ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.12.2021

1re-176/2021 — art. 286 alin. 4 lit. v, 282 alin. 3 lit. v, 286 alin. 4 lit. v, 282 alin. 2, 282 alin. 3 lit. v, 67 alin. 3 CP RMN

HOTĂRÂRE
20.12.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 286 alin. 4 lit. v, 282 alin. 3 lit. v, 286 alin. 4 lit. v, 282 alin. 2, 282 alin. 3 lit. v, 67 alin. 3 CP RMN
Temei legal
art. 453 Cpp
Citează această cauză
1re-176/2021 — art. 286 alin. 4 lit. v, 282 alin. 3 lit. v, 286 alin. 4 lit. v, 282 alin. 2, 282 alin. 3 lit. v, 67 alin. 3 CP RMN (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1re-176/2021

Curtea Supremă de Justiție

20 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

examinând chestiunea scoaterii de pe rol a cererii de recurs în anulare

depusă de avocatul Maxim Belinschi, în numele lui

Șevciuc Evghenii XXXXX,

domiciliat în or. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX,

c o n s t a t ă:

în anulare, solicitând:

„1. Admiterea recursului în anulare;

și neconstituționalității: - sentinței Judecătoriei Supreme din regiunea transnistreană a

Republicii Moldova din 21.12.2018, prin care, ex-liderul regiunii transnistrene, cet. Federației

Ruse - Șevciuc Evghenii XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 286 alin. (4) lit. v), art. 282 alin. (3) lit. v), art. 286 alin. (4) lit. v), art. 282 alin. (2), art.

282 alin. (3) lit. v) în coroborare cu art. 67 al. (3) de așa numitul Cod penal al regiunii

transnistrene, fiind condamnat la 16 ani privațiune de libertate, cu executare în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de stat ale regiunii transnistrene

pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 600 000 000 ”ruble transnistrene”, și cu

privarea de toate distincțiile ”de stat” primite din partea conducerii regiunii transnistrene;

- încheierii Colegiului de Casație a așa numitei Judecătorii Supreme din regiunea

transnistreană din 13.03.2019, prin care a fost menținută fără modificări așa numita sentință a

Judecătoriei Supreme din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21.12.2018.

măsuri și eforturi în vederea apărării drepturilor și repunerii în drepturile lezate a cet.

Federației Ruse - Șevciuc Evghenii XXXXX”.

Avocatul a invocat că: „Prin așa numita sentință a Judecătoriei Supreme din

regiunea transnistreană a R. Moldova din 21.12.2018, ex-liderul regiunii transnistrene, cet.

Federației Ruse - Șevciuc Evghenii XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

1

prevăzute de art. 286 alin. (4) lit. v), art. 282 alin. (3) lit. v), art. 286 alin. (4) lit. v), art. 282

alin. (2), art. 282 alin. (3) lit. v) în coroborare cu art. 67 alin. (3) de așa numitul Cod Penal al

regiunii transnistrene, fiind condamnat la 16 ani privațiune de libertate, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de stat ale

regiunii transnistrene pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 600.000.000 ”ruble

transnistrene”, și cu privarea de toate distincțiile ”de stat” primite din partea conducerii

regiunii transnistrene.

Prin aceeași sentință a Judecătoriei Supreme, a fost admisă integral acțiunea civilă

depusă de pretinsul minister al finanțelor din regiune și de pretinsa fundație a asigurărilor

sociale din regiune, în sumă de 82 926 246,41 ruble transnistrene, fiind dispusă încasarea sumei

de bani menționate în favoarea pretinsului minister al finanțelor din regiune.

Prin încheierea Colegiului de Casație a așa numitei Judecătorii Supreme din regiunea

transnistreană din 13.03.2019, a fost menținută fără modificări așa numita sentință a

Judecătoriei Supreme din regiunea transnistreană a R. Moldova din 21.12.2018.

Potrivit sentinței așa-numitei Judecătorii Supreme a regiunii transnistrene din

21.12.20218, Șevciuc Evghenii XXXXX a fost recunoscut vinovat de următoarele:

- deținând în perioada 30.12.2011 - 16,12,2016 funcția de așa-numit președinte a

regiunii transnistrene, în conformitate cu art. 59,66 din pretinsa Constituție a regiunii

transnistrene, fiind liderul regiunii, a comis mai multe infracțiuni, precum:

- a primit mită în proporții mari de la cet. Kurlat O.N. în mărime de 600.000 dolari SUA,

pentru fapte și acțiuni ce intră în atribuțiile așa numitului lider a regiunii transnistrene.

- a primit mită în proporții mari de la întreprinderea ”Biohim” în sumă de 704.104

dolari SUA, pentru eschivarea de la plata impozitelor.

