din maximul

pedepsei prevăzute de articolul corespunzător din Partea specială al Codului penal.

La fel, prima instanță eronat a respins cerința procurorului privind încasarea

de la inculpatul Balabanu Andrei a cheltuielilor de judecată suportate de organul de

urmărire penală în cadrul procesului penal. Or, în temeiul pct. 5) alin. (2) art. 227 Cod

de procedură penală, cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură,

administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, se atribuie la

cheltuieli judiciare.

Totodată, în temeiul alin. (1) art. 229 Cod de procedură penală, inculpatul

Balabanu Andrei poate fi supus la achitarea cheltuielilor judiciare menționate. Or, în

cazul din speță s-a stabilit vinovăția acestuia și din acest motiv poate fi obligat la

achitarea cheltuielilor judiciare.

a fost admis apelul procurorului, sentința casată total și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Balabanu Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse, cu aplicarea art.

82 alin. (2) Cod penal, sub formă de 08 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Balabanu Andrei, în beneficiul statului, cheltuielile de

judecată în sumă de 50 (cincizeci) lei, suportate în cadrul procesului penal.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că, la solicitarea

procurorului, au fost examinate materialele din dosar, verificate probele

administrate în ședința instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale părții

3

vătămate Xxxxx Xxxxx, martorului Muntean Lilian și inculpatului Balabanu Andrei,

depuse în cadrul judecării cauzei în prima instanță, precum și copia sentinței

Judecătoriei Cantemir din 11 iunie 2013, privind condamnarea inculpatului Balabanu

Andrei în baza alin. (1) art. 151 Cod penal, la 03 ani închisoare; copia sentinței

Judecătoriei Cantemir din 01 decembrie 2010, privind condamnarea inculpatului

Balabanu Andrei în baza lit. c1) alin. (2) art. 152 Cod penal, la 04 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea art. 90 Cod penal

și suspendarea condiționată a executării pedepsei cu stabilirea unui termen de

probațiune de 02 ani; declarațiile martorului minor Xxxxx Xxxxx, audiat la etapa de

urmărire penală, în care a declarat minuțios toate circumstanțele de fapt ale cazului,

fiind audiat în condiții speciale, conform prevederilor art. 1101 Cod de procedură

penală; copia deciziei Curții de Apel Cahul din 30 iulie 2020, privind condamnarea

inculpatului Balabanu Andrei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27, 171

alin. (2) lit. b2) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, potrivit probatoriului cauzei penale s-a confirmat

pe deplin vinovăția inculpatului Balabanu Andrei în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, contrar concluziilor stabilite de

către prima instanță în sentința atacată.

Existența agravantei prevăzute la alin. (2) lit. a) s-a confirmat pe deplin prin

decizia Curții de Apel Cahul din 30 iulie 2020, privind condamnarea inculpatului

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal.

Or, a fost demonstrat cu certitudine că, inculpatul Balabanu Andrei anterior

săvârșirii infracțiunii în cauză, a săvârșit o infracțiune prevăzută la art. 27, 171 alin.

(2) lit. b2) Cod penal, și în momentul săvârșirii faptei prejudiciabile în cauză, nu a fost

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod

penal, din 08 aprilie 2019, precum și nu a expirat termenul de prescripție tragerii la

răspundere penală pentru săvârșirea acesteia.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță incorect a menționat că, pentru

constatarea agravantei prevăzută la alin. (2) lit. a) art. 171 Cod penal, este necesară

prezența unei sentințe definitive privind condamnarea inculpatului pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal. Or,

prevederile legale nu stabilesc o astfel de condiție, iar prima instanță eronat a

interpretat prevederile legii în acest sens.

