1ra-1491/21 — art. 164 alin. 2 lit. b, c, e CP

1ra-1491/21 — art. 164 alin. 2 lit. b, c, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1491/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către partea

vătămată Bursuc Sergiu și de către reprezentantul legal al părții vătămate

minore Chetrosan Nicolae, Chetrosan Tatiana, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021 și sentinței

Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 15 august 2020, în cauza penală

în privința lui

Chetrosan Valentin xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în xxxxx,

Ursachi Marin xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

Ciumac Dorin xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 12.06.2020 – 15.08.2020;

Instanța de apel: 10.09.2020 – 23.02.2021;

Instanța de recurs: 04.06.2021 – 16.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Chetrosan Valentin,

Ursachi Marin și Ciumac Dorin au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare fiecare.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin, pentru un termen de probațiune de 2 (doi) ani fiecare.

A fost admisă acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea în mod solidar din

contul lui Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin în beneficiul

1

statului, cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor în sumă

de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei.

17 iulie 2019, aproximativ ora 22:30 Chetrosan Valentin, acționând împreună

și de comun acord cu Ciumac Dorin și Ursachi Marin, urmărind scopul răpirii

minorilor xxxxx și xxxxx, sau deplasat la domiciliile acestora situate în xxxxx,

chemându-i în stradă, unde au aplicat asupra ultimilor violență fizică,

manifestată prin aplicarea de lovituri în diferite regiuni ale corpului, după care

forțat i-au urcat în automobilul de model ,,Toyota” ce aparține lui Ursachi Marin

și i-au transportat pe un câmp situat în extravilanul s. Copceac, r-nul Ștefan

Vodă, unde Chetrosan Valentin, Ciumac Dorin și Ursachi Marin au aplicat în

continuare violența fizică asupra minorilor, cauzându-i lui xxxxx, potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 201930D0060 din 14 august 2019, leziuni

corporale care se califică ca vătămare corporală ușoară.

Acțiunile inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin

au fost încadrate în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, răpirea a două

persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu bună știință asupra unui minor.

vătămate minore xxxxx, Chetrosan Tatiana, au contestat sentința cu apel

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpaților Chetrosan

Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, să le fie stabilită pedeapsa cu

executare reală și să fie dispusă încasarea din contul inculpaților a prejudiciului

material și moral în sumă de 100 000 lei de la fiecare.

În motivarea apelului au invocat, că prima instanță nu a citat avocatul

care urma să le reprezinte interesele, astfel fiindu-le încălcat dreptul la apărare,

și dreptul de a înainta o acțiune civilă privind încasarea prejudiciului material

și moral.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, au susținut părțile vătămate

că prima instanță a stabilit o pedeapsă prea blândă inculpaților

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, deși aceștia au săvârșit o

infracțiune în privința unui minor și nu au recuperat prejudiciul moral și

material.

Prin urmare, au menționat că prima instanță eronat au conchis asupra

faptului că inculpații se caracterizează pozitiv de la locul de trai, or, de fapt

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, sunt persoane conflictuale,

care au un comportament agresiv pe teritoriul s. Copceac.

2021, a fost admis apelul, casată sentința primei instanțe, cu rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, recunoscuți vinovați

și condamnați în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, le-a fost stabilită

pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare fiecare.

2

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin, pentru un termen de probațiune de 5 (cinci) ani fiecare.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Bursuc Sergiu și de reprezentantul legal al părții vătămate minore xxxxx,

Chitrosan Tatiana, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, în beneficiul:

- reprezentantului legal al părții vătămate minore xxxxx, Chitrosan

Tatiana, prejudiciul material în sumă de 5 000 (cinci mii) lei, pentru asistență

juridică și în sumă de 1 161 (o mie o sută șaizeci și unu, 82) lei, cheltuieli

suportate pentru tratament și transport;

- părții vătămate Bursuc Sergiu, prejudiciul material în sumă de 5 000

(cinci mii) lei, pentru asistență juridică.

