1ra-640/2020 — art.290 alin.1, 290 alin.2 CP

1ra-640/2020 — art.290 alin.1, 290 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-640/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui

Ermac Iurie xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

și

Comarova Nelea xxx, născută la xxx, originară și

domiciliată în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.07.2018 – 22.02.2019;

Instanță de apel: 04.04.2019 – 18.06.2019;

Instanță de recurs: 20.12.2019 – 08.09.2020.

A C O N S T A T A T :

vinovați și condamnați:

- Ermac Iurie în baza în baza art.290 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod

penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de

probațiune de 2 ani.

- Comarova Nelea în baza în baza art.290 alin.(1) Cod penal, la amendă în

mărime de 650 unități convenționale.

Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru

1

efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 8 400 lei, de la inculpați, a fost respinsă.

fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu feciorul său Ermac Djoni, prin

participație simplă, urmărind scopul de păstrare ilegală a armelor și munițiilor fără

autorizația corespunzătoare, în perioada de timp nedeterminată, a dobândit din surse

la moment nestabilite de organul de urmărire penală mai multe arme, dintre care una

cu țeavă ghintuită și mai multe cartușe, utile pentru efectuarea tragerilor, pe care nu

le-a predat benevol la organele de poliție și le-a păstrat ilegal fără autorizația

corespunzătoare la domiciliul său în xxx.

La data de 28 martie 2018, în rezultatul percheziției efectuate de membrii

grupului de urmărire penală la domiciliul lui Ermac Iurie din xxx au fost depistate și

ridicate mai multe cartușe și arme de diferite tipuri.

Potrivit raportului de expertiză balistică nr.34/12/-1-R-1428 din 17.04.2018,

s-a stabilit că arma cu numărul „5982/5067", ridicată in cadrul percheziției la

domiciliul cet. Ermac Djoni din s. Pîrlița, r-nul Ungheni, se referă la categoria

armelor de foc letale, cu țeavă lungă ghintuită, calibru 8x57mm JS (7,92x57mm

Mauser), cu lovitură centrală, și este carabină de model „Mauser Mod.98 (K98k

"Karbiner Kurz")", modelul anului 1939, confecționată industrial la întreprinderea

„Gebruder Mauser", în Germania.

Arma cu numărul „101225", ridicată în aceleași circumstanțe, se referă la

categoria armelor de foc letale, este o armă de vânătoare cu lovitură centrală, cu țeavă

lisă retezată până la lungimea de 650mm, cal. 16x70, de model „3K", confecționată

în anul 1960 în or. Ijevsk, URSS.

Arma cu numărul „5982/5067", prezentată spre examinare, nu este în stare de

funcționare (pe motivul coroziunii metalului camerei cartușului ce impudică libera

extragere a tuburilor de cartușe trase), dar este utilă pentru trageri.

Arma cu nr. „101225" la momentul examinării, nu este în stare de funcționare

și nu este utilă pentru trageri, pe motivul lipsei pieselor esențiale - percutorului și

arcului de armare.

Douăzeci de cartușe, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul cet. Ermac

Djoni din xxx, se referă la categoria munițiilor letale, sunt cartușe de vânătoare, cal.

8x57mm, cu lovitura centrală, cu glonț cu miez din metal moale de tip expansiv,

confecționate industrial la uzina „Sellier & Bellot", Praga, Cehoslovacia. Aceste

douăzeci de cartușe de cal. 8x57mm sunt utile pentru trageri.

Ulterior, Ermac Djoni, a extras un cartuș de vânătoare, cal. 8x57mm din setul

de cartușe pe care le păstra ilegal cu Ermac Iurie la domiciliul lor din xxx și l-a

transportat la domiciliul său provizoriu de pe adresa xxx, unde de comun acord cu

cet. Comarova Nelea l-au păstrat ilegal fără autorizația corespunzătoare.

