1ra-611/2021 — art. 42 alin.3, 217 1 alin. 3 lit. b, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin.3, 217 1 alin. 3 lit. b, f CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6, 8 CPP
1ra-611/2021 — art. 42 alin.3, 217 1 alin. 3 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-611/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Guzun Ion, Boico Victor,
judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către
inculpatul Cîvîrjic Vitali, de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului
Cîvîrjic Vitali și de către avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Dimov
Constantin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Cahul din 21 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui
Cîvîrjic Vitali xxxx
Dimov Constantin xxxx
Dimov Liudmila xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 08.02.2017 - 28.11.2018;
Instanța de apel: 16.01.2019 - 21.09.2020;
Instanța de recurs: 17.12.2020 - 19.10.2021.
A C O N S T A T A T
Prin sentința Judecătoriei Cahul din 28 noiembrie 2018, Cîvîrjic Vitali a
fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3)
lit. b), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Dimov Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42
alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități din domeniul
circulației substanțelor narcotice pentru un termen de 4 ani.
Dimov Liudmila a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2171
alin.(3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe
un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități din domeniul
1
circulației substanțelor narcotice pentru un termen de 4 ani.
A fost dispusă încasarea de la Dimov Liudmila și Dimov Constantin în mod
solidar în beneficiul statului suma de 1 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, în rest
cerințele privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpați a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat, că Cîvîrjic Vitali,
într-o perioadă nestabilită de timp, de comun acord și în urma înțelegerii prealabile
cu persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, din componenta cărui
mai făceau parte Dimov Constantin, Dimov Liudmila, împărțind între ei rolurile,
neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea,
transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a
substanțelor narcotice în proporții mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, fiecare având rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile
între toți membrii, Cîvîrjic Vitali, Dimov Constantin, Dimov Liudmila și alte
persoane într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au
dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație
cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanța narcotică
marijuana și ulei de canabis în proporții mari, pe care până la 10 noiembrie 2015,
prin intermediul membrilor grupului, inclusiv a lui Dimov Liudmila o distribuiau,
pentru comercializare diferitor persoane.
În așa mod, la data de 10 noiembrie 2015, Cîvîrjic Vitali împreună și de
comun acord cu Dimov Constantin și alte persoane neidentificate de organul de
urmărire penală, au organizat-o pe Dimov Liudmila în scopul punerii în circulație a
substanțelor narcotice, în scop de profit, și ultima acționând de comun acord, în
scopul punerii în circulație a substanțelor narcotice, conform rolurilor sale, în timp
ce se afla în raionul Cahul, localitatea Moscovei, a comercializat agenților sub
acoperire Balamatiuc Victor și Draganov Vadim, contra sumei 1 000 lei, substanță
narcotică „marijuana” în cantitate de 18,53 gr., care conform raportului de expertiză
nr. 9872 din 18 noiembrie 2015, se atribuie la substanță narcotică și constituie
proporții mari, astfel obținând un profit de 1 000 lei.
Tot odată inculpatul Cîvîrjic Vitali a fost pus sub învinuire și comiterea încă
două epizoade de circulația ilegală a drogurilor în următoarele circumstanțe.
La 03 august 2015, Cîvîrjic Vitali, având scopul punerii în circulație a
substanțelor narcotice, în scop de profit, în urma unei înțelegeri prealabile cu alte
persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a organizat transmiterea prin
rutiera de pe ruta Cazaclia-Chișinău în mun. Chișinău, a substanței narcotice
„marijuană” în cantitate de 42,228 gr, ceia ce constituie proporții mari, unde a
realizat-o contra sumei de 800 lei, agentului sub acoperire Balamatiuc Victor, astfel
obținând un profit de 800 lei.
Tot lui Cîvîrjic Vitali, i-a fost încriminat faptul că, el la 09 august 2015, având
scopul punerii în circulație a substanțelor narcotice, în scop de profit, în urma unei
înțelegeri prealabile cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a
organizat prin intermediul unei persoane neidentificate de organul de urmărire
penală, ce se afla în regiunea Aeroportului International Chișinău, în automobilul de
2
model Opel Vectra n/î GEAN 265 în calitate de pasager, comercializarea, contra
sumei de 800 lei, agentului sub acoperire Balamatiuc Victor a substanței narcotice,
care conform raportului de expertiză nr.8050 din 01 septembrie 2015, constituie
„marijuana” în cantitate de 7,81 gr și „ulei de canabis” în cantitate de 0,82 gr, ceia
ce constituie proporții mari, astfel obținând un profit de 800 lei.
Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care:
Cîvîrjic Vitali, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42
alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activități din domeniul circulației substanțelor narcotice pentru un termen
de 4 ani;
Dimov Constantin, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42
alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activități din domeniul circulației substanțelor narcotice pentru un termen
de 4 ani;
Dimov Liudmila, să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2171
alin.(3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activități din domeniul circulației substanțelor narcotice pentru un termen
de 4 ani.
Să fie dispusă încasarea din contul inculpaților în beneficiul statului, suma de
2 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În motivarea apelului, procurorul a menționat că, prima instanță a apreciat
critic probatoriul prezentat de procuror, menționând că nu a fost stabilită comiterea
infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(3), art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal
incriminată inculpatului Cîvîrjic Vitali.
Prima instanță nu a ținut cont de faptul că în cadrul percheziției efectuate în
Penitenciar unde se deținea Cîvîrjic Vitali au fost ridicate un telefon mobil și cartele
SIM, nu a fost stabilit că aceste bunuri aparțin lui Cîvîrjic Vitali sau că au fost
folosite de către acesta. Instanța de judecată a considerat că organul de urmărire
penală nu s-a folosit de toate posibilitățile pe care le are pentru a stabili apartenența
concretă a lucrurilor pretinse ridicate de la Cîvîrjic Vitali, nu a fost descris locul
unde bunurile date se aflau, dacă alte persoane au avut acces la aceste locuri.
Deținutul Cîvîrjic Vitali și-a exprimat dezacordul cu procesul-verbal de percheziție
prin refuzul de a-1 semna.
Astfel, a menționat acuzarea, că afirmația instanței că doar în prezența
declarațiilor a doi colaboratori de poliție, care afirmă despre procurarea narcoticilor
de la Cîvîrjic Vitali la data de 03 august 2015 cât și la 09 august 2015, declarații ce
nu coroborează cu alte probe nu este posibilă condamnarea inculpatului. Astfel,
prima instanță a menționat că nu s-a stabilit participarea lui Cîvîrjic Vitali la episodul
de înstrăinare a substanțelor narcotice ce a avut loc la 10 noiembrie 2015 în s.
3
Moscovei, r-nul Cahul, or probe suficiente nu au fost administrate.
A menționat că, prima instanță neîntemeiat nu a dat nici o apreciere
declarațiilor martorilor Balamatiuc Victor și Draganov Vadim, or, martorul
Balamatiuc Victor atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul instanței de judecată
a relatat că în procesul efectuării acțiunilor de urmărire penală au fost petrecute
activități operative de investigație, au efectuat 2 achiziții de control, prin intermediul
rutierei au fost transmis un colet cu haine în care erau ascunse substanțe narcotice
marijuana. Toate acțiunile au fost coordonate prin intermediul telefonului mobil cu
inculpatul Cîvîrjic. Ulterior în luna octombrie 2015 în cadrul discuției telefonice cu
Cîvîrjic s-a ajuns la achiziționarea a încă unei cantități de marijuana, dar deja în s.
Moscovei, r-nul Cahul.
A susținut acuzarea că, prima instanță nu a făcut o analiza obiectivă a tuturor
probelor anexate la dosar, și cercetate în cadrul ședinței de judecată, punând la baza
achitării lui Cîvîrjic Vitali în comiterea infracțiunii imputate, doar probele oportune
pentru concluzia exprimată în sentință.
A mai indicat, că la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de criteriile
generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art.75 Codul penal, astfel,
pedeapsa stabilită inculpaților Dimov Constantin și Dimov Liudmila, este prea
blândă în coraport cu fapta încriminată și nu va atinge scopul de corectare a
condamnaților.
Cu referire la cheltuielile judiciare a menționat că prima instanță neîntemeiat
a dispus ca suma de 1 000 lei să fie încasată de la Dimov Constantin și Dimov
Liudmila în mod solidar, ce constituie cheltuieli pentru achiziția de control,
interpretând eronat prevederile art.229 alin.(3) Cod de procedură penală, care
prevede că, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial,
condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de
insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența
substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor,
însă în cazul inculpaților, instanța nu a stabilit că încasarea acestora poate influența
substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea
ultimilor.
3.1. Avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Dimov Constantin,
a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, prin care Dimov Constantin
să fie achitat, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.