A fost dispusă încasarea prejudiciului moral din contul lui

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin în beneficiul

reprezentantului legal al părții vătămate minore xxxxx, Chetrosan Tatiana, în

sumă a câte 20 000 (douăzeci mii) lei fiecare, și în beneficiul părții vătămate

Bursuc Sergiu, în sumă a câte 10 000 (zece mii) lei fiecare.

În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței primei instanțe.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe, prin prisma art. 101

Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării, și just a adoptat sentința de condamnare în privința

inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin în baza art. 164

alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, conform semnelor calificative – răpirea a două

persoane, săvârșită de mai mult persoane, cu bună știință asupra unui minor.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a

stabilit situația de fapt și a concluzionat asupra vinovăției inculpaților,

efectuând cercetarea judecătorească și examinând cauza cu respectarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, fapt ce atestă că nu urmează a

fi reținută o altă situație de fapt decât cea stabilită în rechizitoriu și de către

prima instanță.

Astfel, instanța de apel a reținut că deși inculpații Chetrosan Valentin,

Ursachi Marin și Ciumac Dorin și-au recunoscut vinovăția în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, vina acestora

se mai dovedește și prin probele administrate legal în cadrul urmăririi penale,

recercetate în cadrul primei instanțe și în instanța de apel, și anume:

declarațiile părții vătămate minore xxxxx, date la urmărirea penală (f.d.49-50,

vol.I); declarațiile părții vătămate Bursuc Sergiu, date la urmărirea penală

(f.d.52-53, vol.I), și declarațiile suplimentare ale părții vătămate Bursuc Sergiu,

date în cadrul ședințe de judecată; declarațiile martorului Bursuc Valentina,

date la urmărirea penală (f.d.13, vol.I); declarațiile reprezentantului legal al

părții vătămate minore xxxxx, Chetrosan Tatiana (f.d.45, vol.I), și declarațiile

suplimentare ale reprezentantului legal al părții vătămate minore xxxxx,

3

Chetrosan Tatiana, date în cadrul ședinței de judecată (f.d.101, vol.I);

declarațiile martorului minor xxxxx, date la urmărirea penală (f.d.155, vol.I);

declarațiile martorului Găină Constantin (f.d.115, vol.I); raportul de expertiză

judiciară nr. 201930D0060 din 14 august 2019 (f.d.31-32, vol.I); procesul-

verbal de confruntare din 11 noiembrie 2019 (f.d.83, vol.I); procesul-verbal de

confruntare din 11 noiembrie 2019 (f.d.85, vol.I); procesul-verbal de

confruntare din 04 decembrie 2019 (f.d.95, vol.I); procesul-verbal de

confruntare din 11 noiembrie 2019 (f.d.97, vol.I).

Instanța de apel a stabilit, că sentința primei instanțe a fost contestată de

către partea vătămată și reprezentantul părții vătămate, în partea

individualizării pedepsei și acțiunii civile, solicitând ca inculpaților

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin să le fie stabilită pedepse

mai aspre și să fie admisă integral acțiunea civilă, astfel că referitor la vinovăția

și încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpați, sentința nu a fost

contestată, din care motiv instanța de apel a precizat că urmează să se expună

doar în privința argumentelor invocate în apelul declarat.

Analizând totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul

ședințelor de judecată și verificate, instanța de apel a apreciat ca fiind

întemeiată soluția primei instanțe privind recunoașterea inculpaților

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, fiindu-le

stabilită pedepse sub formă de închisoare pentru un termen de 4 ani fiecare, cu

suspendarea executării pedepsei stabilite pe un termen de probațiune de 2 ani

fiecare, cu obligarea inculpaților să nu-și schimbe domiciliul fără acordul

organului competent, pe parcursul termenului de probațiune.