Prima instanță greșit a menționat că, în lipsa sentinței definitive privind

condamnarea inculpatului Balabanu Andrei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 27, 171 alin. (2) lit. b2), Cod penal, în cazul calificării acțiunilor acestuia în

prezenta cauză penală în baza art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, se încalcă

prezumția de nevinovăție a inculpatului. Or, în cazul dat, procurorul nu s-a

4

pronunțat asupra vinovăției inculpatului în cadrul cauzei penale intentate anterior

și care se află pe rolul instanței de judecată în proces de judecare, iar inculpatul în

continuare se bucură de prezumția de nevinovăție, până la pronunțarea sentinței.

La fel, instanța de apel a reținut ca întemeiat argumentul procurorului invocat

în ședința instanței de apel, precum că la caz infracțiunea nu a fost consumată, ci a

avut loc o tentativă de săvârșire a infracțiunii. Însă, prima instanță în mod greșit, în

partea dispozitivă a sentinței pronunțate, l-a condamnat pe inculpat în baza alin. (1)

art. 171 Cod penal, adică pentru o faptă consumată.

Însăși prin declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx și ale inculpatului Balabanu

Andrei, care coroborează cu alte probe administrate în cadrul procesului penal, a

rezultat în mod expres că intenția inculpatului îndreptată nemijlocit la săvârșirea

violului, din cauze independente de voința inculpatului nu și-a produs efectul.

Respectiv, fiind demonstrat cu certitudine faptul nerealizării de către inculpat a

intenției infracționale, din motive independente de voința sa.

Astfel, în cadrul judecării apelului s-a demonstrat cu certitudine că, inculpatul

Balabanu Andrei, săvârșind anterior o tentativă de viol și anume, fiind învinuit pe

cauza penală nr. xxxxx de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (2) lit.

b2) Cod penal, și pentru care faptă nu a fost condamnat, și pentru care încă nu a

expirat termenul de prescripție tragerii la răspundere penală, acționând cu intenție

directă, la data de 27 noiembrie 2019, aproximativ la ora 02:00 min., aflându-se în

ograda domiciliul cet. Xxxxx Xxxxx, situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, fiind în stare de

ebrietate, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, și anume de a săvârși un raport

sexual cu Xxxxx Xxxxx, a îmbrățișat-o, dar ultima l-a respins, și în rezultat profitând

de imposibilitatea acesteia de a se apăra, aplicând constrângere fizică, i-a aplicat o

lovitură cu mâina peste față, apoi a culcat-o jos și parțial a dezbrăcat-o de ștrampi,

încercând să întrețină contrar voinței acesteia, forțat, un raport sexual, dar din motive

independente de voința sa nu și-a realizat intenția, deoarece în acel moment din casă

a ieșit minorul Xxxxx Xxxxx, care a curmat acțiunile ilegale al inculpatului Balabanu

Andrei, și anume a strigat la ultimul.

Respectiv, a fost demonstrat cu certitudine săvârșirea de către inculpatul

Balabanu Andrei a faptei prejudiciabile ce întrunește elementele infracțiunii

prevăzute la art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, conform indicilor - tentativa de viol,

adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică a persoanei, profitând de

imposibilitatea acesteia de a se apăra, săvârșit de către o persoană care anterior a săvârșit un

viol prevăzut la alin. (1), care din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-

a produs efectul.

Instanța de apel, verificând aspectele legale privind stabilirea pedepsei

inculpatului Balabanu Andrei, a reținut următoarele argumente.

5

Potrivit alin. (4) al art. 16 Cod penal, infracțiunea de tentativă de viol se atribuie

la categoria infracțiunilor grave și prevede e pedeapsa cu închisoare de la 5 la 12 ani.

Totodată, instanța de apel a constatat că, inculpatul Balabanu Andrei anterior a

săvârșit cu intenție o infracțiune gravă, îndreptată împotriva uneia dintre cele mai

importante valori recunoscute în societate, și anume sănătății persoanei, fiind

condamnat pentru săvârșirea acestei infracțiuni la o pedeapsă cu închisoare cu

executare. Și după cum s-a stabilit antecedentul penal pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de alin. (1) art. 151 Cod penal, nu este stins. Astfel, inculpatul a săvârșit

fapta prejudiciabilă pentru care este judecat, în stare de recidivă periculoasă, fapt just

invocat în apelul declarat de către procuror.

Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat oportun de

stabilit inculpatului Balabanu Andrei, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, pedeapsa cu închisoare la limita minimă calculată

în conformitate cu alin. (2) art. 82 Cod penal, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În ceea ce privește cerința procurorului privind încasarea de la inculpatul

Balabanu Andrei în beneficiul statului cheltuielile de judecată suportate de către

organul de urmărire penală în cadrul procesului penal, în sumă de 50 lei, instanța de

apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a respins cerința respectivă.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Calendari Dumitru, care

în temeiul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia, în partea încadrării juridice și a pedepsei stabilite, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care Balabanu Andrei să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (1) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 82 alin.

(2) Cod penal, pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- raportând prevederile art. 7 alin. (1), art. 15 și art. 113 alin. (1) Cod penal, la

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite de către Balabanu Andrei,

se impune calificarea acțiunilor acestuia în baza art. 27, 171 alin. (1) Cod penal -

„tentativa la viol, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a

persoanei”, deoarece, potrivit practicii judiciare statuate în pct. 7 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 17 din 07.11.2005 despre practica judiciară în

cauzele din categoria infracțiunilor privind viața sexuală, violul și actiunile violente

cu caracter sexual (art. 171-172 Cod penal) se consideră săvârșite repetat, dacă

făptuitorul a comis anterior alt viol sau alte acțiuni violente cu caracter sexual, cu

6

condiția că acesta nu a fost condamnat pentru vreuna din aceste fapte și că nu a

expirat termenul de prescripție, or, în cazul din speță, Balabanu Andrei este vizat

într-o altă cauză penală pe infracțiunea prevăzută la art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod

penal;

- însăși norma penală prevăzută la art. 171 alin. (2) lit. a) Codul penal, stipulează

agravanta: săvârșit de către o persoană care anterior a săvârșit un viol prevăzut la

alin. (1), astfel, pe lângă condiția că persoana nu a fost condamnată pentru vreuna

din acțiuni similare, Codul penal indică expres, acțiuni prevăzute la alin. (1) din art.

171 Cod penal;

- eventual, dacă persoana a săvârșit prima faptă infracțională care urmează a fi

calificată potrivit art. 171 alin. (1) Cod penal, iar a doua faptă infracțională de

asemenea se încadrează potrivit art. 171 alin. (1) Cod penal și nici pentru una din ele

făptuitorul nu a fost atras la răspundere penală, acțiunile acestuia urmează a fi

încadrate potrivit art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal;

- dacă persoana a săvârșit un viol care, conform art. 113 Cod penal este calificat

conform alin. (2) sau (3) din art. 171 Cod penal, calificarea faptei infracționale

ulterioare potrivit agravantei prevăzute la alin. (2) lit. a) din art. 171 Cod penal este

incorectă;

- încetarea procesului penal în baza cererilor de împăcare înaintate de către

partea vătămată și inculpat, în temeiul art. 109 Cod penal, cu liberarea de răspundere

penală, este imposibilă. Or, Balabanu Andrei a comis infracțiunea fiind în stare de

ebrietate alcoolică, ceea ce potrivit art. 24 Cod penal face imposibilă liberarea lui

ultimului de răspundere penală.

5.2. Avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului care solicită casarea acesteia,

cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că instanța de fond a invocat

principiul prezumției nevinovăție, menționând că, o simplă învinuire nu înseamnă

și stabilirea vinovăției, iar asupra acesteia se va statornici doar printr-o hotărâre

judecătorească definitivă a instanței de judecată, iar până la acel moment învinuitul

sau inculpatul urmează să fie tratat ca o persoană nevinovată.

Din aceste considerente instanța de fond a considerat necesar de a reîncadra

acțiunile inculpatului Balabanu Andrei, excluzând agravanta prevăzută la lit. a) alin.

