1ra-1707/21 — art. 190 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1707/21 — art. 190 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1707/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Svetlana Filincova,

Judecători: Ala Cobăneanu, Mariana Pitic, Maria Ghervas și Galina Stratulat,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Ipatii Denis în numele inculpaților Chirco Ion și Chirco Sergiu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2021, în cauza

penală în privința lui

Chirco Ion Sergiu,

născută la XXXXX,

Chirco Sergiu Sergiu,

născut la XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.06.2014 - 13.07.2015;

instanța de apel: 18.01.2016 - 24.02.2016;

18.04.2017 - 31.10.2017;

13.09.2018 - 04.12.2018;

30.10.2020 - 18.05.2021;

instanța de recurs: 29.11.2016 - 31.01.2017;

28.06.2018 - 14.08.2018;

17.09.2019 - 02.06.2020;

28.07.2021 - 10.11.2021.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit,

A C O N S T A T AT:

și Chirco Sergiu au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 190 alin. (2) lit.

b), c), d) Cod penal la câte 2 ani închisoare, pentru fiecare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a exercita activități comerciale

și activități în domeniul gestionării de bunuri și mijloace financiare pe un termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, în privința lui Chirco Ion și Chirco Sergiu a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Alii Serghei privind repararea

prejudiciului material în sumă de 14 304 lei a fost admisă, cu dispunerea încasării în mod

solidar de la inculpați a sumei menționate.

2014, aflându-se pe str. Bănulescu Bodoni 25, oficiul 14, mun. Chișinău, unde activează

în calitate de consultant al companiei SRL „Royal Rich”, cu folosirea situației de serviciu,

1

în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Chirco Sergiu, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul angajării lui Alii Gheorghe și Alii Serghei la un loc de muncă

bine plătit în Anglia, au solicitat și au primit de la ultimul, bani în sumă de 14 304 de lei,

asigurându-1 pe acesta că îi va ajuta să ajungă în Anglia, unde va avea oportunitatea de a

lucra contra unui salariu de aproximativ 1200 euro lunar.

Prin urmare, obținând încrederea lui Alii Serghei și achitarea primelor tranșe de 14

304 de lei, conform înțelegerii prealabile, în vederea desăvârșirii intențiilor sale criminale,

Chirco Ion împreună cu Chirco Sergiu, nu au mai asigurat deplasarea lui Alii Serghei și

Alii Gheorghe în Anglia pentru angajarea la muncă, iar banii primiți în sumă de 14 304

de lei, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, i-au însușit ilegal, după ce au schimbat sediul oficiului SRL „Royal Rich” și au

deconectat telefoanele de contact, astfel cauzând-i lui Alii Serghei daune materiale în

proporții considerabile.

Astfel, instanța de fond a constatat că, Chirco Sergiu și Chirco Ion, prin acțiunile

sale intenționate au săvârșit infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, escrocherie adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită de două persoane, cu folosirea situației de serviciu și cu

cauzarea de daune materiale considerabile.

inculpaților, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Chirco Ion și Chirco Sergiu să fie achitați.

În argumentarea cerințelor formulate, apelanta a invocat că sentința este neîntemeiată

și ilegală din următoarele considerente:

- vinovăția inculpaților nu a fost demonstrată, iar punerea lor în ipostaza dovedirii

nevinovăției presupune violarea principiului prezumției nevinovăției, fapt ce constituie o

ingerință în dreptul fundamental al lui Chirco Sergiu și Chirco Ion prevăzut de art. 8 Cod

de procedură penală și art. 6 CEDO;

- organul de urmărire penală și instanța de fond incorect au calificat acțiunile lui

Chirco Sergiu și Chirco Ion, drept escrocherie, întrucît toate probele existente la

materialele cauzei dovedesc existența unor relații civile între inculpați și partea vătămată,

reglementate de ramura dreptului civil;