În motivarea apelului a invocat următoarele aspecte, în perioada 30 august
2016 – 23 decembrie 2016 procurorul nu a fixat termenul de urmărire penală, astfel
încălcând prevederile legale care reglementează desfășurarea procesului penal, or,
potrivit prevederilor art.251 alin.(1) Cod de procedură penală, încălcarea
prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage
nulitatea actului procedural, în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor
procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
Prin urmare, consideră că Dimov Constantin a fost pus sub învinuire și audiat
în calitate de învinuit anume în perioada când nu era stabilit termen de urmărire
penală.
4
În asemenea circumstanțe, ținând cont de faptul că încălcarea menționată a
normelor procesuale penale nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor de
procedură ulterioare, toate acțiunile de urmărire penală urmează a fi declarate nule,
deoarece nulitatea este o sancțiune procedurală care intervine atunci când un act
procedural s-a îndeplinit cu încălcarea condițiilor de fond și de formă, prevăzute de
lege. Nulitatea are ca efect ineficiența actelor realizate cu încălcarea dispozițiilor
legale, ultimele fiind lipsite de forță juridică.
În acest sens, ținând cont de faptul că acțiunile de urmărire penală au fost
efectuate în afara termenului de urmărire penală și, respectiv, au drept efect nulitatea,
această nulitate atrage și nulitatea actelor procedurale ulterioare. Doar după
înaintarea referinței de către partea apărării, după cercetarea probelor, de către
procuror a fost solicitată anexarea la materialele cauzei a unei ordonanțe de stabilire
a termenului de urmărire penală.
A mai indicat, că în lipsa unor probe pertinente, concludente și utile, prima
instanță a dat o apreciere greșită circumstanțelor de fapt și eronat a reținut faptul că
Dimov Constantin, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.art.42 alin.(3),.2171
alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
De asemenea, a susținut că prima instanță greșit a apreciat și nu a constatat
neconcordanțele între declarațiile martorilor, acțiunile de urmărire penală
întreprinse, lipsa unor corpuri delicte, neveridicitatea înregistrărilor de pe CD-urile
anexate la materialele cauzei, care privite în ansamblu cu materialele cauzei penale,
nu au înlăturat dubiile în probarea învinuirii inculpatului, lăsând fără argumentare
coerentă mai multe neajunsuri.
A conchis apărarea, că sentința de condamnare adoptată în privința lui Dimov
Constantin, nu se bazează pe careva probe pertinente, deoarece probele indicate în
sentință, nu confirmă vinovăția lui Dimov Constantin în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, iar toate dubiile în
probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului.
3.2. Inculpata Dimov Liudmila, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care să fie achitată.
În motivarea apelului a invocat că prin probele administrate nu a fost dovedită
vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate.
A menționat, că fiind audiată la faza urmăririi penale, nu a recunoscut vina, a
declarat că nu are nici o legătură cu fapta incriminată, iar declarațiile date se
confirmă prin materiale dosarului penal și anume procesul-verbal de ridicare din
11.11.2015, conform căruia de la Dimov Liudmila nu au fost ridicate careva
substanțe narcotice sau psihotrope, procesul-verbal de percheziție la domiciliul său
situat în s. Moscovei r-nul Cahul din 30.12.2015, conform căruia nu au fost depistate
substanțe narcotice sau psihotrope, raportul de expertiză dactiloscopică, conform
căreia pe pachetele de polietilenă ridicate în cadrul măsurilor speciale de investigații
nu au fost depistate amprente digitale, în înregistrările video prezentate acesta nu a
transmis pachete cu marijuană.
A mai indicat, că nu neagă faptul că în anul 2015 la rugămintea soțului Dimov
5
Constantin, care în acea perioadă executa pedeapsa în Penitenciarul Leova, a primit
1 000 lei de la 2 persoane necunoscute, care au sosit în s. Moscovei, r-nul Cahul, din
banii primiți a procurat produse alimentare soțului. Nu a transmis droguri nimănui.
Nu este vinovată, nu a comis careva acțiuni ilegale în vederea organizării, păstrării,
transportării, circulația ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, în
acțiunile acesteia lipsesc semnele faptelor incriminate.
A invocat, că prima instanță nu a apreciat corespunzător toate circumstanțele
cauzei și s-a bazat pe presupuneri la adoptarea soluției de condamnare.
