1ra-2109/2021 — art. 145 alin. 2 lit. i, j, 42 alin. 2, 4, 5, 145 alin. 2 lit. e/1, i, j CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 28 mai 2019, Cernomoreț Ecaterina a fost achitată de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), (4), (5), 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpată. Cernomoreț Alexandru a fost condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 28.05.2019, cu includerea perioadei arestării preventive de la 05.01.2019 până la 28.05.2019. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 13.458 lei din contul inculpaților a fost respinsă ca neîntemeiată. 1

Instanța de fond a reținut că Cernomoreț Ecaterina se învinuiește că, fiind în relații de concubinaj cu Crîșmaru V., cu care la acel moment locuia împreună, la o dată nestabilită, având intenția și urmărind scopul răzbunării asupra ultimului, l-a instigat pe fiul său Cernomoreț A. la săvârșirea unui atac asupra lui Crîșmaru V., invocând diferite pretexte, precum că este deseori maltratată de ultimul. Astfel, la 01 ianuarie 2019, în intervalul orelor de la 00.00 - 02.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se împreună cu fiul său Cernomoreț A. și cu Crîșmaru V., pe malul unui iaz din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, a cărui paznic era Crîșmaru V., și anume în casa paznicului, în cadrul unui conflict apărut spontan între ei, Cernomoreț A., acționând cu intenția de a-l omorî cu o deosebită cruzime, i-a aplicat lui Crîșmaru V. o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea laterală stânga a corpului, cauzându-i vătămări corporale, iar în scurt timp, văzând că acțiunile fiului nu și-au produs efectul, împreună și de comun acord cu fiul său Cernomoreț A., urmărind scopul omorului lui Crîșmaru V., dându-și seama de acțiunile sale, conștientizând consecințele, care pot surveni și dorind producerea acestora, intenționat i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în special în regiunea capului, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a căzut jos, timp în care Cernomoreț A. i-a mai aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul încălțămintei în care era încălțat la acel moment și 4-5 lovituri cu pumnii în față, cauzându-i plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio-cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre, care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928C0002 din 06.01.2019, se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a decedat în scurt timp. Văzând că și-au dus intenția până la capăt, Cernomoreț E. și Cernomoreț A. l-au lăsat pe Crîșmaru V. la locul faptei, plecând într-o direcție necunoscută. Astfel, inculpata Cernomoreț E. se învinuiește că a săvârșit instigarea unei persoane la săvârșirea unei infracțiuni, înlăturare de obstacole, a contribuit ca complice la săvârșirea infracțiunii de omor intenționat, asupra unui membru de familie, săvârșit de două persoane și cu deosebită cruzime. Cernomoreț Alexandru se învinuiește că, fiind instigat de către mama sa Cernomoreț E. de a comite omorul concubinului acesteia, Crîșmaru V., din motiv că ultimul o agresa fizic, la 31 decembrie 2018, s-a deplasat la iazul amplasat în extravilanul XXXXXX, XXXXXX, unde Cernomoreț E. și Crîșmaru V. locuiau împreună. Astfel, în vederea realizării intențiilor sale criminale, la 01 ianuarie 2019, în intervalul orelor 00.00 - 02.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se împreună cu mama sa Cernomoreț E. și Crîșmaru V. pe malul unui iaz din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, a cărui paznic era Crîșmaru V., și anume, în casa paznicului, acționând în scopul omorului cu o deosebită cruzime, i-a aplicat lui Crîșmaru V. o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea laterală stânga a corpului, cauzându-i 2 vătămări corporale, iar în scurt timp, văzând că acțiunile sale nu și-au produs efectul, împreună și de comun acord cu mama sa Cernomoreț E., dându-și seama de acțiunile sale, conștientizând consecințele care pot surveni și dorind producerea acestora, urmărind același scop, intenționat i-au aplicat lui Crîșmaru V. multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în special în regiunea capului, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a căzut jos, timp în care Cernomoreț A. i-a mai aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul și 4-5 lovituri cu pumnii în față, cauzându-i plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio-cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928C0002 din 06.01.2019, se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a decedat în scurt timp. Văzând că și-au dus intenția până la capăt, Cernomoreț A. și Cernomoreț E. l-au lăsat pe Crîșmaru V. la locul faptei, plecând într-o direcție necunoscută. Astfel, inculpatul Cernomoreț Alexandru se învinuiește că a săvârșit omorul unei persoane, săvârșit de două persoane și cu o deosebită cruzime. Instanța a statuat că probele administrate pe caz sunt însoțite de dubii și nepotriviri față de versiunea acuzării și nu sunt suficiente pentru a constata că fapta imputată inculpatei Cernomoreț E. a fost comisă anume de către aceasta. Or, a fost stabilit cu certitudine că omorul lui Crîșmaru V. a fost realizat de către Cernomoreț A., fapt ce a fost recunoscut de însăși inculpat în cadrul audierii în ședința de judecată. Deoarece nu a fost confirmată participarea inculpatei Cernomoreț E. la omorul lui Crîșmaru V., aceasta fiind achitată pe motivul că omorul nu a fost comisă de ea, urmează a fi exclusă agravanta respectivă și din învinuirea adusă inculpatului Cernomoreț A. Astfel, a fost stabilit că inculpatul Cernomoreț A. i-a aplicat inculpatului multiple lovituri cu mâinile și picioarele, inclusiv 3 lovituri cu călcâiul și 4-5 lovituri cu pumnii în față, în urma unui conflict spontan, care, în esență, nu demonstrează deosebita cruzime. Deci, nici această agravantă nu-i poate fi incriminată inculpatului Cernomoreț A., acțiunile acestuia urmând a fi calificate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, ca omorul unei persoane în următoarele circumstanțe, la 01 ianuarie 2019, în intervalul orelor de la 00.00 - 02.