- instanța de fond nu a stabilit circumstanțe importante pentru examinarea cauzei, și

anume în ce țară se află la moment Alii Serghei și Alii Gheorghe și dacă au profitat de

informațiile oferite de SRL „Royal Rich” în baza contractului de consultanță;

- în acțiunile lui Chirco Ion și Chirco Sergiu nu sunt întrunite semnele componenții

de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal;

- în calitate de subiect a componenții de infracțiune de escrocherie poate fi doar

persoana fizică, pe când Chirco Ion și Chirco Sergiu nu pot fi recunoscuți drept subiecți

ai componenții date de infracțiune, deoarece ei nu au însușit banii, aceștia fiind depuși pe

contul agentului economic SRL „Royal Rich”, iar agentul economic nu poate fi subiect

al infracțiunii de escrocherie;

- reieșind din circumstanțele cauzei SRL „Royal Rich” a încheiat două contracte de

consultanță distincte cu Alii Serghei și Alii Gheorghe, obiectul acestor contracte a fost

unul de diligență și nu de rezultat;

- acuzarea de stat a recunoscut în calitate de parte vătămată pe Alii Serghei în baza

ordonanței din 24.01.2014 și la audiat în această calitate la aceiași dată, ulterior la

14.03.2014, în mod repetat procurorul emite încă o ordonanță de recunoaștere a lui Alii

2

Serghei în calitate de parte vătămată, fiind audiat în mod repetat în această calitate

procesuală la data de 14.03.2014. Toate actele procedurale descrise mai sus au fost

efectuate înafara urmăririi penale, cauza penală potrivit ordonanței de începere a urmăririi

penale fiind pornită la 17.03.2014;contrar art. 279 Cod de procedură penală, declarațiile

părții vătămate Alii Serghei, în mod abuziv au fost acceptate drept mijloc de probă;

- instanța de fond incorect a admis acțiunea civilă, dispunându-se încasarea în mod

solidar din contul lui Chirco Sergiu și Chirco Ion a prejudiciului material în sumă de 14

304 lei în beneficiul lui Alii Serghei, deoarece Alii Serghei conform materialelor cauzei

nu poate fi considerată drept parte vătămată întrucât nu dispune de un astfel de statut și

Alii Serghei conform materialelor cauzei a achitat nu 14 304 lei, dar 7152 lei.

La fel a fost depus un apel suplimentar de către avocatul Ipatii Denis în interesele

inculpaților prin care a indicat că toate actele procedurale în speță au fost efectuate în

afara urmăririi penale, cauza penală potrivit ordonanței de începere a urmăririi penale

fiind pornită la 17.03.2014; - contrar art. 279 Cod de procedură penală, declarațiile părții

vătămate Alii Serghei, în mod abuziv au fost acceptate drept mijloc de probă; - instanța

de fond incorect a admis acțiunea civilă, dispunându-se încasarea în mod solidar din

contul lui Chirco Ion și Chirco Sergiu a prejudiciului material în sumă de 14 304 lei în

beneficiul lui Alii Serghei, deoarece Alii Serghei conform materialelor cauzei nu poate fi

considerată drept parte vătămată întrucât nu dispune de un astfel de statut și Alii Serghei

conform materialelor cauzei a achitat nu 14304 lei, dar 7152 lei.

apelul a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără careva modificări.

2017, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

a fost admis apelul declarat de avocatul V. Cechir în numele inculpaților, casată sentința

și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Chirco Ion și Chirco Sergiu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu

întrunește elementele infracțiunii.