- a întreprins acțiuni în vederea impunerii cet. Șiliker Y.Y și Horujnikov V.A. să dea

declarații false și calomnioase în privința holdingului ” Sheriff’ și cet. Mova R.P.

- a cauzat prejudicii materia: , în proporții considerabile Fundației de Stabilizare a

regiunii transnistrene.

De menționat, că încă de pornirea urmăririi penale în privința lui Șevciuc Evghenii, până

la examinarea cauzei penal.; de către așa numitele instanțe judecătorești transnistrene, cauzei

penale i s-a atribuit statut de cauză secretă. Apărătorii aleși de cet. Șevciuc Evghenii XXXXX în

bază de contract activează pe teritoriul constituțional al R. Moldova, nu au fost admiși de

autoritățile neconstituționale, pe motiv că cauzei penale i s-a atribuit statutul de secret de stat.

Iar apărătorilor din regiunea transnistreană, nu li s-a permis accesul la materialele

cauzei penale pentru a face copii de pe ele sau a le fotografia, apărătorilor din regiunea nu le-

au fost eliberate actele procesuale de învinuire a lui Șevciuc Evghenii XXXXX, nu li s-au eliberat

la mână hotărârile judecătorești de condamnare a lui Șevciuc Evghenii XXXXX, motivând-se că,

și hotărârile judecătorești sunt secrete și nu are dreptul nimeni să aibă acces la ele.

La caz, așa numitele hotărâri judecătorești menționate supra, emise de pretinsele

instanțe judecătorești transnistrene sunt nelegitime, nu au putere juridică și nu pot fi executate

pe motiv, că au fost adoptate de către instanțe judecătorești neconstituționale.

Or, art. 6 CoEDO prevede că „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,

în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale

cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva

sa”.

Astfel, cet. Federației Ruse - Șevciuc Evghenii XXXXX prin judecarea sa în baza unei legi

penale inexistente și neconstituționale, de o instanță judecătorească neconstituțională, care nu

este constituită conform legii naționale a R. Moldova, a fost privat de dreptul la un proces

echitabil prevăzut de lege, fiindu-i încălcat art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Legislația procesual penală națională, art. 25 alin. (6) Cod de procedură penală,

stipulează că sentințele și alte hotărâri judecătorești ale instanțelor nelegitime nu au putere

juridică și nu pot fi executate.

2

Ținând cont de faptul că, în speță s-au pronunțat hotărâri judecătorești de către instanțe

judecătorești neconstituționale, aceste hotărâri sunt ilegale și nu au putere juridică, deoarece nu

produc nici un efect juridic și sunt lovite de nulitatea absolută.

Potrivit art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care

reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural în cazul în

care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin

anularea acelui act. Alineatul (2) al aceluiași articol, prevede că încălcarea prevederilor legale

la compunerea instanței, atrage nulitatea actului procedural.

Cât privește deținerea de facto a copiilor așa numitelor sentințe de condamnare a lui

Șevciuc Evghenii XXXXX, emise de pretinsele instanțe judecătorești transnistrene, partea

apărării nu dispune de ele, pe motiv că, cupă cum am enunțat mai sus, cazul penal de atragere

la răspundere penală a fostului lider transnistrean, a fost hiper secretizat, chiar și avocații din

regiune nu aveau voie să facă copii de pe materialele cauzei penale, nu aveau voie să-și facă

notițe, nu au primit copiile așa numitelor hotărâri judecătorești emise, iar apelul depus asupra

sentinței de condamnare a fost depus doar în baza informației vizualizate și reținute de avocat.

SOLICITĂM respectuos în temeiul art. 100 Cod procedură penală suportul Curții

Supreme de Justiție, să fie obținută:

- sentința Judecătoriei Supreme din regiunea transnistreană a R. Moldova din

21.12.2018, prin care, ex-liderul regiunii transnistrene, cet. Federației Ruse - Șevciuc Evghenii

XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 286 alin. (4) lit.

v), art. 282 alin. (3) lit. v), art. 286 alin. (4) lit. v), art. 282 alin. (2), art. 282 alin. (3) lit. v) în

coroborare cu art. 67 alin. (3) de așa numitul Cod penal al regiunii transnistrene, și

- încheierea Colegiului de Casație a așa numitei Judecătorii Supreme din regiunea

transnistreană din 13.03.2019, prin care a fost menținută fără modificări așa numita sentință a

Judecătoriei Supreme din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21.12.2018”.

Colegiul penal face următoarele concluzii.

Potrivit art. 115 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin judecătorii.