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se împreună cu mama sa Cernomoreț E. și Crîșmaru V. pe malul unui iaz din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, al cărui paznic era Crîșmaru V., și anume, în casa paznicului, acționând în scopul omorului, i-a aplicat lui Crîșmaru V. o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea laterală stânga a corpului, cauzându-i vătămări corporale, iar în scurt timp, văzând că acțiunile sale nu și-au produs efectul, dându-și seama de acțiunile sale, conștientizând consecințele care pot surveni și dorind producerea acestora, urmărind același scop, intenționat i-a aplicat lui Crîșmaru V. multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în special în regiunea capului, în rezultatul cărora acesta a căzut jos, timp în care i-a mai aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul și 4-5 3 lovituri cu pumnii în față, cauzându-i plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio-cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928C0002 din 06.01.2019, se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a decedat în scurt timp. Or, probele cercetate sub aspectul concludenței, pertinenței și utilității, sunt suficiente și confirmă vinovăția inculpatului Cernomoreț A., acțiunile lui urmând a fi încadrate în baza în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, ca omorul intenționat al unei persoane. La stabilirea pedepsei, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, că nu au fost stabilite circumstanțe agravante, că infracțiunea comisă se pedepsește cu închisoare de la 10 ani la 15 ani, iar potrivit art. 70 alin. (31) Cod penal, care prevede că la aplicarea pedepsei persoanelor care au săvârșit infracțiunea la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime, fiind de 10 ani închisoare.

Procurorul în Procuratura raionului Sângerei, Dumitru Ceaica, a declarat apel și apel suplimentar, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cernomoreț E. să fie condamnată în baza art. 42 alin. (2), (4), (5), 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal la 20 de ani închisoare și Cernomoreț A. - în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la 20 de ani închisoare, cu încasarea din contul acestora a cheltuielilor judiciare în sumă de 13.458 lei. Apelantul a invocat că, în cadrul judecării cauzei, careva circumstanțe care ar exclude răspunderea penală a inculpatei Cernomoreț E., precum și recalificarea acțiunilor inculpatului Cernomoreț A. în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, nu au fost stabilite. 3.1. A declarat apel și avocatul Vitalii Mironov, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Cernomoreț A. să-i fie aplicată o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală. Apelantul a indicat că, în corespundere cu art. 79 alin. (1), (3) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 ani, poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională și în cazul condamnării persoanelor adulte pentru infracțiunile deosebit de grave, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puțin două treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracțiunea săvârșită.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2021, pronunțată integral la 18 august 2021, apelul avocatului Vitalii Mironov a fost respins, ca nefondat, admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Cernomoreț Alexandru a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 4 28.07.2021, cu includerea perioadei arestării preventive de la 05.01.2019 până la 28.07.2021. Cernomoreț Ecaterina a fost condamnată în baza art. 42 alin. (2), (4), (5), 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, începând din 28.07.2021, cu includerea perioadei arestării preventive de la 05.01.2019 până la 28.02.2019. De la inculpați s-au încasat în beneficiul statului, solidar, cheltuielile judiciare în sumă de 13.458 lei. Instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpatului Cernomoreț A. în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, precum și achitarea inculpatei Cernomoreț E. pe art. 42 alin. (2), (4), (5), art. 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal, este neîntemeiată și contravine probelor administrate, cercetate în instanța de apel la cererea acuzării, care nu au fost pe deplin verificate și apreciate la justa valoare. Potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Astfel, inculpata Cernomoreț E., fiind audiată în ședința instanței de apel, a pledat nevinovată și a indicat că au stat la masă și au servit vin. Între partea vătămată și fiul ei s-a iscat o ceartă, deoarece Crîșmaru V. a lovit-o cu pumnul și piciorul în spate. Ea s-a apropiat de Crîșmaru V. ca să-l șteargă de sânge, deoarece îi sângera nasul, însă acesta nu i-a permis. Apoi a ieșit la bucătărie să încălzească mâncare, de unde a auzit că Crîșmaru V. și fiul ei se certau. Când s-a întors a întrebat ce s-a întâmplat, iar Crîșmaru V., fiind la podea, i-a numit cu cuvinte necenzurate și le-a zis să plece. Împreună cu fiul ei au ieșit afară, au urcat în căruță și au plecat. Cu Crîșmaru V. a trăit bine, însă ultimul o bătea des și ea avea frică de el. Când a intrat în bordei a văzut că Crîșmaru V. era murdar de sânge și a vrut să-l șteargă, însă nu l-a lovit, deoarece acesta era agresiv cu ea și se temea de el. Nu l-a instigat pe fiul său să-l bată pe Crîșmaru V. Hainele erau murdare de sânge, deoarece, în momentul când a vrut să-l șteargă pe Crîșmaru V. de sânge, acesta a apucat-o de haină, încercând să o lovească, iar ea s-a ferit, după care au ieșit afară și au plecat. Când au plecat împreună cu fiul său, Crîșmaru V. era conștient, nu avea semne vizibile de vătămări corporale periculoase