Potrivit raportului de expertiză balistică nr. 34/12/-1 -R-1431 din 17.04.2018:

2

s-a stabilit că un cartuș ridicat de la cet. Ermac Djoni, în xxx, se referă la categoria

munițiilor letale, este cartuș de vânătoare cal. 8x57mm cu lovitură centrală, cu miez

din metal moale, cu glonț de tip expansiv, confecționat industrial la întreprinderea

„Sellier & BeUot", (Republica Cehă), destinat pentru efectuarea tragerii din armele

cu țeava ghintuită de calibrul 8x57mm. Acest cartuș prezentat spre examinare, este

util pentru efectuarea tragerii.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Comarova Nelea, urmărind scopul de păstrare ilegală a munițiilor fără

autorizația corespunzătoare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, conștientizând urmările ce pot surveni în rezultatul acestora, în perioada de timp

nedeterminată, a primit de la Ermac Djoni un cartuș de vânătoare, cal. 8x57mm pe

care l-a păstrat la domiciliul său de pe adresa xxx fără autorizația corespunzătoare.

Potrivit raportului de expertiză balistică nr.34/12/-1 -R-1431 din 17.04.2018,

s-a stabilit că un cartuș ridicat de la cet. Comarova Nelea, în xxx, se referă la

categoria munițiilor letale, este cartuș de vânătoare cal. 8x57mm cu lovitură centrală,

cu miez din metal moale, cu glonț de tip expansiv, confecționat industrial la

întreprinderea „SeUier & Bellot", (Republica Cehă), destinat pentru efectuarea

tragerii din armele cu țeava ghintuită de calibrul 8x57mm.

Acest cartuș prezentat spre examinare, este util pentru efectuarea tragerii.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal.

în partea neîncasării cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea din

contul lui Ermac Iurie și Comarova Nelea a cheltuielilor judiciare în sumă de 8 400

lei, în rest sentința să fie menținută.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, potrivit art.143 alin.(l) pct. 6) Cod

de procedură penală, „Expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză".

În circumstanțele date, doar prin intermediul concluziilor experților poate fi

determinat dacă armele și cartușele fac parte din categoria munițiilor și tipul acestora.

Astfel, apelantul a menționat că în cadrul instrumentării cauzei penale în care

este vizat Ermac Iurie și Comarova Nelea a fost dispusă efectuarea expertizelor

judiciare balistice, și concluziile cărora au fost consemnate în raportul de expertiză

balistică nr.34/12/- l-R-1428 din 17.04.2018 – 2 100 lei, raportul de expertiză

3

balistică nr.34/12/-1-R-657 din 27.04.2018 – 4 200 lei, raport de expertiză balistică

nr.34/12/-1-R-1431 din 17.04.2018 -2 100 lei.

Ca consecință, datorită concluziilor formulate în rapoartele de expertiză

subliniate a fost posibilă stabilirea faptului dacă armele și cartușele fac parte din

categoria munițiilor și tipul acestora.

Reiterând prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală, a evidențiat

că solicitarea acuzatorului de stat era mai mult decât motivată, iar instanța de judecată

urma să încaseze cheltuielile judiciare din contul inculpaților Ermac Iurie și

Comarova Nelea, în mărime de 8 400 lei, cheltuieli suportate pentru efectuarea

expertizelor judiciare.

3.1 Inculpata Comarova Nelea, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea

acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie

aplicată o pedeapsă din aceeași categorie ca cea aplicată de instanța de fond, dar în

mărime minimă.

La 10 iunie 2019, a parvenit cererea inculpatei Comarova Nelea prin care a

solicitat retragerea cererii de apel.

3.2 Avocatul Călugăreanu Vladilen în numele inculpatului Ermac Iurie, a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri prin

care acțiunile intimatului să fie recalificate în baza art.290 alin.(1) Cod Penal.

În cadrul ședinței de apel din 18.06.2019, inculpatul Ermac Iurie a înaintat o

cerere prin care a solicitat retragerea apelului depus de apărător.

apelul a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că, cheltuielile

judiciare indicate de procuror nu sunt prevăzute de art.227 Cod de procedură penală,

respectiv efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală au fost obligatorii și se fac

din contul statului, considerând justă soluția instanței de fond privind respingerea ca

fiind neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea din contul inculpaților în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor.