Prima instanță nu a luat în considerație faptul că, în ordonanța de punere sub
învinuire din 02 februarie 2017 și în rechizitoriu, care i-a fost înmânate în limba rusă,
pe care o posedă, a indicat, că este învinuită de organizarea, păstrarea, transportarea,
circulația ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare de două sau mai
multe persoane. În actele sus indicate nu este indicat semnul calificativ - în proporții
mari, iar, acțiunile sale au fost calificate în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 septembrie
2020, apelurile declarate de către avocatul Bondarenco Eduard în numele
inculpatului Dimov Constantin și de către inculpata Dimov Liudmila, au fost
respinse ca nefondate, iar apelul declarat de către procuror a fost admis, casată parțial
sentința, în privința inculpatului Cîvîrjic Vitali învinuit în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal și în partea încasării
cheltuielilor judiciare, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
Cîvîrjic Vitali, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.art.42 alin.(3), .2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, și fiindu-i stabilită o pedeapsă
sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități
din domeniul circulației substanțelor narcotice pentru un termen de 4 ani.
A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Cîvîrjic Vitali, Dimov Liudmila
și Dimov Constantin în beneficiul statului suma de 1 000 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare.
În rest, sentința a fost menținută fără modificări.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima
instanță corect a stabilit starea de fapt și de drept, circumstanțele cauzei, și întemeiat
i-a recunoscut culpabili pe inculpatul Dimov Constantin de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal și pe inculpata
Dimov Liudmila de comiterea infracțiunea prevăzută de art.art.42 alin.(3), 2171
alin.(3) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă în baza probelor
administrate în cauză, apreciate în mod corespunzător, însă eronat a dispus achitarea
inculpatului Cîvîrjic Vitali de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3),
2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal (pe epizodul din 10.11.2015), din motiv că fapta nu
a fost săvârșită de inculpat.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, inculpatul Cîvîrjic
Vitali este acuzat în comiterea a trei cazuri de organizare de punere în circulație cu
scop de înstrăinare a drogurilor: la data de 03.08.2015; la data de 09.08.2015 și la
6
data de 10.11.2015, din care doar ultimul capăt de învinuire (faptul din 10.11.2015)
a fost confirmat prin probele cauzei.
Astfel, instanța de apel a constatat în fapt, că Cîvîrjic Vitali, într-o perioadă
nestabilită de timp, de comun acord și în urma înțelegerii prealabile cu persoane
neidentificate de către organul de urmărire penală, din componența cărui mai făceau
parte Dimov Constantin, Dimov Liudmila, împărțind între ei rolurile, neavând
autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea,
transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a
substanțelor narcotice în proporții mari cu scop de înstrăinare.
Astfel, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile
între toți membrii, Cîvîrjic Vitali, Dimov Constantin, Dimov Liudmila și alte
persoane într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au
dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație
cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanța narcotică
marijuana și ulei de canabis în proporții mari, pe care până la 10 noiembrie 2015,
prin intermediul membrilor grupului, inclusiv a lui Dimov Liudmila o distribuiau,
pentru comercializare diferitor persoane.
Cîvîrjic Vitali, la 10 noiembrie 2015, împreună și de comun acord cu Dimov
Constantin și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au
organizat-o pe Dimov Liudmila în scopul punerii în circulație a substanțelor
narcotice, în scop de profit, și ultima acționând de comun acord, în scopul punerii în
circulație a substanțelor narcotice, conform rolurilor sale, în timp ce se afla în raionul
Cahul, loc. Moscovei, a comercializat agenților sub acoperire Balamatiuc Victor și
Draganov Vadim, contra sumei 1000 lei, substanță narcotică „marijuana” în cantitate
de 18,53 gr., care conform raportului de expertiză nr. 9872 din 18 noiembrie 2015,
se atribuie la substanță narcotică și constituie proporții mari, astfel obținând un profit
de 1000 lei.
Masa totală a substanței narcotice „marijuană”, înstrăinate este 68,5689 gr.,
iar a substanței narcotice „ulei de canabis” este 0,82 gr, ceia ce constituie proporții
mari.
Astfel, Cîvîrjic Vitali ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere,
transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul
Republicii Moldova, prin participație, substanța narcotică marijuana în proporții
mari, pe care la data de 10 noiembrie 2015, prin intermediul membrilor grupului,
inclusiv a lui Dimov Constantin și Dimov Liudmila o distribuiau, pentru
comercializare.
