1ra-1632/2021 — art. 191 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 191 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-1632/2021 — art. 191 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1632/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
30 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Catan Liliana
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2021,
în cauza penală privindu-l pe
Guzun Tudor Xxxx, născut la xxxxxx, originar și
domiciliat în mun. xxxxxx, str. xxxxxx xxx, ap. xxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
06.08.2019 - 18.12.2020 (prima instanță);
20.01.2021 - 18.05.2021 (instanța de apel);
09.07.2021 - 30.11.2021 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 18 decembrie
2020, Guzun Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1350 unități
convenționale, ce constituie suma de 67500 lei, cu privarea de dreptul de a exercita
activitate în domeniul gestionării mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani.
De asemenea, s-a dispus încasarea din cotul lui Guzun Tudor în beneficiul
O.C.N. "Acceptcredit" SRL suma de 12342,07 lei, cu titlu de prejudiciu material.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Guzun Tudor, la
19.07.2019 în perioada de timp cuprinsă între orele 16:57 - 17:58, acționând cu
intenție directă și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, activând în
calitate de inspector de creditare OCN "Acceptcredit" SRL, în baza contractului
individual de muncă nr. 46 din 04.07.2019, aflându-se în oficiul OCN
"Acceptcredit" SRL amplasat pe șos. xxxx, xxxx, mun. xxxx, respectiv fiind
responsabil să ducă evidența, precum și să întocmească în modul stabilit, rapoarte
privind mijloacele bănești și alte bunuri, transmise acestuia în gestiune, folosindu-
se de situația de serviciu și de faptul că avea acces la safeul întreprinderii, a însușit
ilegal din safeul amplasat în biroul său de serviciu, mijloace bănești în sumă de
17342,07 lei, telefonul mobil de model "Nokia 3310" cu nr. IMEI 1:
1
353412092618065 și IMEI 2: 353412094838067, la prețul de 1000 lei, 2 registre de
casă ale întreprinderii. Astfel, cauzând OCN "Acceptcredit" SRL daune materiale
considerabile în sumă totală de 18342,07 lei.
Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Guzun Tudor în baza art. 191
alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi - delapidarea averii străine, adică
însușirea, dispunerea și folosirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia
i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop și refuzul de a le restitui,
care a produs daune considerabile, cu folosirea situației de serviciu.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către:
2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care lui Guzun Tudor, să-i fie stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în
domeniul gestionării mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani.
În argumentarea apelului, apelantul invocă că:
- pedeapsa aplicată sub formă de amendă, este prea blândă și nu corespunde
gravității faptei incriminate. Instanța de judecată la aplicarea pedepsei sub formă de
amendă, nu a ținut cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, atitudinea neglijentă
a inculpatului, care intenționat cu rea credință s-a eschivat de a se prezenta în
ședințele de judecată, fiind ulterior anunțat în căutare, faptul că anterior acesta a fost
condamnat de către Judecătoria Strășeni din 11.02.2015 în baza art. 186 alin. (2) lit.
b) Cod penal la 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității și Judecătoria
Drochia din 14.03.2018 în baza art. 152 alin. (1), 179 alin. (2), 179 alin. (2), 179
alin. (2), 84 Cod penal la 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității;
- a fost ignorat faptul că inculpatul nu s-a prezentat la ședințele de judecată,
nu a fost audiat referitor la învinuirea ce i se incriminează. Astfel, corijarea acestuia
este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu executare, însă,
reieșind din toate circumstanțele de individualizare a pedepsei, instanța de judecată
i-a aplicat inculpatului pedeapsa în limitele cele mai minime permise de sancțiunea
normelor penale în cauză. În circumstanțele expuse, pedeapsa penală aplicată
inculpatului Guzun Tudor sub formă de amendă, este extrem de blândă, iar prin
aplicarea ei nu va fi atins scopul pedepsei stabilite la art. 61 alin. (2) Cod penal.
2.2. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Guzun Tudor,
solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Guzun Tudor să fie achitat de sub învinuirea de
comitere a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal din lipsa
componenței de infracțiune.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- lipsește latura obiectivă a infracțiunii, or la data de 17 august 2018 au intrat
în vigoare prevederile Legii nr. 179 din 26.07.2018 privind pentr modificarea unor
2
acte legislative conform cărora a fost modificată dispoziția articolului 191, textul
„însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea
vinovatului" se substituie cu textul „însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a
bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în
baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune
considerabile";
- materialele cauzei denotă faptul că în acțiunile lui Guzun Tudor lipsește
semnul obligatoriu al laturei obiective - cauzarea de daune considerabile, or:
conform procesului verbal de sesizare despre savârșirea infracțiunii din data de
23.07.2019 (f.d. 4) reprezentantul părții vătămate Bordeianu Serghei (f. 21) nu a
indicat faptul că dauna de 17 342 lei ar costitui una considerabilă pentru Organizația
de Credit Nebancar "Acceptcredit" SRL;
- fiind audiat în cadrul ședinței de judecata în data de 21.08.2019,
reprezentantul părții vătămate a declarat la întrebarea procurorului ca O.C.N.