și îi era frică că acesta se va răzbuna pe ea. Inculpatul Cernomoreț A. a recunoscut vina în comiterea omorului și a declarat că au consumat alcool, iar fiind la masă, Crîșmaru V. a o învinuit-o pe mama sa, el s-a enervat, a luat de pe masă un păhărel, l-a aruncat în Crîșmaru V. și l-a lovit în partea laterală a capului. Crîșmaru V. l-a numit cu cuvinte necenzurate și el, fiind enervat, a luat de pe masă un cuțit și a încercat să-l lovească, dar nu a reușit, lovitura s-a primit în partea stângă lateral, apoi a luat de pe fereastră o cană din fier și i-a aplicat 4 lovituri în regiunea capului, de la ce s-a rupt mânerul. După ultima lovitură Crîșmaru V. a căzut pe o parte. S-a apropiat de dânsul și i-a aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul în față, apoi i-a mai aplicat 4-5 lovituri cu pumnul în față. Apoi mama sa Cernomoreț E. l-a stropit cu apă pe Crîșmaru V. ca să-și revină, iar el s-a apropiat și a auzit cum acesta i-a zis 5 încet să nu-l mai lovească. El s-a speriat că l-a lovit foarte tare pe Crîșmaru V., a luat cuțitul cu care a încercat să-l înjunghie și l-a aruncat în soba din cameră, apoi s-au îmbrăcat și mama sa a căutat prin buzunare la Crîșmaru V., dar nu a văzut dacă a luat ceva. Au ieșit afară, au înhămat calul și au mers în XXXXXX XXXXX, XXXXX la domiciliul unei prietene de a mamei sale, la care au rămas să doarmă și căreia i-au povestit că au avut un conflict cu Crîșmaru V. și că l-a bătut, apoi s-au spălat pe mâini, pentru că erau murdare de sânge și s-au culcat. Dimineața au mers și au dus calul la omul la care lucra, apoi împreună cu mama sa au mers la un cunoscut de-al ei Baltag A., care însă nu i-a primit să doarmă la el și au mers la o cunoscută de-a mamei sale pe nume Vera, la care au înnoptat. A doua zi au mers la o altă cunoscută de-a mamei și au dormit la dânsa, apoi au mers în XXXXXX, XXXXXX. L-a lovit pe Crîșmaru V., deoarece acesta o bătea pe mama sa, iar în acea zi a înjurat-o. Când l-a lovit, nu a urmărit scopul de a-i provoca suferințe mari. În acel moment, mama sa era în spatele lui și a încercat să-l oprească. Mama sa nu i-a aplicat lovituri părții vătămate. Nu i-a spus lui Urecheanu I. că merge să-l omoare pe Crîșmaru V. Deși inculpata Cernomoreț E. își neagă vina în comiterea infracțiunii împreună cu Cernomoreț A., vinovăția inculpaților este dovedită integral prin probele administrate, inclusiv: declarațiile martorului Tartacovschi B. că pe 05.01.2019, aproximativ la ora 14.30, a mers la iaz să vadă ce face Crîșmaru V., deoarece telefonul lui era deconectat. Acolo era nins și nu era nici o urmă. Ușa bordeiului era descuiată, înăuntru l-a văzut pe Crîșmaru V. la podea pe partea dreaptă, cu o mână după cap, era murdar de sânge, nu prezenta semne de viață și a anunțat poliția. Cunoaște că între inculpată și Crîșmaru V. aveau loc conflicte, dar când o vedea pe Cernomoreț E. cu vânătăi pe față și o întreba ce s-a întâmplat, ea spunea că a căzut; declarațiile martorului Urecheanu I. că pe 31.12.2018, Cernomoreț A. a fost la el la iaz, au consumat alcool. Acesta i-a zis că are intenția de a-l omorî pe Crîșmaru V., din motiv că o obijduiește pe mama sa, apoi a spus că n-o să facă nimic. După ce au consumat alcool, s-a culcat, iar Cernomoreț A. a rămas la masă. Când s-a trezit, pe la orele 15.00, Cernomoreț A. nu era. Din cuvintele acestuia, a înțeles că el vrea să omoare partea vătămată. Inculpatul i-a spus personal că va merge să-l omoare pe Crîșmaru V., întrucât acesta o ofensa pe mama sa. Cernomoreț A. s-a exprimat în limba română „mă duc să-l ucid pe Crîșmaru V.”; declarațiile martorului Grîu V. că Cernomoreț E. avea pe scurtă câteva pete de sânge, i-a spus că Crîșmaru V. a bătut-o și ea a fugit din mâinile lui, avea fața umflată și într-o parte era vânătă; declarațiile martorului Grigoraș N. că noaptea tîrziu, la ea acasă a venit Cernomoreț E. împreună cu o persoană pe care o nu cunoaște și a rugat-o să-i primească să doarmă la ea pentru că era tîrziu. Ambii erau în stare de ebrietate și erau agitați, erau murdari de glod, iar pe mâini erau murdari de sânge, i-au spus că au curățat pește și au cerut să se spele pe mâini. Cernomoreț E. i-a spus să țină limba după dinți, i-a dat 20 lei să procure o sticlă de vin, pe care ulterior au servit-o. La ora 04.00, i-a trezit și ei au plecat; raportul de expertiză medico-legală nr. 201928C0002 din 06.01.2019 și planșa fotografică, potrivit căreia cauza decesului lui Crîșmaru V. este asfixia mecanică prin aspirarea sângelui în căile respiratorii ca urmare a fracturii oaselor nazale, plagă 6 contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio- cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre și se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Cauza decesului este în legătură directă cu trauma indicată; raportul de expertiză medico-legală nr. 201928P0013 din 09.01.2019, prin care la Cernomoreț E. a fost stabilită echimoză spate dreapta, coapsa stângă, gamba dreaptă, care se califică ca fiind vătămări corporale neînsemnate; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 05.01.2019, în cadrul căreia a fost ridicată o scurtă de culoare surie de la Cernomoreț E.; raportul de expertiză judiciară nr. 201905O0070 din 18.03.2019, din care rezultă că sângele depistat pe scurta prezentată provine de la un singur om, acesta poate avea grupa sangvină Abeta/A(II)/cu antigenul asociat H și poate fi pătimitul Crîșmaru V.; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și discul CD-R cu înregistrările acțiunii respective din 06.01.2019, în cadrul căreia învinuitul Cernomoreț A. a relatat și a confirmat cum a comis infracțiunea și locul unde a fost comisă; corpul delict – o cană din metal și un mâner, ridicat prin procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 06.01.2019, recunoscut prin ordonanța OUP al IP Sîngerei din 10.01.2019. Astfel, probele administrate dovedesc vinovăția inculpaților și combat argumentele lor că Cernomoreț