Acțiunile lui Cîvîrjic Vitali au fost încadrate în baza art.art.42 alin.(3), 2171
alin.(3) lit. b), f) Cod penal, adică „organizarea și dirijarea procurării, păstrării,
transportării, distribuirii și punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în
scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: săvârșit de mai multe persoane, în
proporții mari”, pe faptul din 10.11.2015.
În pofida faptului că inculpatul Cîvîrjic Vitali vina nu a recunoscut-o, instanța
de apel a reținut că analizând probele cercetate în ședința instanței de apel întemeiat
a concluzionat referitor la vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate,
7
epizodul din 10.11.2015, bazându-se pe următoarele probe, care sunt pertinente,
concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum sunt: declarațiile
martorilor: Balamatiuc Victor, Draganov Vadim, declarațiile martorilor Balamatiuc
Victor și Draganov Vadim, sunt demonstrate prin interceptarea mai multor
convorbiri telefonice a lui Dimov Liudmila, Dimov Constantin și Cîvîrjic Vitali,
raportul ofițerului de investigații Balamatiuc Victor din 24.07.2015, stenogramele
interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu numărul
076088371 din 21.08.2015, din 03.11.2015, 04.11.2015, și 11.11.2015, procesul-
verbal privind măsurile speciale de investigații din 11.11.2015, procesului-verbal de
percheziție din 30.12.2015, efectuată în Penitenciarul nr.3 Leova, la locul de trai a
condamnatului Cîvîrjic Vitali.
Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-
le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de
apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Cîvîrjic Vitali
în comiterea infracțiunii imputate, pe epizodul din 10.11.2015, și care combat
argumentele declarate de către inculpat ce nu corespund adevărului, care sunt depuse
în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele
analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură
penală, acțiunile inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
De asemenea, instanța de apel a menționat că lui Cîvîrjic Vitali organul de
urmărire penală i-a încriminat următoarele două fapte:
- la 03 august 2015, Cîvîrjic Vitali, având scopul punerii în circulație a
substanțelor narcotice, în scop de profit, în urma unei înțelegeri prealabile cu alte
persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a organizat transmiterea prin
rutiera de pe ruta Cazaclia-Chișinău în mun. Chișinău, a substanței narcotice
„marijuană” în cantitate de 42,228 gr., ceia ce constituie proporții mari, unde a
realizat-o contra sumei de 800 lei, agentului sub acoperire Balamatiuc Victor, astfel
obținând un profit de 800 lei;
- la 09 august 2015, Cîvîrjic Vitali, având scopul punerii în circulație a
substanțelor narcotice, în scop de profit, în urma unei înțelegeri prealabile cu alte
persoane neidentificate de organul de urmărire penală, a organizat prin intermediul
unei persoane neidentificate de organul de urmărire penală, ce se afla în regiunea
Aeroportului International Chișinău, în automobilul de model Opel Vectra n/î
GEAN 265 în calitate de pasager, comercializarea, contra sumei de 800 lei, agentului
sub acoperire Balamatiuc Victor a substanței narcotice, care conform raportului de
expertiză nr. 8050 din 01 septembrie 2015, constituie „marijuana” în cantitate de
7,81 gr. și „ulei de canabis” în cantitate de 0,82 gr., ceia ce constituie proporții mari,
astfel obținând un profit de 800 lei.
Instanța de apel a stabilit că, în această parte (privind epizoadele din
03.08.2015 și 09.08.2015), neîntemeiat apelul procurorului privind confirmarea
vinovăției inculpatului Cîvîrjic Vitali la coparticiparea prin organizarea de circulației
ilegală a drogurilor la acestea date. Or, în susținerea acestei învinuiri procurorul a
invocat declarațiile ofițerilor de investigație V. Balamatiuc și V. Draganov (în
8
instanța de apel fiind audiat doar martorul V. Balamatiuc) și descifrările interpelării
(contactărilor) telefonice dar, fără prezentarea înregistrărilor convorbirilor telefonice
pe perioada respectivă (legate de epizoadele din 03.08.2015 și din 09.08.2015). Iar,
potrivit proceselor -verbale de ridicare din 03.08.2015 (f.d.39-40, vol. I) și din
10.08.2015 (f.d.60, vol. I) obiectele care constituie droguri, au fost ridicate de la
ofițerul de investigație sub acoperire - Balamatiuc Victor.