În acest context, instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit

pedepse prea blânde inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2)

lit. b), c), e) Cod penal, în raport cu infracțiunea săvârșită, or, potrivit art. 61, 75

Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

condamnaților.

Prin urmare, instnța de apel a indicat că prima instanță, la aplicarea

pedepsei inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin a

reținut că aceștia și-au recunoscut vinovăția, sau căit sincer de cele săvârșite,

și-au cerut scuze de la părțile vătămate, potrivit revindicărilor, Ursachi Marin

și Ciumac Dorin anterior nu au fost condamnați, iar Chetrosan Valentin anterior

a fost condamnat, însă antecedentul penal a fost stins (f.d.121, vol.I), faptul că

inculpatul Ciumac Dorin, se caracterizează pozitiv de la locul de trai și este

încadrat în câmpul muncii (f.d.56, vol.I), inculpatul Ursachi Marin, de la locul de

trai se caracterizează pozitiv și are la întreținere doi copii minori, nu este

încadrat în câmpul muncii (f.d.62, vol.I), din care motiv prima instanță a aplicat

în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal, dispunând suspendarea

condiționată a executării pedepsei stabilite, pentru un termen de 2 ani fiecare.

4

În opinia instanței de apel, prima instanță urma să aplice inculpaților

pedeapsa cu suspendarea executării acesteia pentru un termen mai mare de

2 ani, în baza prevederilor art. 90 Cod penal, or, în urma infracțiunii săvârșite

de către inculpații Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, părții

vătămate minore xxxxx i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare (f.d.31-32,

vol.I), iar prejudiciul material și moral nu a fost recuperat, din care motiv

instanța de apel a conchis că pedeapsa stabilită de către prima instanță, nu va

contribui la realizarea scopului pedepsei penale de reeducare, precizând astfel

că inculpaților urmează să le fie aplicate pedepse mai aspre, proporționale

faptei prejudiciabile săvârșite, și anume executarea pedepsei stabilite

inculpaților, cu suspendarea condiționată pentru un termen de probațiune de

5 ani. Mai mult, potrivit declarațiilor părților vătămate, aceștia au solicitat ca

inculpații să fie pedepsiți, însă să nu fie privați de liberate (f.d.219, vol.I),

totodată instanța de apel luând în considerație și faptul că inculpații au și copii

minori la întreținere.

Cu referire la argumentele invocate în apel, precum că nu a fost restituit

prejudiciul cauzat, instanța de apel a reținut în acest sens faptul că și părțile

vătămate au opus obstacole în restituirea acestuia, întrucât au solicitat un

prejudiciu, care în urma discuțiilor referitor la suma prejudiciului, se finalizau

fără rezultate scontate.

De asemenea, reținând prevederile art. 90 alin. (1), (2) Cod penal,

instanța de apel a cocluzionat că solicitările părților vătămate privind aplicarea

pedepsei penale cu închisoare, cu executare reală inculpaților, urmează a fi

respinse, întrucât Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin nu au

antecedente penale, se caracterizează pozitiv, și-au cerut scuze de la părțile

vătămate, iar în ședința de judecată în cadrul primei instanțe părțile vătămate

au declarat că nu doresc ca inculpații să se afle în locurile de detenție, precizând

că este rațional de a fi suspendată executarea pedepsei cu închisoarea și

acordarea posibilității inculpaților, ca în termenul de probațiune, prin

comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea ce li s-a

acordat, ceea ce va oferi o mai bună protecție intereselor societății decât

izolarea vinovaților de societate.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpaților

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, și politica penală a statelor

europene ce derivă din recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului

Europei potrivit căreia instanțele de judecată ar trebui să recurgă mai des la

pedepse alternative detențiunii când este cazul, instanța de apel a conchis că în

privința inculpaților urmează a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal,

suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe un termen de

probațiune 5 ani.