2018, au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie și de avocatul Postu Marin în numele părții

vătămate Alii Serghei, în cauza penală în privința lui Chirco Ion și Chirco Sergiu, casată

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017 și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

a fost admis din alte motive apelul avocatului în numele inculpaților Chirco Ion și Chirco

Sergiu, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 iulie 2015,

privindu-i pe Chirco Ion și Chirco Sergiu, doar în latura penală și pronunțată în acest sens

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Chirco Ion și Chirco

Sergiu, au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2),

lit. b), d) Cod penal, și s-a stabilit la fiecare o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu ispășirea

în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități comerciale

în domeniul gestionării bunurilor și mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani. În baza

art. 90 alin.(1) Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei aplicate lui Chirco

Ion și Chirco Sergiu pe o perioadă de probațiune de 1 an. Au fost menținute celelalte

3

dispoziții ale sentinței.

a fost admis recursul ordinar declarat avocatul Ipatii Denis în numele lui Chirco Ion și

Chirco Sergiu, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

decembrie 2018 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele

esențiale invocate de inculpați în ordine de apel.

Instanța de recurs ordinar a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei

hotărârii judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de apelanți în prezenta

speță, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel. Or, după cum s-a specificat

expres anterior de către instanța de recurs, la caz, este necesar în mod precis și explicit,

prin argumente temeinice și suficiente, să fie rezolvate problemele de drept apărute în

cadrul judecării cauzei, cu excluderea contradicțiilor existente. Lipsa unei motivări

adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează grav respectarea

garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil.

Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost dezbătute de instanța

de apel, instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de apel evitând indicațiile

instanței de recurs și argumentele părții apărării, s-a limitat doar să verifice legalitatea

unor acte a căror nulitate nu s-a invocat și aduce argumente prin care explică că inculpații

sunt decăzuți din dreptul de a invoca ilegalitățile comise la etapa de urmărire penală față

de instanța de judecată.

admis din alte motive, apelul avocatului Cechit Viorelia în numele inculpaților Chirco

Ion și Chirco Sergiu, casată parțial sentința din 13 iulie 2015 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, privindu-i pe Chirco Ion și Chirco Sergiu, doar în latura penală și

pronunțată în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

după cum urmează:

A-i recunoaște vinovați pe Chirco Ion și Chirco Sergiu, de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin. (2), lit. b), d) Cod penal, și a stabili la fiecare o pedeapsă de 2

ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități comerciale în domeniul gestionării bunurilor și mijloacelor financiare

pe un termen de 2 ani.

În baza art. 90 alin. (1) Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei

aplicate lui Chirco Ion și Chirco Sergiu pe o perioadă de probațiune de 1 an.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal.

Instanța de apel a menționat că în drept, faptele inculpaților întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, escrocherie adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, săvârșită de două persoane, cu folosirea situației de serviciu și cu

cauzarea de daune materiale considerabile, soluție, corectă emisă de instanța de fond, la

ziua adoptării sentinței – 13.07.2015.

Analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în baza probelor cercetate

detaliat de către prima instanță, instanța de apel, a considerat necesar de a le reîncadra,

4

reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, a Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru

modificarea a unor acte legislative în vigoare din 17.08.2018 adoptată după pronunțarea

deciziei instanței de apel, prin care au fost introduse modificări la dispozițiile din art. 190

Cod penal, care sunt în favoarea inculpatului

Astfel, potrivit noilor prevederi a art. 190 alin. (1) Cod penal, se consideră infracțiune

de escrocherie - ”dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a

unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau

ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al

încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile”,

totodată fiind abrogat indicele calificativ prevăzut de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal -

„cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Totodată, conform prevederilor art.10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură

caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează

situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale.

Astfel, în temeiul celor expuse, Colegiul penal, a considerat necesar de a casa

sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 iulie 2015, în partea încadrării

juridice a acțiunilor inculpaților și a stabilirii pedepsei, ținând cont de dispozițiile din art.

10 alin. (1) Cod penal, care prevede că „Legea penală care înlătură caracterul infracțional

al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis

infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit

faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor

care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale”.

