1cs-4/2022 — art. 329 alin. 2 lit. b CP

Dosarul nr. 1cs-4/2022 (1-17067258-01-1cs-12012022) Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 17 ianuarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GUZUN examinând cererea avocatului Barbăneagra Alexei declarată în numele inculpatei David Olga, prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale în privința lui David Olga de la Curtea de Apel Bălți la Curtea de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: 1. Pe rolul Curții de Apel Bălți se află apelurile declarate în cauza penală în privința lui David Olga. 2. La 05 ianuarie 2022 avocatul Barbăneagra Alexei în numele inculpatei David Olga a declarat cerere de strămutare a judecării apelurilor de la Curtea de Apel Bălți la Curtea de Apel Chișinău, motivând că inculpata, partea vătămată și avocații sunt locuitori ai mun.

Chișinău și strămutarea cauzei penale este necesară pentru diminuarea consecințelor negative legate de tergiversarea fără precedent a examinării cauzei penale (7 ani și 6 luni), necesitatea și obligațiunea autorităților statului de a întreprinde măsuri le necesare pentru protejarea vieții inculpatei precum și a torturii, a stării pandemice în mun. Bălți, a vârstei inculpatei (mai mult de 60 ani). 3. Examinând cererea de strămutare, în raport cu prevederile legii, Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de strămutare.

În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți, iar art. 47 Cod de procedură penală prevede că cererea de strămutare înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.

În jurisprudența sa, CEDO a statuat că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atâta timp cât nu este atinsă substanța dreptului (hotărârea Lungoci versus România). În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea.

De asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța sesizată cu 1 judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei. Colegiul Penal ține să consemneze că găsește neîntemeiate criticele titularului cererii de strămutare și consideră relevant de a puncta că cele arătate de avocatul Barbăneagra Alexei nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a judecării apelurilor declarate în cauza penală.

Într-un prim aspect Colegiul menționează că, cele indicate în cererea de strămutare a judecării apelurilor declarate în cauza penală în privința lui David Olga depusă la 05 ianuarie 2022 sunt identice cu cele indicate în cererile declarate de avocatul Barbăneagră Alexei anterior la 10 august 2021 și 20 octombrie 2021, titularul primind răspunsuri prin încheierile Curții Supreme de Justiție din 19 august 2021 și 10 noiembrie 2021. În altă ordine de idei, legislația procesual-penală recunoaște dreptul părții de a invoca pretinse încălcări de drepturi și libertăți în cadrul susținerilor verbale (în caz de condamnare, de a examina posibilitatea reducerii pedepsei drept compensare pentru aceste încălcări (art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală), iar în caz de achitare de a se adresa cu cerere în conformitate cu Legea 87 din 21 aprilie 2011), instanța fiind obligată să se expună motivat asupra alegațiilor făcute, iar, în situația în care pe parcursul judecării cauzei se vor aduce atingere drepturilor și libertăților procesuale ale inculpatului și apărarea nu va primi răspunsuri (hotărârile CtEDO Ruiz Torija versus Spania, Moreira Ferreira versus Portugalia, Wagner și J.M.W.L.

versus Luxemburg și Magnin versus Franța), este în drept să exercite dreptul la atac a hotărârii judecătorești. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal ajunge la concluzia că cererea privind strămutarea judecării apelurilor în cauza penală în privința lui David Olga, este neîntemeiată. 4. În conformitate cu art. 39 alin. (6) și art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Respingerea cererii avocatului Barbăneagra Alexei declarată în numele inculpatei David Olga, prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale în privința lui David Olga de la Curtea de Apel Bălți la Curtea de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată. Încheierea este irevocabilă, publicată la 17 ianuarie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecători Liliana CATAN Ion GUZUN 2