"Acceptcredit" SRL ca având în vedere rulajul firmei suma nu este considerabilă; iar
la întrebarea avocatului a răspuns că partea vătămată deține în R. Moldova 16 filiale
și oficii. În ședința de judecată din data de 15 octombrie 2019 instanța s-a expus
verbal la întrebarea procurorului adresată părții vătămate, că instanța deja a stabilit
că prejudiciul nu este considerabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2021, a
fost respins apelul declarat de procuror și admis apelul declarat de avocat în numele
inculpatului, casată inclusiv din oficiu în latura penală sentința primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care
a fost încetat procesul penal în privința lui Guzun Tudor pe învinuirea în baza art.
191 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută
de art. 105 Cod contravențional, cu liberarea acestuia de răspundere
contravențională, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la
răspundere penală.
În rest, în partea acțiunii civile sentința a fost menținută.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului
Guzun Tudor încadrate în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, constituie
contravenție și a constatat că Guzun Tudor, la 19.07.2019 în perioada de timp
cuprinsă între orele 16:57 - 17:58, acționând cu intenție directă și urmărind scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, activând în calitate de inspector de creditare
OCN "Acceptcredit" SRL, în baza contractului individual de muncă nr. 46 din
04.07.2019. Aflându-se în oficiul OCN "Acceptcredit" SRL amplasat pe șos. xxxx,
mun. xxxxx, respectiv fiind responsabil să ducă evidența, precum și să întocmească
în modul stabilit, rapoarte privind mijloacele bănești și alte bunuri, transmise
acestuia în gestiune. Folosindu-se de situația de serviciu și de faptul că avea acces la
safeul întreprinderii, a însușit ilegal din safeul amplasat în biroul său de serviciu,
3
mijloace bănești în sumă de 17 342,07 lei, telefonul mobil de model „Nokia 3310"
cu nr. IMEI 1: 353412092618065 și IMEI 2: 353412094838067, la prețul de 1000
lei, 2 registre de casă ale întreprinderii. Astfel, cauzând OCN „Acceptcredit" SRL
daune materiale în sumă totală de 18 342,07 lei.
Instanța de apel a constatat că prin acțiunele sale Guzun Tudor a săvârșit
contravenția prevăzută de art. 105 Cod Contravențional - sustragerea în proporții
mici din avutul proprietarului prin delapidare.
Instanța de apel a notat că prima instanță contrar prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, a analizat cumulul de probe și eronat a adoptat o sentință de
condamnare a inculpatului, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2)
lit. d) Cod penal.
În acest sens, instanța de apel a reținut că reprezentantul părții vătămate
O.C.N.,,Acceptcredit"SRL a declarat în instnața de apel că " ...nu constituie o filială
cu personalitatea s-a distinctă de persoană juridică constituită separat, ci un oficiu
de reprezentare, bilanțul pentru anul 2019 era unul pozitiv, cînd a fost prejudiciul
pentru companie nu era considerabil, dar pentru filială reprezenta un prejudiciu
considerabil, bilanțul contabil se dă pentru toată compania, dar conducerea
analizează fiecare filială în parte, la acea filială nu am mai reușit să angajăm altă
persoană, acesta fiind încă un motiv de închidere a respectivei filiale".
Prin urmare, instanța de apel, raportând prevederile art. 126 Cod penal, care
reglementează daunele considerabile și anume valoarea, cantitatea și însemnătatea
bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, alte circumstanțe care
influențează esențial asupra stării materiale a victimei la dauna cauzată de 18 342 lei
a O.C.N.,,Acceptcredit" SRL, a stabilit lipsa caracterului considerabil a daunei, ori
raportând dauna pretinsă (18 342 lei) la capitalul statutar a societății care practică o
activitate de întreprinzător în domeniul microfinanțare stabilit de lege, numărul de
angajați, bilanțul pozitiv financiar pentru anul 2019 precum și numărul oficilor de
reprezentare, se atestă lipsa semnului constitutiv obligatoriu a laturei obiective a
infracțiunii prevăzute de art.191 Cod penal și anume lipsa caracterului considerabil
a daunei.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că soluția de condamnare a inculpatului
Guzun Tudor este una pripită or, prima instanță nu a dat o apreciere corectă
declarațiilor părții vătămate, martorilor și nici circumstanțelor relevate, nu a verificat
minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și
nu au fost supuse analizei în coroborare și în coraport cu indicii calificativi a faptei
infracționale prevăzute de art. 191 alin.(2) lit. d) Cod penal, la data examinării faptei.
