1ra-1068/2021 — art. 171 alin. 2 lit. c CP

1ra-1068/2021 — art. 171 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1068/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui

Ghercavi Marin

și

Cobîlaș Andrei

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.05.2020 – 29.06.2020;

Instanța de apel: 21.07.2020 – 20.01.2021;

Instanța de recurs: 05.03.2021 – 09.11.2021.

A C O N S T A T A T:

administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură

penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Ghercavi Marin în baza art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

pentru perioada de probațiune de 5 ani.

Cobîlaș Andrei în baza art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

pentru perioada de probațiune de 5 ani.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 30 493 lei.

la data de 13 decembrie 2019, aproximativ ora 23.00, aflându-se la domiciliul propriu din sat.

Xxxx, în urma consumului de băuturi alcoolice cu ocazia sărbătoririi zilei de „Sf. Andrei”, în

compania mai multor prieteni, acționând împreună și de comun acord cu Cobîlaș Andrei, și

alte persoane stabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul satisfacerii poftei

1

sexuale, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin

constrângerea fizică și psihică, manifestată prin aplicarea de lovituri cu palma peste față și un

făraș metalic, precum și exprimând un comportament degradant și cuvinte umilitoare în

privința părții vătămate Xxxx, înfrângând astfel rezistența opusă de aceasta, contrar voinței ei,

a săvârșit un raport sexual, exprimat prin introducerea membrului său viril în vaginul părții

vătămate, cauzându-i astfel părții vătămate – Xxxx, conform concluziilor raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr.201929P0724 din 28.01.2020, hemoragii circulare la

mucoasa vaginului în regiunea himenului, care s-au produs prin mecanism de presiunea și

extindere, posibil ca rezultat al introducerii în vagin a unui obiect contondent (posibil penisul

în stare de erecție), pot data din 14.12.2019, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată,

încălcând astfel dreptul acesteia la inviolabilitate și libertatea sexuală.

Inculpatul Cobîlaș Andrei, la data de 13 decembrie 2019, aproximativ ora 23.00,

aflându-se la domiciliul consăteanului său – Ghercavi Marin, din sat. Xxxx, în urma

consumului de băuturi alcoolice cu ocazia sărbătoririi zilei de „Sf. Andrei”, în compania mai

multor prieteni, acționând împreună și de comun acord cu Ghercavi Marin, și alte persoane

stabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, acționând

intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin constrângerea fizică și psihică,

manifestată prin aplicarea de lovituri cu palma peste față și un făraș metalic, precum și

exprimând un comportament degradant și cuvinte umilitoare în privința părții vătămate Xxxx,

înfrângând astfel rezistența opusă de aceasta, contrar voinței ei, a săvârșit un raport sexual,

exprimat prin introducerea membrului său viril în vaginul părții vătămate, cauzându-i astfel

părții vătămate – Xxxx, conform concluziilor raportului de expertiză judiciară medico-legală

nr.201929P0724 din 28.01.2020, hemoragii circulare la mucoasa vaginului în regiunea

himenului, care s-au produs prin mecanism de presiunea și extindere, posibil ca rezultat al

introducerii în vagin a unui obiect contondent (posibil penisul în stare de erecție), pot data din

14.12.2019, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, încălcând astfel dreptul acesteia

la inviolabilitate și libertatea sexuală.

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei în baza art.171 alin.(2) lit.

c) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen a câte 4 ani

pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului acuzatorul a menționat că, la individualizarea și stabilirea

mărimii pedepsei inculpaților Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei, instanța de judecată nu a

motivat prin argumente convingătoare care ar justifica individualizarea și stabilirea mărimii

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată pentru

perioada de probațiune de 5 ani.

Consideră acuzarea că, în cazul dat pedeapsa cu suspendarea condiționată, nu va asigura

realizarea scopului procesului penal de protejare a societății și persoanei, astfel ca orice

persoană, care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, precum și nu va

asigura realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului

cât și a altor persoane.

respins, ca nefondat, apelul procurorului cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță

cercetând în cumul probele administrate prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții,

2

utilității și veridicității, în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată, corect a stabilit

situația de fapt, acordând acțiunilor reținute în sarcina inculpaților Ghercavi Marin și Cobîlaș

Andrei, încadrarea juridică corespunzătoare și anume în baza art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal,

iar acțiunile infracționale ale inculpaților întrunind elementele constitutive ale acestei

infracțiuni, astfel că sentința nu a fost contestată în această parte.

Verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpaților Ghercavi

Marin și Cobîlaș Andrei, instanța de apel a stabilit că, prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.6, 7, 61, 75 Cod penal, și a ținut cont în deplină măsură de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut că, reieșind din circumstanțele cauzei și prevederile legale,

având în vedere lipsa circumstanțelor agravante în vinovăția inculpaților, precum și

recunoașterea vinovăției în cele săvârșite, și căința sinceră, prima instanță a concluzionat că

corijarea și reeducarea inculpaților este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de

privare de libertate, cu aplicarea art.90 Cod penal, suspendarea executării pedepsei pe un

termen de probațiune prevăzut de lege.

Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat privind aplicarea pedepsei

inculpaților sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, deoarece

pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au

săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpații Ghercavi Marin și

Cobîlaș Andrei au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate și au solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, s-au căit sincer de cele săvârșite, au comis pentru

prima dată o infracțiune, au recuperat integral prejudiciul părții vătămate, se caracterizează

pozitiv la locul de trai, astfel că prima instanță corect a ajuns la concluzia că, sunt delarative

afirmațiile că, doar o pedeapsă cu închisoare, cu executarea reală a acesteia, va atinge scopul

scontat în privința inculpaților.

de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, în partea individualizării pedepsei stabilite inculpaților Ghercavi Marin

și Cobîlaș Andrei, astfel încât s-a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale,

precum și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către

acuzatorul de stat în apelul declarat.

Invocă dezacordul cu decizia instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei penale

inculpaților Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei, considerând că aceasta a fost greșit

individualizată, or, prevederile art.90 Cod penal, neîntemeiat au fost aplicate.

Consideră acuzatorul de stat că, instanțele de fond au ignorat prevederile art.75 Cod

penal și astfel, s-au limitat doar la expunerea prevederilor art.art.7, 61, 75, 76, 77, 78 Cod

penal. Totodată, nu au luat în considerație și gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie

la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, prin urmare

ignorând prevederile art.384 alin.(3) Cod de procedură penală.

referință pe marginea recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

3

cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit art.435 alin.(2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța

admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă

hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

În conformitate cu prevederile art.art.414 - 417 Cod de procedură penală, instanța de

apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept, inclusiv: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal, au fost corect

aplicate. În cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele,

hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Potrivit art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite

de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

După cum se constată la caz, partea acuzării invocă dezacordul cu modalitatea de

individualizare a pedepsei stabilite inculpaților Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei de către

instanțele de fond, și anume în partea dispunerii suspendării condiționate a executării acesteia.

Așadar, reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul penal lărgit atestă

că instanțele de fond corect au constatat și au apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiile de

drept material, însă la stabilirea pedepsei inculpaților nu au acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.61, 75-77, 90 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Întru elucidarea acestor aspecte, Colegiul penal lărgit enunță, că conform art.61 Cod

penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane.

În conformitate cu art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului

cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice

o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

4

vinovată.

Totodată, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții Generale a

Codului penal, inclusiv și ale art.90 Cod penal, în cazul în care nu sunt careva impedimente.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este echitabilă

atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane.

Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă

nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Colegiul penal la acest capitol menționează că, potrivit practicii judiciare constante

suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării pedepsei stabilită de

către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de a se suspenda pentru o anumită

perioadă de timp executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Pentru acordarea suspendării executării pedepsei este necesar ca instanța de judecată să

aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Instanța de

judecată își argumentează decizia, bazându-se pe materialele cauzei și pe datele despre

persoana vinovatului, indicând în mod obligatoriu motivele condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei și termenul de probă.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă expuse mai sus la

circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a

efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpaților, urmărind în acest sens

comportarea sa în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai în măsura în

care se dovedește că săvârșirea faptei se datorează unui concurs accidental de împrejurări și

că, pentru îndreptarea sa, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei.