A. a săvârșit omorul părții vătămate singur, iar Cernomoreț E. nu a participat la omor și nu l-a instigat pe Cernomoreț A. la comiterea omorului. Or, probele cercetate confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpata Cernomoreț E. a participat la comiterea omorului lui Crîșmaru V. împreună cu Cernomoreț A., în calitate de autor, instigator și complice al infracțiunii. A fost constatat că motivul comiterii omorului de către inculpați îl constituie răzbunarea acestora pentru faptul că partea vătămată o obijduia pe Cernomoreț E., o agresa și o numea cu cuvinte necenzurate. Prezența relațiilor ostile și conflictelor dintre partea vătămată și inculpata Cernomoreț E., care au constituit motivul omorului, s-a confirmat cu certitudine, or, însăși inculpata a declarat că Crîșmaru V. deseori o bătea și aplica violență față de ea. Și inculpatul Cernomoreț A. a declarat că l-a bătut pe Crîșmaru V. din motiv că acesta o bătea pe mama sa, iar în ziua săvârșirii infracțiunii, a înjurat-o pe mama. Motivul comiterii infracțiunii de către inculpați se confirmă și prin declarațiile martorilor, și anume, ale lui Urecheanu I., că Cernomoreț A. i-a spus că are intenția de a-l omorî pe Crîșmaru V., din motiv că o obijduiește pe mama sa, depoziții pe care le- a confirmat și în instanța de apel, indicând că inculpatul i-a spus personal că va merge să-l omoare pe Crîșmaru V., întrucât acesta o ofensa pe mama sa, exprimându-se în limba română „mă duc să-l ucid pe Crîșmaru V.”. Prin urmare, sunt irelevante declarațiile inculpatei Cernomoreț E. că niciodată nu i-a povestit feciorului că Crîșmaru V. o bătea și nu i-a spus acestuia să se răzbune pe el, or, a fost demonstrat cu certitudine că, anume inculpata Cernomoreț E. l-a instigat 7 pe Cernomoreț A. la omor, precum și a participat împreună cu acesta la comiterea omorului. Potrivit declarațiilor martorului Urecheanu I., inculpații aveau din start intenția de a omorî partea vătămată, și anume, din motiv că acesta o ofensa pe Cernomoreț E., ce exclude ipoteza unui conflict spontan, ce ar fi apărut în momentul comiterii infracțiunii și ar fi servit ca motiv de săvârșire al faptei. Și martorii Grîu V., Grigoraș N. și Tartacovschi B. au confirmat că inculpata Cernomoreț E. avea deseori vânătăi și semne de violență, provocate anume de către partea vătămată, ceea ce în plus confirmă prezența motivului de omor. Totodată, participația inculpatei Cernomoreț E. la omorul lui Crîșmaru V. se confirmă și prin maniera în care aceasta a acționat în momentul comiterii infracțiunii, precum și comportamentul ulterior al ei. Astfel, Cernomoreț E. nu a întreprins măsurile posibile pentru a-l opri pe Cernomoreț A., care să denote intenția ei de a curma acțiunile ultimului, ce indică că și inculpata a avut intenția și a participat la omorul lui Crîșmaru V., împrejurări ce combat versiunea inculpaților că Cernomoreț E. a încercat să-l oprească pe Cernomoreț A. să nu-l bată pe Crîșmaru V. La fel, urmează a fi respinse și afirmațiile inculpatei că scurta ei era murdară de sânge, deoarece a vrut să șteargă de sânge partea vătămată și s-a murdărit. Totodată, după ce Cernomoreț A. i-a aplicat părții vătămate lovituri, Cernomoreț E. nu a întreprins nici o măsură pentru a-i acorda acestuia ajutor, el fiind plin de sânge, dar, potrivit declarațiilor lui Cernomoreț A. făcute în cadrul verificării declarațiilor la locul infracțiunii, i-a verificat buzunarele. Ulterior, cu toate că partea vătămată era însângerată și avea leziuni corporale, inculpata Cernomoreț E. nu i-a acordat ajutor victimei, ci l-a abandonat, fugind de la locul infracțiunii împreună cu fiul Cernomoreț A., ce confirmă intenția inculpatei de a omorî partea vătămată. Deci, lipsesc temeiuri de a presupune că Crîșmaru V., în momentul când inculpații l-au abandonat și au plecat, nu avea careva leziuni corporale și se simțea normal, după cum au declarat inculpații, aceste declarații fiind combătute prin concluziile raportului de expertiză, prin care a fost stabilit că leziunile corporale i-au fost cauzate lui Crîșmaru V. cu 2-3 ore înainte de deces, fapt ce exclude că leziunile corporale prezente la victimă, care au dus la decesul acestuia, au fost provocate de alte persoane decât inculpații. Mai mult, deși inculpata Cernomoreț E. a declarat că are un domiciliu permanent, aceasta împreună cu fiul ei, Cernomoreț A., a mers la mai mulți cunoscuți ai săi, în primele zile după comiterea omorului, ce confirmă că inculpații au avut intenția de a se eschiva de organul de urmărire penală, precum și faptul că ambii au săvârșit omorul părții vătămate. În acest context sunt relevante declarațiile martorului Grigoraș N., că la ea acasă a venit Cernomoreț E. împreună cu o persoană și a întrebat-o dacă poate să doarmă la ea pentru că e tîrziu și nu va ajunge acasă. Ambii erau în stare de ebrietate și agitați, erau murdari de glod și pe mâini aveau sânge. Inculpata i-a spus că a curățat pește și a cerut apă ca să se spele pe mâini. Cernomoreț E. i-a spus să țină limba după dinți. Or, prin faptul că la momentul maltratării victimei de către Cernomoreț A., inculpata se afla la spatele acestuia, eschivarea ei, abandonarea victimei, faptul că i-a spus lui Grigoraș N. că a curățat pește, precum și rugămintea ei către ultima cu 8 cuvintele „limba după dinți” denotă faptul că, anume prin aceasta, Cernomoreț E. a contribuit la înlăturarea de obstacole, adică fiind complice la comiterea infracțiunii de omor, încercând ulterior să ascundă infracțiunea comisă. Prin urmare, a fost confirmată și vinovăția inculpatei Cernomoreț E. în săvârșirea omorului intenționat al părții vătămate, iar din probele administrate rezultă, cu certitudine, învinuirea incriminată în baza art. 42 alin. (2), (4), (5), art. 