Pe cale de consecință, Colegiul penal, a invocă că din conținutul noilor modificări

ale art. 190 Cod penal, rezultă că legislatorul a concretizat acțiunile și consecințele

prejudiciabile prin care se comite infracțiunea de escrocherie „dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane care a

cauzat daune considerabile”, mai mult, legislatorul a adoptat un concept mai concret a

metodelor prin care se comite dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul de

escrocherie și anume: a) prin inducerea în eroare a uneia sau mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase; b) prin inducerea în eroare a unei sau

mai multor persoane prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

Astfel, Colegiul penal, a considerat că, prin modificările legislative operate în

conținutul art. 190 Cod penal, nu s-au decriminalizat acțiunile inculpatului Chirco Ion și

Chirco Sergiu, legislatorul nu a schimbat conceptul de escrocherie sau conținutul ei, dar

ținând cont de jurisprudența CtEDO, recomandările naționale și internaționale, precum și

de Hotărârile Curții Constituționale a RM privitor la claritatea și previzibilitatea normei

penale, a înlocuit sintagmele pre generale, utilizate anterior - „înșelăciunea sau abuzul de

încredere”, cu fapte prejudiciabile, metode și mijloace de comitere a escrocheriei mai

concrete, mai clare.

Astfel, instanța de apel a menționat că, vina inculpaților Chirco Ion și Chirco Sergiu,

în comiterea infracțiunilor incriminate este dovedită în afara dubiilor rezonabile, prin

probatoriul examinat în instanța de fond, acceptat de către partea apărării integral și

anume: declarațiile părții vătămate Alii Serghei, martorului Alii Gheorghe, martorului

5

Alii Rodica, procesul-verbal de ridicare din 02 aprilie 2014, prin care de la Camera

înregistrării de Stat au fost ridicate în copii autentificate, actele ce se conțin în dosarul

juridic al SRL „Royal Rich” (f.d. 76-96), procesul-verbal de ridicare din 02 aprilie 2014,

prin care de la BC „Moldova- Agroindbank” SA a fost ridicate informația privind

conturile bancare pe numele persoanei juridice SRL „Royal Rich” (f.d. 100); procesul-

verbal de examinare a obiectului din 04 aprilie 2014, potrivit căruia a fost supusă

examinării informația descifrată privind conturile bancare deschise pe numele persoanei

juridice SRL „Royal Rich”, INDO XXXXX de la BC „Moldova-Agroindbank” SA. Fiind

examinată informația menționată s-a constatat că la 14 ianuarie 2014 prin intermediul

băncii a fost transferată suma de bani de 7152 lei pe contul SRL „Royal Rich” de către

Alii Gheorghe și suma de 7 152 de lei de către Alii Serghei. Ulterior la data de 17 ianuarie

2014 de pe contul firmei este scoasă suma de 3000 lei de către CHIRCO Sergiu pentru

cheltuieli gospodărești cu toate că firma nu are sediu și oficiu la moment și la data de 20

ianuarie 2014 este extrasă suma de 16 500 lei la fel de către CHIRCO Sergiu pentru

cheltuieli gospodărești (f.d. 121); conținutul hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 30

octombrie 2014, prin care s-a constat că, Alii Serghei și Alii Gheorghe au semnat

contractele cu SRL „Royal Rich” în lipsa intenției de a produce efecte juridice, deoarece

compania contrar prevederilor art. 8 (28) al Legii privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător, nu dispune de licență în domeniul respectiv (f.d. 40-41, vol.

II).