Totodată, referitor la acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate,

reținând prevederile art. 219 alin. (1), 221 alin. (1), (2) Cod de procedură

penală, instanța de apel a stabilit că prima instanță neîntemeiat nu a dispus

amânarea examinării cauzei din 11 august 2020, pentru a acorda posibilitate

5

părților vătămate să depună acțiune civilă, în contextul în care părțile vătămate

au declarat că nu sunt de acord cu examinarea cauzei în lipsa avocatului

Petru Grumeza, care le reprezintă interesele și care urma să înainteze acțiunea

civilă.

În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată pretenția

părților vătămate privind încasarea prejudiciului material, cheltuieli suportate

pentru asistență juridică, în sumă de 5 000 lei fiecare, din contul inculpaților,

deoarece această sumă a fost achitată avocatului Petru Grumeza, în baza

contractului de asistență juridică nr. 1393626 din 24 septembrie 2019 (f.d.54,

vol.I) și bonului de plată, anexat la acțiunea civilă.

Mai mult, instanța de apel a stabilit că prejudiciul material cauzat

minorului xxxxx pentru tratament și transport în sumă de 5 000 lei, urmează a

fi admis parțial, în sumă de 1 161,82 lei, deoarece potrivit bonurilor anexate la

acțiunea civilă, această sumă se confirmă, în rest, cheltuielile nu au fost

demonstrate, din care motiv a conchis că urmează a fi respinse ca fiind

neprobate.

De asemenea, instanța de apel a precizat că părțile vătămate au solicitat

și încasarea prejudiciului moral în sumă, a câte 50 000 lei pentru fiecare, din

contul inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, astfel că

în opinia instanței de apel această pretenție, parțial este întemeiată, apreciind

că suma de 50 000 lei, este una exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei

și de persoana inculpaților, precum și de comportamentul acestora după

săvârșirea infracțiunii, care au recunoscut vinovăția și au solicitat examinarea

cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod penal.

Prin urmare, reținând prevederile art. 2036 alin. (1), 2037 alin. (1)

Cod civil, instanța de apel a precizat că în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit

cu certitudine că partea vătămată Bursuc Sergiu și partea vătămată minoră

xxxxx, au suportat și un prejudiciu moral. Estimarea daunei morale suportată

de părțile vătămate se manifestă prin suportarea prejudiciilor cauzate

personalității afective, care se referă la suferințe de categorie psihică, ceea ce

reprezintă stare de stres și frustrare.

Astfel, instanța de apel a conchis, că cerințele reprezentantului părții

vătămate minore xxxxx, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de

50 000 lei, sunt exagerate, stabilind în acest sens că încasarea sumei a câte 20

000 lei, din contul fiecărui inculpat, este una echitabilă și proporțională

circumstanțelor săvârșirii infracțiunii și a acțiunilor ilegale ale inculpaților

îndreptate împotriva parții vătămate minore xxxxx, care potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 201930D0060 din 14 august 2019, s-a constatat că i-au

fost cauzate hematom al septului nazal, bilateral, produs posibil în

circumstanțele indicate, care condiționează o dereglare de scurtă durată a

sănătății și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară

(f.d.31-32, vol.I).

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind exagerate și cerințele părții

vătămate Bursuc Sergiu, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de

6

50 000 lei, concluzionând că încasarea sumei a câte 10 000 lei, din contul

fiecărui inculpat, este echitabilă și corespunde circumstanțelor în care a fost

săvârșită infracțiunea și acțiunilor ilegale ale inculpaților îndreptate împotriva

parții vătămate Bursuc Sergiu.

În concluzie, instanța de apel a menționat că caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice, le apreciază instanța de judecată, luând în

considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul

social al persoanei vătămate. Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a

suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța

de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului

moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile,

de personalitatea părții vătămate, de circumstanțele cazului concret în care

părții vătămate i-au fost cauzate vătămari corporale. În jurisprudența

constantă a CtEDO (cauza Costin vs România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza

Străin și alții vs România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre vs România,

hotărârea din 27 iulie 2006, etc.), s-a statuat că partea care a câștigat procesul

nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se

constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

minore xxxxx, Chetrosan Tatiana, fără a indica un temei concret din cele

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, contestă hotărârile

instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin, să le fie stabilită pedeapsa cu executare reală și să fie dispusă

încasarea din contul inculpaților a prejudiciului material și moral în sumă de

100 000 lei de la fiecare.