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal. Totodată, acțiunile inculpatului Cernomoreț A. urmează a fi încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, deoarece infracțiunea a fost comisă de ambii inculpați, confirmându-se, astfel, agravanta - de două persoane. În același timp, este neîntemeiată concluzia primei instanțe privind lipsa în acțiunile inculpaților a agravantei cu deosebită cruzime, care este prezentă în acțiunile lor. Potrivit p. 5.9 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 11 din 24.12.2012 ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor (art.145- 148 CP al RM)”, cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe – de ordin fizic sau psihic – care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând-o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului; este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului. Conform declarațiilor inculpatului Cernomoreț A., acesta a luat de pe masă un păhărel, l-a aruncat în Crîșmaru V. și l-a lovit în partea laterală a capului. Fiind enervat, a luat de pe masă un cuțit și a încercat să-l lovească, dar nu a reușit, lovitura a fost în partea stângă lateral, apoi a luat de pe fereastră o cană din fier și i-a aplicat 4 lovituri în regiunea capului, de la ce s-a rupt mânerul. După ultima lovitură Crîșmaru V. a căzut pe o parte. S-a apropiat de dânsul și i-a aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul în față, apoi i-a mai aplicat 4-5 lovituri cu pumnul în față. Aceste împrejurări au fost confirmate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201928C0002 din 06.01.2019 și planșa fotografică, prin care s-a constatat o multitudine de leziuni corporale la victimă, printre care fractura oaselor nazale, plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio- cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre și se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Deci, multitudinea leziunilor corporale cauzate victimei, precum și localizarea acestora pe diferite părți ale corpului, indică la faptul că loviturile i-au fost aplicate de către inculpat cu o deosebită cruzime, în acțiunile sale regăsindu-se această agravantă. În baza probelor administrate, apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al 9 colaborării lor, instanța de apel a constatat că inculpata Cernomoreț E., fiind în relații de concubinaj cu Crîșmaru V., cu care la acel moment locuia împreună, la o dată nestabilită, având intenția și urmărind scopul răzbunării asupra ultimului, l-a instigat pe fiul său Cernomoreț A. la săvârșirea unui atac asupra lui Crîșmaru V., invocând diferite pretexte, precum că este deseori maltratată de ultimul. Astfel, la 01 ianuarie 2019, în intervalul orelor 00.00 - 02.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se împreună cu fiul său Cernomoreț A. și Crîșmaru V., pe malul unui iaz din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, a cărui paznic era Crîșmaru V., și anume, în casa paznicului, în cadrul unui conflict apărut spontan între ei, Cernomoreț A., acționând cu intenția de a-l omorî cu o deosebită cruzime, i-a aplicat lui Crîșmaru V. o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea laterală stânga a corpului, cauzându-i vătămări corporale, iar în scurt timp, văzând că acțiunile fiului nu și-au produs efectul, împreună și de comun acord cu fiul său Cernomoreț A., urmărind scopul omorului lui Crîșmaru V., dându-și seama de acțiunile sale, conștientizând consecințele, care pot surveni și dorind producerea acestora, intenționat i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în special în regiunea capului, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a căzut jos, timp în care Cernomoreț A. i-a mai aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul încălțămintei în care era încălțat la acel moment și 4-5 lovituri cu pumnii în față, cauzându-i plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio-cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928C0002 din 06.01.2019, se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a decedat în scurt timp. Văzând că și-au dus intenția până la capăt, Cernomoreț E. și Cernomoreț A. l-au lăsat pe Crîșmaru V. la locul faptei, plecând într-o direcție necunoscută. Acțiunile inculpatei Cernomoreț E. urmează a fi încadrate în baza art. 42 alin. (2), (4), (5), 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal, ca instigarea unei persoane la săvârșirea unei infracțiuni, înlăturare de obstacole, contribuirea ca complice la săvârșirea infracțiunii de omor intenționat, asupra unui membru de familie, săvârșit de două persoane și cu deosebită cruzime. Inculpatul Cernomoreț A., fiind instigat de către mama sa Cernomoreț E. de a comite omorul concubinului acesteia Crîșmaru V., din motiv că ultimul o agresa fizic, la 31 decembrie 2018, s-a deplasat la iazul amplasat în extravilanul XXXXXX, XXXXXX, unde Cernomoreț E. și Crîșmaru V. locuiau împreună. Astfel, în vederea realizării intențiilor sale criminale, la 01 ianuarie 2019, la o oră nestabilită, aproximativ în intervalul orelor 00.00 - 02.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se împreună cu mama sa Cernomoreț E. și Crîșmaru V. pe malul unui iaz din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, al cărui paznic era Crîșmaru V., și anume, în casa paznicului, acționând în scopul omorului cu o deosebită cruzime, i-a aplicat lui Crîșmaru V. o lovitură cu un cuțit de bucătărie în regiunea laterală stânga a corpului, cauzându-i vătămări corporale, iar în scurt timp, văzând că acțiunile sale nu și-au produs efectul, împreună și de comun acord cu mama sa Cernomoreț E., dându- 10 și seama de acțiunile sale, conștientizând consecințele care pot surveni și dorind producerea acestora, urmărind același scop, intenționat i-au aplicat lui Crîșmaru V. multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în special în regiunea capului, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a căzut jos, timp în care Cernomoreț A. i-a mai aplicat încă 3 lovituri cu călcâiul și 4-5 lovituri cu pumnii în față, cauzându- i plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio- cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201928C0002 din 06.01.2019, se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Crîșmaru V. a decedat în scurt timp. Văzând că și-au dus intenția până la capăt, Cernomoreț A. și Cernomoreț E. l-au lăsat pe Crîșmaru V. la locul faptei, plecând într-o direcție necunoscută. Acțiunile inculpatului Cernomoreț A. urmează a fi încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, ca omorul intenționat, săvârșit de două persoane și cu o deosebită cruzime. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpați, precum și de personalitatea acestora, că au comis cu intenție o infracțiune excepțional de gravă, care atentează la valoarea protejată de legea penală - viața persoanei și care s-a soldat cu urmări ireversibile sub formă de deces al victimei, constatând că corijarea inculpaților este posibilă doar prin izolare de societate, pedeapsă ce va corecta vinovații și va asigura scopurile pedepsei, această concluzie fiind dictată de sancțiunea normei penale și de atitudinea inculpaților față de cele comise, care nu au conștientizat faptele prejudiciabile săvârșite.

Avocatul Iurie Caraman declară recurs ordinar, în numele inculpatului Cernomoreț A., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Recurentul invocă că probele administrate dovedesc că latura obiectivă a omorului părții vătămate a fost realizată exclusiv de către Cernomoreț A., încadrarea făcută de instanța de fond fiind corectă și întemeiată, iar faptul că în momentul comiterii infracțiunii, Cernomoreț E. era de față, nu poate fi reținut drept coautorat. Concluziile instanței de apel că Cernomoreț E. a participat la comiterea omorului împreună cu Cernomoreț A. sunt denaturate și reprezintă o eroare gravă de apreciere a circumstanțelor cauzei. Or, declarațiile martorilor Urecheanu I., Grîu V., Grigoraș N. și Tartacovschi B. demonstrează numai prezența lui Cernomoreț E. la locul comiterii infracțiunii. În rest, declarațiile inculpatei Cernomoreț E., pe care instanța de apel le-a pus la baza concluziei de coautorat la omorul părții vătămate, vorbesc doar despre încercarea mamei de a îngrădi fiul de răspundere. Prezența urmelor de sânge ce putea aparține părții vătămate pe hainele inculpatei Cernomoreț E. se explică prin contactul dintre aceasta și victimă la încercarea de a-l ridica de jos și a-l șterge de sânge. 11 Astfel, concluzia instanței de apel reprezintă niște presupuneri, nu un fapt dovedit incontestabil. Deși a rejudecat cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanță, instanța de apel nu a obținut nicio altă probă nouă sau alt conținut, decât cele cercetate de instanța de fond, în raport cu agravanta – cu deosebită cruzime, incriminată lui Cernomoreț A. Or, nicio probă reținută de instanța de apel nu demonstrează intenția și realizarea omorului de către Cernomoreț A. cu deosebită cruzime, iar simplul fapt de aplicare a mai multor lovituri nu reprezintă un element suficient pentru a reține în sarcina inculpatului această agravantă. Prin urmare, condamnarea inculpatului în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal se datorează unei erori grave de fapt, ce rezultă din aprecierea instanței de apel contrară probelor administrate. Instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților, s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea și gradul de pericol social al crimelor săvârșite, precum și de personalitatea acestora, lipsind cu desăvârșire criteriile de individualizare a pedepsei stabilite lui Cernomoreț A. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală. 5.1. Declară recurs ordinar și inculpatul Cernomoreț A., în care solicită rejudecarea cauzei. Recurentul indică că recunoaște vina în comiterea omorului părții vătămate, însă nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece mama sa nu a comis infracțiunea. 5.2. Avocata Natalia Dragan declară recurs ordinar în numele inculpatei Cernomoreț E., în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurenta menționează că instanța de apel a omis argumentele apărării, mai mult, le-a respins ca nefondate, susținând poziția acuzării. Or, nu a apreciat just probele administrate, care sunt suficiente, directe, utile și care, în coroborare între ele, demonstrează că inculpații nu au comis infracțiunea incriminată. Instanța de apel neîntemeiat a concluzionat asupra vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), (4), (5), 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal, deducând-o din simpla citire a declarațiilor martorilor și fără a combate motivarea primei instanțe, făcând trimitere la înscrisurile citite de procuror, fără a le da o apreciere. Decizia instanței de apel este ilegală, încalcă drepturile fundamentale ale inculpatei și admite un viciu fundamental, care afectează hotărârea contestată, deoarece la baza condamnării au fost puse probe neverificate și declarațiile martorilor care nu au fost audiați pe viu, în ansamblu, procesul penal, prin prisma prevederilor art. 6 din CEDO, fiind inechitabil, cu încălcarea principiului egalității armelor în procesul penal și dreptului inculpaților la apărare. Declarațiile succesorului părții vătămate și ale martorilor demonstrează, cu certitudine, nevinovăția inculpatei, potrivit căror, deși, între Cernomoreț E. și Crîșmaru V. existau neînțelegeri și ultimul aplica violență, ea nu comunica acest fapt, invocând că a căzut și afirma că întrei ei nu au fost conflicte. 