Astfel, Colegiul penal, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101

Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare

judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că instanța de

fond corect a respins poziția apărării care a invocat faptul, că în acțiunile inculpaților nu

se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b),

c), d) Cod penal, solicitând achitarea inculpaților, or la materialele cauzei penale au fost

administrate probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Chirco Ion

și Chirco Sergiu în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Totodată, instanța de apel, analizând materialele scrise ale dosarului, coroborându-

le cu declarațiile martorilor, a considerat , prima instanță corect a remarcat că, potrivit

informației descifrată privind conturile bancare deschise pe numele persoanei juridice

SRL „Royal Rich”, INDO XXXXX de la BC „Moldova-Agroindbank” SA, se constată că,

la data de 20 ianuarie 2014, adică în scurt timp după depunerea banilor de către partea

vătămată în sumă totală de 14304 lei, este extrasă suma de 16500 lei la fel de către Chirco

Sergiu pentru cheltuieli gospodărești. Totodată, nu a fost prezentat nici un act justificativ

care ar confirma scopul în care au fost cheltuite mijloacele bănești menționate primite în

numerar de pe contul bancar al firmei în cauză, or documente primare care se depun la

contabilitate se întocmesc în timpul efectuării operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil

imediat după efectuarea operațiunilor sau după producerea evenimentului.

Astfel, instanța de apel a menționat că, cele invocate mai sus de prima instanță sunt

întemeiate și nu contravin prevederilor art. 8 alin. (2), (3) și art. 24 alin. (2) Cod de

procedură penală, deoarece prima instanță a solicitat inculpaților să prezinte acte ce

justifică versiune declarată în ședințele de judecată, acte ce ar confirma fără oricare dubiu

rezonabil cele invocate de către inculpați, precum că au cheltuit banii pentru întreținerea

companiei nu în interesele personale, ci nu au fost solicitate de către instanță în vederea

demonstrării nevinovăției inculpaților în detrimentul principiului prezumției de

nevinovăție.

6

Colegiul penal a atestat că declarațiile inculpaților se combat prin totalitatea de

probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume

prin declarațiile martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de

judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii de escrocherie.

Colegiul penal a considerat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce

coroborează între ele și careva divergențe între ele nu sunt reținute.

Astfel, instanța de apel a considerat că versiunea inculpaților privind nevinovăția

lor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, reprezintă

doar o strategie de apărare și de eschivare a inculpaților de la răspundere penală.

Colegiul penal a considerat că instanța de fond a conchis în mod justificat că

totalitatea probelor cercetate demonstrează cert vina inculpaților în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

inculpați, prin care solicită casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

Chirco Ion și Chirco Sergiu să fie achitați.

În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat :

- instanța de apel din nou s-a limitat la fraze generale pentru respingerea

argumentelor cererii de apel;

- instanța de apel, ignorând cu desăvârșire indicațiile CSJ, argumentele părții apărării

precum și normele legale, verifică „legalitatea unor acte a căror nulitate nu s-a invocat

precum și aduce din nou argumente prin care explică că inculpații sunt decăzuți de dreptul

de a invoca ilegalitățile comise la etapa de urmărire penală față de instanța de judecată;

- un alt aspect relevant soluționării prezentului recurs este și faptul că la data de

31.10.2017, prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, Chirco Ion și Chirco

Sergiu au fost achitați în învinuirea incriminată, iar această decizie fiind casată doar pe

motiv de eroare de redactare a deciziei (deși un judecător s-a abținut de la examinarea

cauzei, dar totuși în decizie din eroare umană a fost introdus numele acestuia) iar CSJ

neintrând sub nici o formă în fondul cauzei, însă, instanța de apel în data de 04.12.2018,

fără administrarea a noi probe, inclusiv și fără verificarea probelor deja existente la dosar

- condamnă pe Chirco Ion și Chirco Sergiu - o absurditate și o ilegalitate de nemaivăzut,

deși aceiași instanță în baza acelorași probe deja odată a constatat că în acțiunile lui Chirco

Ion și Chirco Sergiu nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute d eart.190 al Cod

penal;

- instanța de apel nu a motivat sub nici un fel invocarea de către partea apărării a

faptului că în speța dată sunt relații civile, ba mai mult că la acel moment pe rolul

Judecătoriei Chișinău, sediu Botanica se afla cauza civilă a lui Alii Serghei și Alii

Gheorghe către SRL „Royal Rich” privind declararea nulității actului juridic;