În motivarea recursului ordinar recurenții indică, că la examinarea

cauzei, instanțele de fond nu au ținut cont de toate circumstanțele agrvante, de

personalitatea inculpaților, precum și de alte circumstanțe.

Menționează că inculpații au săvârșit o infracțiune gravă, în privința unei

persoane minore, aceștia se caracterizează negativ de la locul de trai, nu au

recuperat prejudiciul material și moral cauzat.

admiterea acestuia.

Indică în susținerea referinței, că la individualizarea pedepsei stabilite

inculpaților, instanța de apel a valorificat neclar criteriile generale de

individualizare a pedepsei, precum și în privința prejudiciului moral, nu s-a

expus clar.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi

respins, ca inadmisibil, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

7

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori

nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că partea

vătămată Bursuc Sergiu și reprezentantul legal al părții vătămate minore

Chetrosan Valentin, Chetrosan Tatiana invocă dezacordul cu soluția instanțelor

de fond în partea modului individualizării pedepsei stabilite inculpaților

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, precum și în partea

prejudiciului moral, motive care se subscriu temeiurilor de casare prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când 6) instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută

la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

constată că criticile aduse de către titularii cererii de recurs, în ceea ce privește

modalitatea individualizării pedepsei stabilite inculpaților, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului din următoarele considerente.

În acest sens instanța de recurs menționează, că prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de

care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

8

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține, că persoanei declarate vinovate,

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:

de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe,

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin au fost recunoscuți vinovați

și condamnați în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, la 4 ani închisoare

fiecare, iar potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin, pentru un termen de probațiune de 2 ani fiecare.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului părții vătămate

Bursuc Sergiu și reprezentantului legal al părții vătămate minore xxxxx,

Chetrosan Tatiana, instanța de apel dispunând admiterea acestuia, casarea

parțială a sentinței, și rejudecând cauza, just a ajuns la concluzia că prima

instanță a stabilit pedepse prea blânde inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi

Marin și Ciumac Dorin, învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164

alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, astfel corect stabilind că în speță, inculpaților

9

urma să le fie aplicate pedepse cu suspendarea executării acestora, pe un

termen de probațiune mai mare de 2 ani, conform art. 90 Cod penal, deoarece

în urma infracțiunii săvârșite de către inculpați, părții vătămate minore xxxxx,

i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare (f.d.31-32, vol.I), iar prejudiciul

material și moral nu a fost recuperat, și prin urmare pedeapsa stabilită

inculpaților de către prima instanță, nu va contribui la realizarea scopului

pedepsei penale de reeducarea vinovaților, din care motiv instanța de apel a

concluzionat asupra necesității aplicării unei pedepse mai aspre inculpaților și

proporțională faptei prejudiciabile săvârșite, stabilindu-le suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 5 ani pentru

fiecare.

Așadar, Colegiul penal lărgit conchide că nu pot fi reținute argumentele

avansate de către părțile vătămate în cererea de recurs referitor la faptul că

instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților, nu a luat în considerație

toate circumstanțele cauzei, și anume că Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin au săvârșit o infracțiune gravă, în privința unei persoane minore,

că aceștia se caracterizează negativ de la locul de trai și că nu au recuperat

prejudiciul material și moral, neavând nici inteția de a compensa, or, se constată

că la stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a reținut și faptul că

potrivit declarațiilor părților vătămate date în cadrul ședinței primei instanțe,