Instanța de apel a mai indicat că fapta întrunește semnele unei componențe de
contravenție și nu o infracțiune, deoarece prevederile art.191 Cod penal, indică cert
consumarea infracțiunii în coraport cu urmarea prejudiciabilă - daune considerabile
lipsa cărora a fost stabilită mai sus, în aceste condiții fapta constituie în vidul
4
legislativ o contravenție, ori interpretarea între 25 unități convenționale pe de o parte
a prevederilor art.105 Cod Contravențional și lipsa proporților considerabile stabilite
de art.191 Cod penal urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului în vederea
stabilirii răspunderii contravenționale, ori în vederea răspunderii legislative,
excluderea răspunderii contravenționale stabilite de art. 105 Cod contravențional,
este inadimisibilă.
Totodată, instanța de apel a atestat că procesul în privința lui Guzun Tudor în
baza art.105 Cod contravențional urmează a fi încetat, pe motivul intervenirii
prescripției răspunderii contravenționale.
Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care în
temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală,
solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel nu s-a expus
asupra tuturor motivelor expuse în apelul procurorului, precum și că faptei
incriminate lui Guzun Tudor i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- decizia instanței cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului de la art.
191 alin. (2) lit. d) Cod penal la fapta prevăzută de art. 105 Cod contravențional este
greșită, or instanța de apel în mod eronat a raportat norma penală la fapta comisă de
către inculpat, nu a ținut cont de norma penală aplicată și în special de volumul și
mărimea pagubei cauzate;
- instanța de apel a dat o apreciere greșită atât a probelor, în derogare de la
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, cât și o interpretare eronată a dreptului
material, soluție care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz;
- analiza motivelor aduse în argumentarea soluției relevă că instanța de apel a
preluat în totalitate poziția inculpatului și a apărării;
- motivarea invocată de către instanța de apel, conform căreia: "colegiul reține
lipsa caracterului considerabil al daunei, or raportând starea de fapt a daunei
pretinse 18 432 lei la capitalul statutar al societății care practică o activitate de
întreprinzător în domeniul microfinanțare stabilit de lege, numărul de angajați,
bilanțul pozitiv financiar pentru anul 2019, precum și numărul oficiilor de
reprezentare...", nu poate fi acceptată de către acuzare, or cel puțin aceasta vine în
contradicție cu poziția reprezentantului părții vătămate expusă în ședința instanței de
apel, conform căreia dauna s-a constatat a fi considerabilă, mai mult, urmare a
sustragerii comise a fost lichidată acea filială din care a fost sustrasă suma de bani
de către Guzun Tudor;
- noțiunea „daune considerabile" își găsește explicația în art. 126 alin. (2) din
Cod penal, conform căruia: „Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate
5
se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea
bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor
întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a
victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul
lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului." Totodată, potrivit art.
126 alin.(1) și (11) din Codul penal, răspunderea penală pentru daunele cauzate prin
săvârșirea infracțiunilor este diferențiată gradual, și anume pentru (1) daunele
cauzate în proporții mari și (2) daunele cauzate în proporții deosebit de mari.
- cuantumul proporțiilor mari și deosebit de mari are o reglementare expressis
verbis. Astfel, la determinarea proporțiilor mari și deosebit de mari legiuitorul a
prevăzut drept bază de calcul salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit
prin hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei, după cum urmează;
- proporții mari - mai mult de 20 de salarii; -proporții deosebit de mari - mai mult de
40 de salarii. Daunele în proporții mici, care determină atragerea la răspundere în
temeiul Codului contravențional (art.18), constituie daunele care la momentul
săvârșirii contravenției nu depășesc 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe
economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei;
- raportând suma bunurilor în valoare de 18 342,07 lei sustrasă de către Guzun
Tudor la prevederile art. 126 Cod penal, constatăm că ea constituia la momentul
comiterii faptei penale 2,62 salarii medii lunare prognozate pe economie, adică cu
mult depășea cuantumul sustragerii în proporții mici;
- în Hotărârea nr. 22 din 27 iunie 2017 privind excepția de neconstituționalitate
a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) din Codul penal (excesul de putere sau
depășirea atribuțiilor de serviciu, sesizările nr. 113/2016 și nr. 8g/2017) s-a statuat
că daunele care se înscriu în limitele dintre daunele în proporții mici și daunele în
proporții mari urmează a fi încadrate, după caz, ca fiind esențiale sau considerabile,
iar până la instituirea de către legiuitor a unui prag valoric al daunelor esențiale și
considerabile, mărimea acestora va constitui limitele care se încadrează între daunele
în proporții mici și daunele în proporții mari;
- la constatarea faptei comise de către Guzun Tudor și prin excluderea
indicelui calificativ al "daunelor în proporții considerabile", instanța de apel a deviat
de la acele circumstanțe constatate prin probele cercetate și în mod greșit au
considerat că prejudiciul cauzat nu este unul considerabil.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total
6
hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit
admis.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de
procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate
de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu
numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni
vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.