- o altă ilegalitate a instanței de apel mai este și faptul că aceasta

reiterează poziția prin care Chirco Ion și Chirco Sergiu, deși banii au fost depuse pe

conturile SRL-ului, ei efectiv au ridicat li beneficiat de respectivii bani, precum și de către

partea apărării nu au fost prezentate probe contrare, și anume că banii au fost folosiți în

interesul persoanei juridice;

- apărarea nu doar că a contestat declarațiile și audierile lui Alii Serghei și Alii

Gheorghe dar în genere a invocat faptul că ele au fost date la etapa de urmărire penală,

inclusiv denunțul propriu zis de persoane necunoscute or, însăși Alii Serghei în audieri,

precum și martorul Alii Rodie a confirmat că în acea perioadă nu a fost în țară, iar în acest

7

sens apărarea a solicit interpelarea poliției de frontieră cu privire la intrarea-ieșirea în țară

a acestor doi figuranți precum și audierea lor nemijlocită în ședință, dar ambele demersuri

au fost respinse de instanță fără nici o explicare – dar cel mai grav este faptul că, deși au

fost contestate aceste declarații, instanța le reține și în baza acestora condamnă pe Chirco

Ion și Chirco Sergiu;

- de către OUP nu a fost demonstrată și indicată expres latura obiectivă a infracțiunii

imputate inculpaților, or, potrivit legii penale latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 190 poate fi realizată prin 2 modalități: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune; dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin abuz de încrede;

- necătând la faptul că infracțiunea imputată inculpaților, poate fi realizată doar

printr-o singură acțiune, organul de urmărire penală totuși le incriminează pe ambele, ba

mai mult că în genere aceste „acțiuni” nu se regăsesc în speța noastră, astfel cu referire

„abuzul de încredere” putem cu siguranță menționa că acest fapt nu putea efectuat căci

inculpații cu partea vătămată până la data încheierii contractelor nu se cunoșteau, prin

urmare nici să abuzeze de încrederea acestuia nu puteau, de asemenea nici acțiunea de

„înșelăciune” nu poate fi prezentă, căci nu există nici un act sau probă care ar confirma

că inculpații au prezentat acte false, date false sau informații false, or, la materialele

cauzei sunt anexate contractele de consultare încheiate de către partea vătămată și

martorul Alii Gheorghe, prin care Compania „Royal Rich” se obligă de a prezenta

informații de consultare;

- un alt aspect important este că contractele au fost încheiate cu o persoană juridică,

și anume SRL „Royal Rich”, sursele bănești în baza acestui contract au fost depuse la

contul companiei și au fost cheltuite în interesul acestei persoane juridice, prin urmare,

evident este faptul că subiecți ai acestei infracțiuni nu pot fi persoanele fizice Chirco

Sergiu și Chirco Ion, or, aceștia nu au beneficiat de careva venituri sau profituri de pe

acest contract, ba mai mult că Chirco Ion nici nu ocupa o funcție de conducere, funcție

de administrare sau fiind acționar al acestei Companii, prin urmare fizic acesta nu a putut

beneficia și nici nu a avut posibilitatea de avea careva profituri din urma presupusei

infracțiuni, asta în contextul in care el în genere a fost angajat al acestei companii la un

salariu fix, de circa o lună de zile;

- de fapt nu a fost consumată nici o infracțiune, ci sunt doar niște relații civile între

SRL „Royal Rich” și partea vătămată Alii Serghei și martorul Alii Gheorghe, de altfel

fapt confirmat de către însăși aceștia prin înaintarea unei acțiuni civile contra SRL „Royal

Rich” privind anularea contractelor și încasarea sumelor. A cărei examinare se face în

Judecătoria Chișinău, sediu Central;

- sentința din data de 13.07.2015 este una total ilegală, or, constatăm că la materialele

cauzei nu există nici o probă concludentă și pertinentă ce ar confirma în prim rând că a

fost consumată infracțiunea incriminată și în al doilea rând că aceasta a fost comisă de

către inculpați;