aceștia au pledat pentru aplicarea unei pedepse inculpaților

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, însă fără privarea de

libertate a acestora (f.d.219, vol.I), precum și faptul că inculpații au la

întreținere copii minori, nu au antecedente penale și se caracterizează pozitiv

de la locul de trai (f.d.56, 62, vol.I), și-au cerut scuze de la părțile vătămate, fiind

de acord și cu compensarea prejudiciului cauzat, însă părțile vătămate solicită

restituirea altui cuantum a acestuia.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel,

individualizând pedeapsa stabilită inculpaților, a ținut cont de prevederile

legale și a motivat aplicarea față de Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și

Ciumac Dorin, a executării pedepsei cu suspendarea condiționată pentru un

termen de probaține de 5 ani fiecare, conform prevederilor art. 90 Cod penal,

în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru

stabilirea pedepsei, și prin urmare, corect a concluzionat că stabilirea acestei

pedepse inculpaților, va contribui la realizarea scopului pedepsei penale de

corectare și reeducare a persoanelor vinovate.

Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel apreciind ca

fiind pertinente argumentele invocate în apelul părților vătămate cu privire la

aplicarea unei pedepse mai aspre inculpaților, și concluzionând că pedeapsa

stabilită de către prima instanță, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani

fiecare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpaților

pentru un termen de probațiune de 2 ani fiecare, a stabilit lui

Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal,

10

pedeapsa cu închisoare pentru un termen de 5 ani fiecare și conform art. 90

Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite

inculpaților, pentru un termen de probațiune de 5 ani fiecare.

Lecturând textul deciziei contestate, instanța de recurs reține că instanța

de apel a expus clar toate motivele pentru care a dispus condamnarea

inculpaților Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei închisorii.

Astfel, Colegiul penal lărgit nu a constatat careva temeiuri de a pune la

îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel, fiind solidară cu

concluziile formulate de această instanță, descrise la pct. 4.1. ale prezentei

decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că

reiterarea acesteia nu este necesară, întrucât corespunde jurisprudenței

CtEDO, care în asemenea situație a indicat, că în cazul în care instanțele de fond

și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în

special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v.

Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Referitor la solicitarea părților vătămate cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral din contul inculpaților, a câte 100 000 lei de la

fiecare, instanța de recurs constată că recurenții nu invocă în argumentarea

recursului declarat, careva motive cu privire la ilegalitatea hotărârii atacate în

partea ce se referă la dispunerea încasării prejudiciului material și moral din

contul lui Chetrosan Valentin, Ursachi Marin și Ciumac Dorin în beneficiul părții

vătămate Bursuc Sergiu și reprezentantului legal al părții vătămate minore

xxxxx, Chetrosan Tatiana și având în vedere că părțile vătămate nu au motivat

recursul prin prisma solicitării invocate cu privire la despăgubirile materiale și

morale, Colegiul penal lărgit nu se va expune asupra acesteia, deoarece instanța

de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

părților vătămate cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, or,

conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată în speță, sunt relevante și explicațiile de la pct. 13 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 30 octombrie 2009 „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală”, din care rezultă că, „În materia

despăgubirilor, materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie

instanței de recurs să reaprecieze cuantumul acțiunii civile. Ca atare, în recurs nu

se poate solicita reactualizarea despăgubirilor cuvenite, stabilite de instanța de

fond”.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de

apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar

genera casarea deciziei adoptate, hotărârea atacată fiind una legală și

11

întemeiată, considerente din care recursul declarat de către partea vătămată

Bursuc Sergiu și reprezentantul legal al părții vătămate minore xxxxx,

Chetrosan Tatiana urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei

atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea

vătămată Bursuc Sergiu și de către reprezentantul legal al părții vătămate

minore xxxxx, Chetrosan Tatiana, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, în cauza penală în privința lui

Chetrosan Valentin xxxxx, Ursachi Marin xxxxx și Ciumac Dorin xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

12