Colegiul penal lărgit mai menționează că recurentul în recurs, drept temei
pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12),
Cod de procedură penală, și anume cazurile când: „hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor din apel, faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale".
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de
procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că faptei săvârșite i
s-a dat o încadrare juridică greșită.
Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că
prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul
de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei
instanțe, descrise și în sentință (f.d. 171-174), și corect a adoptat soluția de
condamnare a lui Guzun Tudor în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca
delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea și folosirea ilegală a bunurilor
altei persoane de către cele căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un
anumit scop și refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile, cu
7
folosirea situației de serviciu, stabilind veridic că învinuirea adusă inculpatului, s-a
confirmat pe deplin prin cumulul de probe administrat.
Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelul
declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Guzun Tudor și
greșit a casat sentința, reîncadrând acțiunile săvârșite de inculpatul Guzun Tudor din
art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal în art. 105 Cod contravențional, or la constatarea
faptei comise de către Guzun Tudor și prin excluderea calificativului-"care a produs
daune considerabile", instanța de apel greșit a considerat că prejudiciul cauzat nu
este unul considerabil, or soluția primei instanțe de calificare a acțiunilor
inculpatului Guzun Tudor în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca delapidare a
averii străine care a produs daune considerabile, corespunde și dispozițiilor din
hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) din Codul penal
(excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, sesizările nr. 113/2016 și nr.
8g/2017), pct. 102, în care s-a statuat că daunele care se înscriu în limitele dintre
daunele în proporții mici și daunele în proporții mari urmează a fi încadrate,
după caz, ca fiind esențiale sau considerabile, iar până la instituirea de către
legiuitor a unui prag valoric al daunelor esențiale și considerabile, mărimea
acestora va constitui limitele care se încadrează între daunele în proporții mici
și daunele în proporții mari.
Astfel, Colegiul penal lărgit observă că la determinarea proporțiilor mari și
deosebit de mari legiuitorul a prevăzut în art. 126 alin. (1), (11) Cod penal, drept bază
de calcul salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit prin hotărâre de
Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei, după cum urmează; - proporții mari
- mai mult de 20 de salarii, - proporții deosebit de mari - mai mult de 40 de salarii.
Prin urmare, daunele în proporții mici, care determină atragerea la răspundere
contravențională, conform art. 18 Cod contravențional, constituie daunele care la
momentul săvârșirii contravenției nu depășesc 20% din cuantumul salariului mediu
lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii
faptei.
Astfel, având în vedere că infracțiunea din prezenta speță a fost săvârșită la 19
iulie 2019, iar potrivit hotărârii de Guvern nr. 21 din 18 ianuarie 2019, cuantumul
salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2019, a fost stabilit în
mărime de 6975 lei, iar 20% din această sumă constituie - 1395 lei.
Raportând suma mijoacelor bănești în mărime de 18 342,07 lei, delapidată de
către Guzun Tudor la prevederile art. 126 Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că
mărimea daunelor produse ca urmare a săvârșirii infracțiunii, depășesc cuantumul
sustragerii în proporții mici și astfel prima instanță corect a considerat că în acțiunile
inculpatului Guzun Tudor se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 191
8
alin. (2) lit. d) Cod penal, delapidarea averii străine care a produs daune
considerabile.
Astfel, se conchide asupra netemeiniciei soluției instanței de apel, care fără o
analiză și apreciere prin coroborare a probelor administrate în cauză, precum și a
prevederilor legale aplicabile în speță, a concluzionat și pronunțat nejustificat o
hotărâre de reîncadrare a acțiunilor inculpatului Guzun Tudor din art. 191 alin. (2)
lit. d) Cod penal în art. 105 Cod contravențional.
În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul ordinar declarat
urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca fiind neîntemeiată
și cu menținerea sentinței primei instanțe, prin care Guzun Tudor a fost recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, din
motiv că apelul a fost greșit admis, în speță confirmându-se temeiul pentru recurs,
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Guzun
Tudor Xxxxx, cu menținerea în totul a sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani) din 18 decembrie 2020, în această cauză penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 20 ianuarie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
Catan Liliana
9