- singurele probe ale acuzării sunt declarațiile părții vătămate Alii Serghei, și a

martorilor Alii Gheorghe și Alii Rodica. Aceste declarații sunt total irelevante, se

contrazic între ele și sunt date intenționat pentru a se eschiva de la restituirea datoriei

civile ce o au față de Compania „Royal Rich” SRL, și anume toate acțiunile și plângerile

pe presupusa infracțiune au fost efectuate de către partea vătămată doar după ce compania

„Royal Rich” a înaintat o somație către aceștia privind restituirea datoriei în baza

Contractelor de consultare;

- declarațiile oferite în special de martorii Alii Gheorghe și Alii Rodica în genere nu

urmau a fi luate în considerație, căci Alii Gheorghe este fiul părții vătămate Alii Serghei

8

și singur are datorie față de compania Royal Rich în baza contractului nr.8, iar martorul

Alii Rodica este soția părții vătămate care este fidejusor în baza contractelor nr.7 și nr.8

încheiate între companie și partea vătămată, prin urmare deasemenea poartă răspundere

pentru restituirea acestor datorii, astfel evident este faptul că declarațiile acestor martori

nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare;

- toate declarațiile date de către partea vătămată și martorii acuzării se contrazic

evident între ele și au scopul de a învinovăți intenționat pe inculpați;

- poziția acuzării se combate de declarațiile și probele prezentate de acuzare, și

anume se presupune deși nu există absolut nici o probă în acest sens, că inculpații au

promis angajarea în câmpul muncii a părții vătămate și martorului Alii Gheroghe peste

hotare, pentru suma de 800 euro, dar în același timp, însăși partea vătămată cât și martorii

acuzării confirmă (fapt confirmat și prin alte probe) singuri și-au cumpărat biletele,

singuri s-au dus la aeroport și au ridicat banii, nu indică nici un angajator, nu indică cel

puțin că li sa prezentat măcar un contract cu presupusul angajator din anglia, or, în acest

caz apare întrebarea simplă dacă ei cum interpretează că au achitat banii pentru plasarea

lor în câmpul muncii peste hotare de ce și-au procurat singuri biletele? Ar fi un lucru

evident că este un lucru inoportun având în vedere că ei deja au achitat pentru acest

serviciu inculpaților;

- o altă interpretare abuzivă este că s-a luat în considerație că Chirco Sergiu a ridicat

în numerar o sumă de bani, și intenționat s-a arătat doar suma depusă de partea vătămată

și martor și retragerea unei sume de bani de către Chirco Sergiu, dar nicicum nu s-a indicat

care era soldul bănesc al companiei până la data de 14.01.2014 precum și după data

ridicării banilor de către Chrico Sergiu, or, pe conturile acesteia mai erau și alte sume de

bani, și nefiind balanța la 0;

- în vederea confirmării faptului că banii depuși pe contul companiei SRL „Royal

Rich” au fost cheltuiți doar în interesul companiei apărarea a anexat un șir de probe care

confirmă că banii în proporție de 100% au fost folosiți doar în interesul companiei dar

necătând și la aceste circumstanțe veridice instanța totuși a constatat că Chirco Ion este

fratele lui Chirco Sergiu prin urmare se face vinovat în infracțiunea comisă, iar Chirco

Sergiu este administratorul companiei prin urmare a beneficiat de venitul acesteia - deși

la materiale nu există nici o probă ce confirmă că banii au fost folosiți în scop propriu de

către acesta;

- gravele erori procedurale duc la nulitatea mai multor acte care au fost invocate de

către partea apărării dar nicidecum nu au fost expuse de către instanța de fond în sentința

de condamnare și anume sesizarea despre săvârșirea infracțiunii din data de 24.02.2014,

care, potrivit alin.(4) și (5) al art. 263 al Cod de procedură penală - sesizare se depune

personal sau prin reprezentant, în cazul nostru este menționat că ar fi scrisă personal de

către Alii Serghei, dar de facto în cadrul examinării cauzei cât și de contractele anexate

de către acuzator, acest nu poate scrie în limba română, ba mai mult că din declarațiile lui