Astfel, în sensul vizat, Colegiul penal lărgit menționează, că deși inculpații Ghercavi

Marin și Cobîlaș Andrei au depus cerere privind examinarea cauzei în procedura prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, recunoscându-și vinovăția și manifestând căință față de

faptele săvârșite, totuși în speță prezintă relevanță și alte circumstanțe importante pentru

soluționarea justă a cauzei, de care instanțele de fond nu au ținut cont în deplină măsură.

Deși prevederile art.90 Cod penal nu interzic aplicarea suspendării condiționate a

executării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor care fac parte din categoria celor grave,

totuși primordial la aplicarea instituției suspendării pedepsei închisorii, este necesar ca instanța

de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.

De altfel, potrivit materialelor cauzei se atestă că inculpații Ghercavi Marin și Cobîlaș

Andrei au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate și au solicitat examinarea

5

cauzei în procedură simplificată, s-au căit sincer de cele săvârșite, au comis pentru prima dată

o infracțiune, au recuperat integral prejudiciul părții vătămate, se caracterizează pozitiv la locul

de trai, astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, menținând soluția primei

instanțe, nu a pătruns pe deplin în esența argumentelor acuzării și a motivat superficial soluția

adoptată referitor la suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpaților.

În circumstanțele descrise, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanțele de

fond pripit au dispus condamnarea inculpaților cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, or, este cert că în privința lui Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei o asemenea pedeapsă

nu și-ar atinge scopul de corectare și reeducare, iar la individualizarea pedepsei, conform

criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de judecată trebuie să respecte toate

cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse

echitabile, legale și individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, constituie temei pentru

casare a hotărârii contestate.

Circumstanțele cauzei, potrivit art.75 Cod penal, se referă atât la cele care atenuează

răspunderea, cât și la cele care agravează răspunderea, de care instanțele de fond sunt obligate

să țină cont la individualizarea pedepsei.

Așadar, instanța de recurs notează că, în textul art.90 alin.(1) Cod penal, unitatea

lexicală „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța, după ce

realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia în baza criteriilor

generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un act de individualizare a

executării pedepsei.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute

de art.90 Cod penal, se referă la pedeapsa aplicată și natura infracțiunii; circumstanțele cauzei

și persoana infractorului; aprecierea instanței dacă scopul poate fi atins și fără executarea

acesteia.

Astfel, instanța de recurs găsește întemeiate motivele recursului declarat de către

procuror sub aspectul individualizării greșite a executării pedepsei penale în privința

inculpaților Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei și constată că, concluzia instanțelor de fond,

precum că, scopul legii penale poate fi atins și fără executarea reală a pedepsei cu închisoare

este eronată, din care considerente urmând a fi exclusă aplicarea prevederilor art.90 Cod penal

față de inculpaților, nefiind constatat faptul că prin această soluție se înrăutățește situația

condamnatului.

Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că, prima instanță la

compartimentul individualizării pedepsei nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.

art.art.7, 61, 75 Cod penal și nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor legale, iar

instanța de apel la rândul său greșit a respins apelul acuzatorului de stat, fapt ce impune casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe în latura penală în partea

stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri după cum urmează,

Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei se consideră condamnați în baza art.171 alin.(2) lit. c) Cod

penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen a câte 4 ani pentru fiecare.

De asemenea, reieșind din sancțiunea aplicată, ținând cont de circumstanțele cauzei și

de persoana celui vinovat, Colegiul penal lărgit conchide că în privința lui Ghercavi Marin și

Cobîlaș Andrei sunt aplicabile și prevederile art.901 Cod penal, executarea pedepsei stabilite

prin prezenta hotărâre urmând a fi suspendată parțial, prima parte a pedepsei stabilite, perioada

de a câte 2 ani închisoare pentru fiecare, se va executa în penitenciar de tip semiînchis, iar

restul pedepsei, de a câte 2 ani închisoare pentru fiecare, se dispune suspendarea condiționată

6

a executării pedepsei închisorii, stabilită lui Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei, pentru o

perioadă de probațiune de a câte 3 ani pentru fiecare.

La compartimentul modalității de executare a pedepsei, Colegiul penal lărgit amintește

că, raționamentul de aplicare a prevederilor art.901 Cod penal, are la origine persoana și

comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a

infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază

fapta social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara

paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz

concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului,

care se evaluează după următoarele criterii:

- împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii;

- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului;

- conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc.