(2) al art. 171 Cod penal, adică săvârșirea tentativei de viol, săvârșit de către o

persoană care anterior a săvârșit un viol prevăzut la alin. (1), a constatat prezența în

acțiunile inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (1) Cod penal;

7

- la fel, instanța de apel nu a luat în considerație acel fapt că în ședința instanței

de apel, inculpatul Balabanu Andrei a solicitat respingerea apelului procurorului cu

menținerea în vigoare a sentinței, deoarece raportul sexual dintre el și partea

vătămată Xxxxx Xxxxx nu a avut loc. Iar în cadrul judecării cauzei în prima instanță,

el și partea vătămată au depus cereri privind încetarea procesului penal în legătură

cu împăcarea, menționând că nu au pretenții unul față de altul.

5.3. Inculpatul Balabanu Andrei care solicită casarea acesteia, cu menținerea

sentinței.

În motivarea recursului ordinar invocă faptul că, instanța de apel în mod eronat

a constatat că față de inculpat nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante, or,

ultimul și-a recunoscut vinovăția și a solicitat ca cauza să fie examinată în procedură

simplificată, însă instanța de apel nu s-a expus asupra acestei cereri.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul inculpatului urmează

a fi respins, iar recursul părții acuzării și recursul părții apărării, urmează a fi admise

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Balabanu Andrei,

Colegiul penal lărgit notează că potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul

nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu

este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, dispozitivul deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul a fost pronunțat la 10 decembrie 2020 (f.d.

162-164), în prezența procurorului, inculpatului Balabanu Andrei și avocatului

inculpatului Grosu Eugen, care au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei

motivate, stabilită pentru data de 11 ianuarie 2021.

8

De asemenea, instanța de recurs atestă că inculpatul Balabanu Andrei și

avocatului acestuia Grosu Eugen, la data stabilită pentru pronunțarea deciziei

motivate, nu s-au prezentat în ședința de judecată. Astfel, copia acesteia a fost

expediată pentru cunoștință acestora în aceeași zi (f.d. 180).

La caz, termenul de declarare a recursului se calculează din 12 ianuarie 2021,

ziua imediat următoare datei pronunțării deciziei motivate și a expirat la 18 februarie

2021, aceasta fiind și ultima zi de depunere a recursului, pe când inculpatul Balabanu

Andrei a declarat recursul ordinar la 22 februarie 2021, respectiv cu depășirea

termenului de declarare a acestuia.

Astfel, întrucât inculpatul a avut la cunoștință despre examinarea dosarului,

însă nu s-a prezentat la pronunțarea deciziei motivate, omisiunea de a respecta

termenul de depunere a recursului nu poate fi imputată instanței de judecată, or,

inculpatul urma să se intereseze de soarta dosarului, având obligația de a întreprinde

toate măsurile necesare.

Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Conform art. 231 Cod de procedură penală, termenele stabilite de prezentul cod

se calculează pe ore, zile, luni și ani. La calcularea termenelor procedurale se pornește

de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat curgerea termenului,

afară de cazurile în care legea dispune altfel. La calcularea termenelor pe ore sau pe

zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau

ziua în care acesta se împlinește.

Colegiul penal menționează că termenul de recurs este absolut și are caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea

de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În temeiul celor expuse mai sus, instanța de recurs constatând, că recursul

declarat de către inculpatul Balabanu Andrei., la data de 22 februarie 2021, a fost

declarat cu încălcarea prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, a ajuns la

concluzia privind respingerea acestuia ca inadmisibil.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către procuror și avocatul

inculpatului Grosu Eugen

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

9

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise

de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursurilor declarate, se reține că

procurorul invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) și 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar avocatul inculpatului

Grosu Eugen, deși nu invocă concret nici un temei de drept, pledează pentru

desființarea deciziei instanței de apel, și trimiterea cauzei la rejudecare, motivând că

instanța de apel neîntemeiat a reîncadrat acțiunile lui Balabanu Andrei în baza art.