Alii Serghei și Alii Rodica în această perioadă de timp acesta în genere nu era în țară.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

9

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța

de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședință de judecată a instanței de apel și nu au

fost consemnate în procesul-verbal.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpați și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea

în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Verificând criticile expuse în recursul declarat de recurenți, în raport cu actele

cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, or, s-a stabilit, că

adoptând soluția enunțată, instanța de apel, contrar prevederilor art. 101, 414 Cod

procedură penală, fără verificarea probelor, cercetate în instanța de fond, selectiv, a dat

o altă apreciere unor probe, care au fost puse la baza sentinței de condamnare, ignorînd

să se expună asupra altora, deci nu a examinat cauza obiectiv, sub toate aspectele,

neluînd în seamă indicațiile instanței de recurs ordinar după judecarea recursului.

Se reține că prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02

iunie 2020, cauza penală în privința lui Chirco Ion și Chirco Sergiu a fost trimisă la

rejudecare în aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată, pentru a repara

erorile judiciare depistate de instanța de recurs.

Colegiul penal lărgit menționează că instanței de apel i s-a pus în sarcină să se

conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura

de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt

ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze

probele administrate și examinate în instanța de fond, să le dea apreciere cuvenită, cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o

hotărâre întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Însă, la rejudecarea cauzei, instanța de apel, nu s-a conformat cu exactitate situației

stabilite de către instanța de recurs și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

10

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, concluzionînd că

inculpații sunt subiecții infracțiunilor încriminate, că instanța de fond a ajuns la

concluzia justă și întemeiată că în acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit.b), d) Cod penal, culpabilitatea acestora

fiind demonstrată prin ansamblul de circumstanțe obiective atestate în ședința de

judecată, că prin declarațiile martorilor si probele scrise cercetate de instanță se combat

versiunile înaintate referitor la nevinovăția lor.

Or, instanța de apel s-a limitat la fraze generale pentru respingerea argumentelor

cererii de apel, fără a fi dată o analiză amplă tuturor probelor administrate în cauza dată,

fără a aprecia fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, limitându-se repetat la mențiuni neclare, confuze și sumare.

Prin urmare, reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul

rejudecării cauzei, instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către instanța de

recurs, nu a motivat convingător motivele invocate în apelul comun al inculpaților,

repetând practic erorile efectuate de către instanța de apel la judecarea cauzei anterior în

ordine de apel, schimbând soluția cu o motivare ce contravine probelor.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, argumentele recurenților

sunt întemeiate, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată,

deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de

recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui

instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

Colegiul penal lărgit menționează că, neexpunerea sau expunerea neclară și

evazivă, în privința argumentelor invocate în apel, echivalează cu admiterea erorilor

procesuale admise de către Curtea de apel Chișinău, care, în opinia Colegiului penal

lărgit, cad sub incidența prevederilor art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, și

nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit constată, că totalitatea circumstanțelor

menționate în prezenta decizie confirmă necesitatea casării deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată, în cadrul

căreia urmează a fi apreciate la modul cuvenit, de către instanța de apel, fiecare probă în

parte și toate probele în cumul, în scopul adoptării unei soluție legale și corect

argumentate.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apelul comun, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

să elucideze toate erorile admise în motivarea soluției adoptate și ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

11

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ipatii Denis în numele

inculpaților Chirco Ion și Chirco Sergiu, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 mai 2021, în cauza penală în privința lui Chirco Ion Sergiu și

Chirco Sergiu Sergiu, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 15 decembrie

2021.

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Maria Ghervas

Galina Stratulat

12