12 Totodată, la baza sentinței de condamnare a inculpatei nu poate fi pus faptul constatării de către organul de urmărire penală pe haina acesteia a unor urme asemănătoare celor de sânge. Mai mult, inculpata a explicat că aceste urme pe hainele ei au apărut în rezultatul încercării de a șterge nasul care sângera de la loviturile aplicate de Crîșmaru V., versiune ce nu a fost combătută de organul de urmărire penală, nefiind prezentate alte probe ce ar demonstra vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate. Potrivit materialelor cauzei, Cernomoreț A. a fost invitat de Crîșmaru V. pentru a sărbători Anul Nou și nu de Cernomoreț E. Deși, apelurile au fost efectuate de pe numărul ce aparține lui Cernomoreț E., martorul Urecheanu I. a confirmat că a discutat cu Crîșmaru V. în ajunul sărbătorii, ce confirmă declarațiile inculpatei că partea vătămată i-a luat telefonul ca ea să nu plece de la el. Apreciind probele administrate în susținerea învinuirii, prima instanță corect a concluzionat că acestea sunt însoțite de dubii și nepotriviri și nu sunt suficiente pentru a constata că fapta imputată inculpatei a fost comisă de ea. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 5.3. La 13 octombrie 2021, inculpata Cernomoreț E., la fel, declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurenta invocă faptul că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într- o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, 13 în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei pe 28.07.2021, în prezența inculpatei Cernomoreț E., comunicând că decizia motivată va fi pronunțată pe 18 august 2021, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în lipsa inculpatei, potrivit scrisorii nr. 4361 din 24.08.2021, acesteia fiindu-i expediată copia hotărârii motivate, recepționarea căreia, la data de 09.09.2021, se confirmă prin recipisa anexată la materialele cauzei (vol. III, f.d. 31-35, 56, 70). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 18 august 2021, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 20 septembrie 2021. Totodată, recursul ordinar al inculpatei Cernomoreț E. a fost expediat, prin intermediul oficiului poștal, la 11 octombrie 2021 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 13 octombrie 2021, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. III, f.d. 118, 136, pct. 5.3. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nicio altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar al inculpatei Cernomoreț E. urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind depus peste termen (pct. 5.3. din decizie). În al doilea rând, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, în recursul inculpatului Cernomoreț A. nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală 14 (pct. 5.1. din decizie), recursul avocatului Iurie Caraman este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care prevăd următoarele temeiuri - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar recursul avocatei Natalia Dragan - pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5., 5.1., 5.2. din decizie). Însă, în recursurile declarate, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile de drept și esența că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prevederile art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5., 5.1., 5.2. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursurile menționate nu întrunesc condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți (pct. 5., 5.1., 5.2. din decizie). Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În al treilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare ale inculpatului Cernomoreț A., avocaților Iurie Caraman și Natalia Dragan, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5., 5.1., 5.2. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele 15 reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților Cernomoreț A. și Cernomoreț E., ale martorilor Tartacovschi B., Urecheanu I., Grîu V și Grigoraș N.; raportul de expertiză medico- legală nr. 201928C0002 din 06.01.2019 și planșa fotografică, potrivit căreia cauza decesului lui Crîșmaru V. este asfixia mecanică prin aspirarea sângelui în căile respiratorii ca urmare a fracturii oaselor nazale, plagă contuză a cavității bucale, plagă contuză colțul gurii pe dreapta, traumă cranio-cerebrală închisă cu hemoragie subarahnoidală, hematom subdural, contuzie cerebrală, hemoragii în țesutul cerebral, traumă bontă a gâtului cu hemoragii în țesuturile moi gât pe stânga, peretele glotei, rădăcina limbii, mușchiul sternocleidomastoidian, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, plăgi contuze regiunea frontală stânga, echimoze și excoriații vaste față, torace, abdomen, membre și se califică drept leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Cauza decesului este în legătură directă cu trauma indicată; raportul de expertiză medico-legală nr. 201928P0013 din 09.01.2019, prin care la Cernomoreț E. a fost stabilită echimoză spate dreapta, coapsa stângă, gamba dreaptă, care se califică ca fiind vătămări corporale neînsemnate; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 05.01.2019, în cadrul căreia a fost ridicată o scurtă de culoare surie de la Cernomoreț E.; raportul de expertiză judiciară nr. 201905O0070 din 18.03.2019, din care rezultă că sângele depistat pe scurta prezentată provine de la un singur om, acesta poate avea grupa sangvină Abeta/A(II)/cu antigenul asociat H și poate fi pătimitul Crîșmaru V.; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și discul CD-R cu înregistrările acțiunii respective din 06.01.2019, în cadrul căreia învinuitul Cernomoreț A. a relatat și a confirmat cum a comis infracțiunea și locul unde a fost comisă; corpul delict – o cană din metal și un mâner, ridicat prin procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 06.01.2019, recunoscut prin ordonanța OUP al IP Sîngerei din 10.01.2019, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului Cernomoreț A. a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, iar în acțiunile inculpatei Cernomoreț E. - art. 42 alin. (2), (4), (5), 145 alin. (2) lit. e1), i), j) Cod penal (pct. 4. din decizie). Ori, instanța de apel a respectat întocmai stipulările din art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, că judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel urmează să audieze din nou inculpații și martorii acuzării declarațiile căror constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpaților, deoarece conform procesului-verbal al ședinței de judecată, atât inculpații, cât și martorii Tartacovschi B., Urecheanu I., Grîu V și Grigoraș N. au fost audiați din nou de către instanța de apel în cadrul rejudecării cauzei, potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, acestea fiind aplicate în modul corespunzător. 