La caz, inculpații Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei au săvârșit o infracțiune, care

potrivit prevederilor art.16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, totodată

inculpații s-au căit sincer și au solicitat ca judecarea cauzei să fie efectuată în procedura

simplificată, anterior inculpații nu au fost judecați, în privința acestora nu au fost identificate

careva circumstanțe atenuante, dar nici agravante, respectiv instanța de recurs consideră că

scopul legii penale de corectare a inculpaților în speță poate fi realizat prin aplicarea unei

pedepse cu suspendare parțială a executării ei, care va contribui la reeducarea inculpaților

Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei, la formarea unei noi atitudini a acestora față de ordinea de

drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Formusatii Andrei, casează parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 29 iunie

2020 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 ianuarie 2021, în cauza penală

în privința lui Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum

urmează:

Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx se consideră condamnați în baza art.171

alin.(2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen a câte 4 (patru) ani pentru fiecare.

În temeiul art.901 Cod penal, se dispune suspendarea parțială a executării pedepsei

închisorii, stabilită lui Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx, prima parte a pedepsei

stabilite, perioada de a câte 2 (doi) ani închisoare pentru fiecare, se va executa în penitenciar

de tip semiînchis, iar restul pedepsei, de a câte 2 (doi) ani închisoare pentru fiecare, se dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, stabilită lui Ghercavi Marin xxxx și

Cobîlaș Andrei xxxx, pentru o perioadă de probațiune de a câte 3 (trei) ani pentru fiecare.

Termenul de executare a pedepsei cu închisoare stabilită lui Ghercavi Marin xxxx și

Cobîlaș Andrei xxxx urmează a fi calculat din momentul reținerii acestora, cu includerea în

7

acest termen a duratei aflării lui Ghercavi Marin xxxx în stare de arest din 14 decembrie 2019

până la 10 aprilie 2020 și includerea în acest termen a duratei aflării lui Cobîlaș Andrei xxxx

în stare de arest din 14 decembrie 2019 până la 27 decembrie 2019.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Guzun Ion

8

19 octombrie 2021 Dosar Nr .1ra-1068/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Anatolie Țurcan

Conform art.art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală.

probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641

Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Ghercavi Marin în baza art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pentru perioada de probațiune de 5 ani.

Cobîlaș Andrei în baza art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pentru perioada de probațiune de 5 ani.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Ghercavi Marin și Cobîlaș Andrei

în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 30 493 lei.

respins, ca nefondat, apelul procurorului cu menținerea sentinței fără modificări.

noiembrie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, casează parțial sentința

Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 29 iunie 2020 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 20 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui Ghercavi

Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu

rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx se consideră condamnați în baza

art.171 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală, la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen a câte 4 (patru) ani pentru

fiecare.

În temeiul art.901 Cod penal, se dispune suspendarea parțială a executării pedepsei

închisorii, stabilită lui Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx, prima parte a

pedepsei stabilite, perioada de a câte 2 (doi) ani închisoare pentru fiecare, se va executa

în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei, de a câte 2 (doi) ani închisoare

pentru fiecare, se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii,

stabilită lui Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx, pentru o perioadă de

probațiune de a câte 3 (trei) ani pentru fiecare.

separată, reieșind din următoarele considerente:

- au fost casate (parțial în latura pedepsei) sentința primei instanțe și decizia

instanței de apel, fiindu-le agravată pedeapsa condamnaților, însă instanța de recurs

9

nu a ținut cont de faptul că la examinarea cauzei în ordine de apel, contrar

prevederilor art.414 alin.(2) și (6) Cod de procedură penală, procurorul nu a

solicitat verificarea probelor pe care se bazează solicitările apelantului referitoare la

agravarea pedepselor în privința lui Ghercavi Marin xxxx și Cobîlaș Andrei xxxx,

invocate în apelul declarat și instanța de apel în general nu a verificat probele cauzei

penale.

Astfel, instanța de recurs și-a întemeiat concluziile de agravare a pedepsei în

privința persoanelor recunoscute vinovate, pe probe care nu au fost verificate în

instanța de apel, fără a permite sau acorda posibilitatea inculpaților să se expună

asupra argumentelor (motivelor) puse la baza soluției, fapt ce echivalează și cu

încălcarea dreptului la apărare.

Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de

admitere a recursului declarat, cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei.

Judecător Anatolie Țurcan

10