Înființarea de instanțe extraordinare este interzisă. Conform art. 25 alin. (1) și (6)

Cod de procedură penală, justiția în cauzele penale se înfăptuiește în numele legii

numai de către instanțele judecătorești. Constituirea de instanțe nelegitime este

interzisă. Sentințele și alte hotărîri judecătorești ale instanțelor nelegitime nu au

putere juridică și nu pot fi executate. Potrivit art. 1 alin. (1) și 4 alin. (1) Cod de

procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire

penală și a instanțelor judecătorești cu participarea părților în proces și a altor

persoane, desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Legea

procesuală penală este unică pe tot teritoriul Republicii Moldova și obligatorie

pentru toate organele de urmărire penală și instanțele judecătorești, indiferent de

locul săvârșirii infracțiunii. În corespundere cu art. 251 alin. (1) Cod de

procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a

comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin

anularea acelui act.

În același timp, conform 452 alin. (1), 453 alin. (1), 454, 455 alin. (2) pct. 3) –

5) Cod de procedură penală, avocatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție

recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea

căilor ordinare de atac, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

3

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a

afectat hotărârea atacată. Recursul în anulare poate fi declarat în termen de 6 luni

de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești. Cererea de recurs în

anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data

sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul

deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării

deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului.

Normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu

recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție doar hotărârile judecătorești care

întrunesc următoarele condiții:

a) sunt pronunțate de instanțe judecătorești constituite legitim;

b) sunt irevocabile, prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică

hotărâri de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal;

c) sunt hotărâri față de care au fost epuizate căile ordinare de atac – apelul și

/sau/ recursul ordinar, fiind aplicabil și termenul de declarare a recursului în

anulare de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești.

Sub acest aspect, Colegiul penal reține că hotărârile invocate în cererea de

recurs în anulare de pe rol, nu întrunesc condițiile nominalizate, deoarece:

a) sunt adoptate de instanțe neconstituționale și nu au dobândit, de drept,

calitatea unui act legal și irevocabil;

b) față de aceste hotărîri nu au fost aplicate căile ordinare de atac, fiind

inaplicabil și termenul de declarare a recursului în anulare de 6 luni de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești;

c) nu au putere juridică și nu pot fi executate de drept, în virtutea

prevederilor art. 25 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală;

d) față de care, prin urmare, nu sunt aplicabile nici prevederile art. 251

alin. (1) Cod de procedură penală - Încălcările care atrag nulitatea actelor

procedural, o asemenea soluție (…Declararea nulității absolute și

neconstituționalității….) nefiind prevăzută nici de art. 457, 435 Cod de procedură

penală, deci fiind improprie procedurii recursului în anulare.

Ori: „Verhovnîi sud PMR”, este o „instanță” la fel de neconstituțională,

adică o „instanță” care nu este înzestrată prin lege să exercite atribuțiile unei

instanțe judiciare de apel sau recurs și actele adoptate de ultima nu pot provoca

consecințe juridice.

Circumstanțele enunțate atestă, astfel, concludent și clar, că hotărârile

indicate în cererea de recurs în anulare nu sunt pasibile, de drept, a fi contestate la

Curtea Supremă de Justiție prin intermediul procedurii recursului în anulare.

În asemenea împrejurări, practica judiciară anterioară, conform cărei

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție admitea judecarea unor asemenea

cereri în procedura recursului în anulare, este pasibilă abrogării.

Totodată, pentru motivele enunțate, luând în considerare și solicitarea

avocatului privind: „Expedierea materialelor Procuraturii Generale a R. Moldova pentru a

întreprinsă măsuri și eforturi în vederea apărării drepturilor și repunerii în drepturile lezate a

cet. Federației Ruse - Șevciuc Evghenii XXXXX”, materialele respective urmează a fi

4

remise Procurorului General al R. Moldova, pentru verificarea circumstanțelor

invocate.

d i s p u n e:

A scoate de pe rol cererea de recurs în anulare depusă de avocatul Maxim

Belinschi, în numele lui Șevciuc Evghenii XXXXX, cu remiterea materialelor

respective Procurorului General al R. Moldova.

Încheierea nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-16
0,93
1ra-1563/2021 — art. 201 prim alin. 1 lit. b; 320 prim CP
Dosarul nr. 1ra-1563/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Victor Boi
CSJ 2023-01-31
0,93
1ra-981/2022 — art. 201-1 alin. 1; art. 320-1 CP
Dosarul nr.1ra-981/2022 1-20164487-01-1ra-06072022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Catan
CSJ 2021-02-08
0,93
1re-10/21 — art. 456 CPP
Dosarul nr. 1re-10/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 februarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan
CSJ 2022-06-03
0,93
1ra-1937/21 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1937/2021 1-19036916-01-1ra-09092021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Jud
CSJ 2022-10-28
0,93
1ra-959/2022 — art. 42 alin.5, 191 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-959/2022 1-20032695-01-1ra-04072022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 octombrie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diacon
Sursă