16 Totodată, concluziile instanței de apel că: „...potrivit declarațiilor martorului Urecheanu I., inculpații aveau din start intenția de a omorî partea vătămată, și anume, din motiv că acesta o ofensa pe Cernomoreț E., ce exclude ipoteza unui conflict spontan, ce ar fi apărut în momentul comiterii infracțiunii și ar fi servit ca motiv de săvârșire al faptei. Și martorii Grîu V., Grigoraș N. și Tartacovschi B. au confirmat că inculpata Cernomoreț E. avea deseori vânătăi și semne de violență, provocate anume de către partea vătămată, ceea ce în plus confirmă prezența motivului de omor. Totodată, participația inculpatei Cernomoreț E. la omorul lui Crîșmaru V. se confirmă și prin maniera în care aceasta a acționat în momentul comiterii infracțiunii, precum și comportamentul ulterior al ei. Astfel, Cernomoreț Ecaterina nu a întreprins măsurile posibile pentru a-l opri pe Cernomoreț A., care să denote intenția ei de a curma acțiunile ultimului, ce indică că și inculpata a avut intenția și a participat la omorul lui Crîșmaru V., împrejurări ce combat versiunea inculpaților că Cernomoreț E. a încercat să-l oprească pe Cernomoreț A. să nu-l bată pe Crîșmaru V. La fel, urmează a fi respinse și afirmațiile inculpatei că scurta ei era murdară de sânge, deoarece a vrut să șteargă de sânge partea vătămată și s-a murdărit. Totodată, după ce Cernomoreț A. i-a aplicat părții vătămate lovituri, Cernomoreț E. nu a întreprins nici o măsură pentru a-i acorda acestuia ajutor, el fiind plin de sânge, dar, potrivit declarațiilor lui Cernomoreț A. făcute în cadrul verificării declarațiilor la locul infracțiunii, i-a verificat buzunarele. Ulterior, cu toate că partea vătămată era însângerată și avea leziuni corporale, inculpata Cernomoreț E. nu i-a acordat ajutor victimei, ci l-a abandonat, fugind de la locul infracțiunii împreună cu fiul Cernomoreț A., ce confirmă intenția inculpatei de a omorî partea vătămată. Deci, lipsesc temeiuri de a presupune că Crîșmaru V., în momentul când inculpații l-au abandonat și au plecat, nu avea careva leziuni corporale și se simțea normal, după cum au declarat inculpații, aceste declarații fiind combătute prin concluziile raportului de expertiză, prin care a fost stabilit că leziunile corporale i-au fost cauzate lui Crîșmaru V. cu 2-3 ore înainte de deces, fapt ce exclude că leziunile corporale prezente la victimă, care au dus la decesul acestuia, au fost provocate de alte persoane decât inculpații. Mai mult, deși inculpata Cernomoreț E. a declarat că are un domiciliu permanent, aceasta împreună cu fiul ei, Cernomoreț A., a mers la mai mulți cunoscuți ai săi, în primele zile după comiterea omorului, ce confirmă că inculpații au avut intenția de a se eschiva de organul de urmărire penală, precum și faptul că ambii au săvârșit omorul părții vătămate. În acest context sunt relevante declarațiile martorului Grigoraș N., că la ea acasă a venit Cernomoreț E. împreună cu o persoană și a întrebat-o dacă poate să doarmă la ea pentru că e tîrziu și nu va ajunge acasă. Ambii erau în stare de ebrietate și agitați, erau murdari de glod și pe mâini aveau sânge. Inculpata i-a spus că a curățat pește și a cerut apă ca să se spele pe mâini. Cernomoreț E. i-a spus să țină limba după dinți. Or, prin faptul că la momentul maltratării victimei de către Cernomoreț A., inculpata se afla la spatele acestuia, eschivarea ei, abandonarea victimei, faptul că i-a spus lui Grigoraș N. că a curățat pește, precum și rugămintea ei către ultima cu cuvintele „limba după dinți” denotă faptul că, anume prin aceasta, Cernomoreț E. a contribuit la înlăturarea de obstacole, adică fiind complice la comiterea infracțiunii de omor, încercând ulterior să ascundă infracțiunea de omor comisă. Prin urmare, a fost confirmată și vinovăția inculpatei Cernomoreț E. în săvârșirea omorului intenționat al părții vătămate. În același timp, multitudinea leziunilor corporale cauzate victimei, precum și localizarea acestora pe diferite părți ale corpului, indică la faptul că loviturile i-au fost aplicate de către inculpat cu o deosebită cruzime, în acțiunile sale regăsindu-se această agravantă...”, corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale (pct. 4. din decizie). De asemenea, la stabilirea pedepsei instanța de apel just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestora, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință 17 soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5., 5.1., 5.2. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile menționate au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4. – 5.2. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de respectivii recurenți, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare vizate sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile inculpatului Cernomoreț A., avocaților Iurie Caraman și Natalia Dragan urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, 18 d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului ordinar din 13 octombrie 2021, declarat de inculpata Cernomoreț Ecaterina XXXXXX, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2021, pe motiv că este declarat peste termen. Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Iurie Caraman, Natalia Dragan și de inculpatul Cernomoreț Alexandru, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 iulie 2021, în privința inculpaților Cernomoreț Alexandru XXXXXX și Cernomoreț Ecaterina XXXXXX, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 14 ianuarie 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 19