27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, pronunțând o sentință de condamnare.

Verificând criticile expuse în cererea de recurs în raport cu decizia, Colegiul

penal lărgit constată, că acestea sânt parțial întemeiate și că erorile de drept nu pot fi

corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de

a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat în ordine de apel cu

încălcarea prevederilor legii procesual-penale.

Potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

10

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Având în vedere aceste statuări, instanța de recurs remarcă, că potrivit

rechizitoriului, lui Balabanu Andrei, i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Potrivit sentinței primei instanțe, Balabanu Andrei a fost recunoscut vinovat în

baza art. 27, 171 alin. (1) Cod penal și încetat procesul penal pe motivul împăcării

părților.

Pentru a formula această concluzie, instanța de judecată a reținut, că acțiunile

lui Balabanu Andrei trebuie corect calificate în baza art. 27, 171 alin. (1) Cod penal,

potrivit semnelor calificative – violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere

fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și

exprima voința, deoarece din cumulul de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată

s-a atestat lipsa agravantei prevăzute la alin. (2), și anume ,,acțiunea de viol, săvârșită

de către o persoană care anterior a săvârșit un viol”.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate împotriva acestei

sentințe, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului procurorului, și

casând parțial sentința în latura penală, a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Balabanu Andrei a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de

8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate,

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel în mod pripit a ajuns la concluzia

de a reîncadra acțiunile inculpatului Balabanu Andrei în baza art. 27, 171 alin. (2) lit.

a) Cod penal, or, conform prevederilor art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Astfel, afirmația invocată de instanța de apel în fapta constată potrivit căreia

,,Balabanu Andrei săvârșind anterior a altă tentativă de viol și anume, fiind învinuit în cauza

penală nr. xxxxx de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal,

pentru care faptă nu a fost condamnat și pentru care nu a expirat termenul de prescripție a

11

comis și prezenta infracțiune (…)”, este incorectă. Or, prevederea de la lit. a) alin. (2)

art. 171 Cod penal se aplică în cazul în care sunt întrunite următoarele patru condiții:

1) făptuitorul a săvârșit anterior un viol; 2) răspunderea pentru acest viol este stabilită

la alin. (1) art. 171 Cod penal; 3) făptuitorul nu a fost condamnat pentru niciuna din faptele

de viol care se repetă; 4) nu a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere

penală pentru violul prevăzut la alin. (1) art. 171 Cod penal, care a fost săvârșit

anterior.

Totodată, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel calificând acțiunile

inculpatului Balabanu Andrei în baza art. 27, 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost

încălcat principiul fundamental non bis in idem, statuat și în alin. (1) art. 4 al

Protocolului nr. 7 a CEDO, potrivit căreia, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit

penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a

fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și

procedurii penale ale acestui stat, deoarece inculpatul Balabanu Andrei a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 171 alin. (2) lit. b2)

Cod penal, într-o altă cauză penală, care nu a fost conexată cu cauza penală din speță.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de

apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității

sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor

procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile

ordinare declarate de procuror și avocatul inculpatului Grosu Eugen, iar decizia

instanței de apel urmează a fi casată total, cu remiterea cauzei în privința inculpatului

Balabanu Andrei, în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează despre faptul că nu poate menține

sentința primei instanțe din motiv că ar avea loc violarea dreptului la un proces

echitabil și dreptul la un recurs efectiv, or în acest caz alegațiile procurorului invocate

în apel rămân fără răspuns.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform rechizitoriului și

circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să verifice și să aprecieze probele

12

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată,

respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a

inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate,

de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 10 decembrie 2020, declarat în propria cauză penală de

către inculpatul Balabanu Andrei Xxxxxx.

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul Calendari Dumitru și de către avocatul Grosu Eugen în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10

decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Balabanu Andrei Xxxxx, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă în partea respingerii recursului și nu se supune căilor

de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei.

Pronunțată integral la 24 iunie 2021.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

13