Mai mult, Curtea de apel a indicat că, potrivit art.229 alin.(1), (2) și (3) Cod

de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt

trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care

acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției

și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare

poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a

fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor

4

judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor

judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor.

Totodată, a menționat că, cheltuielile pentru efectuarea constatărilor -

expertizelor sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea

probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu

urmează a fi puse pe seama inculpatei, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului

de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor

circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea

învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului

își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici

un infractor să nu rămână nepedepsit.

Curtea de apel a reiterat și prevederile art.227 alin.(1) Cod de procedură

penală, cheltuielile de judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Potrivit alin.(3) a aceleași norme

cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate. A enunțat că aliniatul 3 a normei indicate este normă generală și nu

obligă statul să suporte cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a

facilitat operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu

condiționa termenul rezonabil prin încasarea cheltuielilor de judiciare de la părțile în

proces.

Subsidiar, Curtea de apel a reținut și raționamentele expuse de Curtea

Constituțională în Decizia nr. 116g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a

unor dispoziții din articolul 142 alin.(2) din Codul de procedură penală, care în pct.

pct. 21, 22 a statuat următoarele: ... „21. Curtea observă că, în baza articolului 19

alin.(3) din Codul de procedură penală, procurorul (organul de urmărire penală) are

obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât

circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și

cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează

răspunderea. Această normă își găsește dezvoltarea în articolul 100 alin.(1) din Codul

de procedură penală, potrivit căruia administrarea probelor constă în folosirea

mijloacelor de probă în procesul penal, adică strângerea și verificarea probelor, în

favoarea și în defavoarea învinuitului, inculpatului, de către organul de urmărire

penală, din oficiu sau la cererea altor participanți la proces, precum și de către

instanță, la cererea părților, prin procedeele probatorii prevăzute de Codul de

procedură penală...".

5

contestat cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

cheltuielilor judiciare, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanța de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, potrivit art.227 alin.(3) Cod de

procedură penală „Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă

legea nu prevede altă modalitate". Aliniatul (3) a normei indicate este o normă

generală și nu obligă statul să suporte cheltuielile ci să le achite la momentul necesar

pentru a facilita operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu

condiționa termenul rezonabil prin încasarea cheltuielilor judiciare de la părțile în

proces. Totodată, legislatorul a expus suficient de clar în art.229 Cod de procedură

penală obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

Prin urmare consideră că, în situația când art.229 alin.(1) Cod de procedură

penală stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare soluția instanțelor

judecătorești de a respinge încasarea acestor cheltuieli este neîntemeiată, or

procurorul a făcut dovada cheltuielilor suportate de stat la efectuarea expertizelor

judiciare balistice în sumă de 8 400 lei.

Mai mult, consideră că prin Legea nr.316 din 22.12.2017 (publicată în

Monitorul Oficial nr.40-47/108 din 09.02.2018), alin.(2) art.143 Cod de procedură

penală a fost abrogat - prin ce se atestă intenția legiuitorului, de a pune cheltuielile

judiciare în sarcina inculpatului.

Potrivit prevederilor alin.(1) art.3 Cod de procedură penală, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al

judecării cauzei în instanța judecătorească. Trecerea cheltuielilor judiciare în contul

statului la părerea acuzării intră în contradicție și cu prevederile art.16 alin.(2) din

Constituția RM, prin care se indică că «Toți cetățenii R. Moldova sunt egali în fața

legii și a autorităților publice...», iar banii cheltuiți de stat în urma acțiunilor

infracționale a făptașului, care este recunoscut vinovat în modul stabilit de lege, sunt

bani publici ce revin din contribuțiile cetățenilor.

Pornind de la faptul că prin decizia instanței de apel din 18.06.2019 în sarcina

inculpaților condamnați urmau să fie puse spre executare obligațiunile acestora,

adică achitarea cheltuielilor suportate de stat, însă inculpații au fost practic scutiți de

aceste obligațiuni, în opinia acuzării fără careva temeiuri legale. Astfel, consideră că

se constată inegalitatea părților în proces și punerea proprietății publice, garantate de

art.127 alin.(2) din Constituția RM într-o situație defavorizată față de condamnat care

a acționat ilicit față de bugetul public, ceea ce, conform legislației în vigoare și

jurisprudenței CEDO, nu poate fi admis.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii

contestate, în partea cheltuielilor judiciare, din următoarele considerente.

6

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise

de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.435 alin.(1)

pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de

recurs este în drept să îl admită și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre

altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este

întemeiat în baza pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpaților, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de faptul că instanța

de apel a menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat,

privind încasarea de la Ermac Iurie și Comarova Nelea a cheltuielilor judiciare în

beneficiul statului, în sumă de 8 400 lei.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

aspect, constată că această instanța, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul

prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că

7

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile titularului dreptului de recurs,

Colegiul penal lărgit conchide că, atât prima instanță cât și instanța de apel

neîntemeiat au respins, solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpaților a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă

de 8 400 lei, respectiv omițând prevederile art.229 Cod de procedură penală,

cheltuieli care se confirmă prin raportul de expertiză judiciară cu nr.34/12/- l-R-1428

din 17.04.2018 – 2 100 lei (f.d.24-28), raportul de expertiză balistică nr.34/12/-1-R-

657 din 27.04.2018 – 4 200 lei (f.d.32-38), raport de expertiză balistică nr.34/12/-1-

R-1431 din 17.04.2018 – 2 100 lei (f.d.54, 55).

Colegiul penal lărgit reiterează că, expertizele judiciare în speță au fost

efectuate la cererea organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile

art.142 alin.(l) Cod de procedură penală, care indică expres, că expertiza se dispune

și se efectuează în mod obligatoriu în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea

sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importantă probatorie pentru cauza penală

sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei,

meșteșugului sau în alte domenii.

Prin urmare, sumele plătite sau care urmează a fi plătite experților pentru

efectuarea expertizelor menționate, în conformitate cu pct.1), alin.(2) al art.227 Cod

de procedură penală constituie cheltuielile judiciare suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Conform art.229 alin.(l) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Alin. (2) al aceluiași articol

prevede că instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu

dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și

de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă,

precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri

de nereabilitare. Or, alin.(3) al art.228 Cod de procedură penală menționează strict și

fără loc de interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi compensate din

sumele alocate de stat, unde sumele plătite experților, pentru efectuare expertizei nu

își găsesc reflectare deci, în asemenea circumstanțe instanța urma să dispună

încasarea cheltuielilor din contul inculpatului și nu a statului.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, efectuarea cheltuielilor de

judecată într-o cauză penală este provocată de săvârșirea infracțiunii, care evident

impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui

ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului

8

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Colegiul penal lărgit constată că, temeiuri de a-i scuti pe inculpații Ermac Iurie

și Comarova Nelea de la plata cheltuielilor judiciare și a le trece în contul statului, la

caz lipsesc, reținând-se că nu au persoane minore la întreținere, totodată ține cont de

gravitatea infracțiunilor comise precum și nerecunoașterea vinovăției.

La fel, instanța ține să menționeze că prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în

vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40-47 art.108 din

09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea

că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat.

De asemenea, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede

cazurile când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu, care

în același timp corespunde situației din speță, deoarece pentru a stabili dacă munițiile

sunt utile pentru folosire, era necesară efectuarea unei expertize.

Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, Colegiul penal lărgit constată că, dispunând menținerea sentinței

prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 8 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, aceasta

nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța

discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece

erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a

se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu

încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate și să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură

penală, ținând cont de motivele expuse în pct.6 din prezenta decizie.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

9

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, în cauza penală în privința lui Ermac Iurie xxx

și Comarova Nelea xxx, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 iunie 2019, în partea cheltuielilor de judecată și dispune rejudecarea cauzei,

în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

10