Prin urmare, instanța de apel a constatat, că alte probe directe și indirecte, de
participație inculpatului Cîvîrjic Vitali prin organizare a transmiterii drogurilor prin
rutiera de pe ruta Cazaclia- Chișinău și prin intermediul persoanei neidentificate în
regiunea Aeroportului Internațional Chișinău în mijlocul de transport Opel Vectra
GEAN265, acuzarea nu a prezentat.
Referitor la solicitarea inculpatei privind achitarea acesteia, instanța de apel a
respins, ca fiind nefondată, or, vinovăția inculpatei Dimov Liudmila în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, a fost demonstrată pe
următoarele probe: stenograma interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de
pe telefonul mobil cu numărul 076088371 din data de 11.11.2015, procesul-verbal
privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.01.2016,
procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din
30.12.2015, procesul-verbal privind documentarea cu ajutorul metodelor și
mijloacelor tehnice din 10.11.2015, procesul-verbal de ridicare din 11.11.2015,
procesul-verbal privind măsurile speciale de investigații din 11.11.2015, procesul-
verbal de percheziție din 30.12.2015 efectuat la domiciliul lui Dimov Liudmila
amplasată în r-nul Cahul s. Moscovei, unde au fost ridicați bani dobândiți pe cale
infracțională, substanțe narcotice și psihotrope, procesul-verbal de examinare a
documentelor din 15.07.2016, declarațiile martorilor Balamatiuc Victor și Draganov
Vadim.
Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative afirmațiile inculpatei Dimov
Liudmila precum că nu a transmis droguri nimănui, deoarece, susține poziția
instanței de fond precum că, inculpata Dimov Liudmila în cadrul urmăriri penale a
recunoscut faptul că a înstrăinat substanțe narcotice contra sumei de 1 000 lei
agenților sub acoperire, la îndemnul soțului său.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificat și argumentul inculpatei cu
referire la faptul că, temei de emitere a sentinței de condamnare a servit declarațiile
acesteia făcute în cadrul urmăririi penale, precum că aceasta ar fi recunoscut vina,
întrucât în privința acesteia a fost aplicate măsuri de constrângere psihologică,
deoarece, prin Ordonanța procurorului Procuraturii Chișinău, Oficiul Botanica
(f.d.114-115, vol. IV) s-a examinat plângerea inculpaților Dimov Constantin și
Dimov Liudmila precum că aceștia la data de 04.10.2017 au comunicat faptul că au
fost presați psihic de către colaboratorii INI al MAI și colaboratorii al organului de
urmărire penală, fiind dispusă clasarea procesului penal, în baza art.275 pct. 1) Cod
de procedură penală, din motivul că nu există faptul infracțiunii, conforma art.286
Cod de procedură penală.
Nu a admis instanța de apel nici alegațiile inculpatei cu referire la faptul că,
instanța de fond nu a luat în considerație că în ordonanța de punere sub învinuire din
9
02.02.2017 și în rechizitoriu, care a fost indicat că este învinuită de organizarea,
păstrarea, transportarea, circulația ilegală a substanțelor narcotice cu scop de
înstrăinare de două sau mai multe persoane, fără a fi indicat semnul calificativ – în
proporții mari, or, acest temei nu constituie temei de dispunerea achitării inculpatei
Dimov Liudmila de fapta comisă care a fost dovedită prin probele sus analizate.
Instanța de apel a respins, ca fiind nefondate, argumentele părții apărării cu
referire la faptul că, contrar prevederilor art.art.274 alin.(3), 259 Cod de procedură
penală, procurorul prin ordonanță, în perioada de 30.08.2016 – 23.12.2016 nu a fixat
termenul de urmărire penală, astfel încălcând prevederile legale care reglementează
desfășurarea procesului penal. Prezenta cauza penală a fost disjunsă din altă cauză
penală cu nr.2015422443, în care prin ordonanța din 30 iunie 2016 a procurorului în
Procuratura sectorului Botanica mun. Chișinău, Liliana Rusnac, s-a dispus
prelungirea termenului de urmărire penală până la data de 30.08.2016 (f.d.1, vol. I).
Ulterior, procurorul-adjunct al procurorului-șef al Procuraturii sectorului Botanica
mun. Chișinău, Roman Eremciuc, prin ordonanța din 23.12.2016 a dispus efectuarea
urmăririi penale de câte un grup de lucru compus din procurori și ofițer superior de
urmărire penală (f.d.4-5, vol. I).
Totodată, instanța de apel a atestat că, potrivit procesului-verbal de prezentare
a materialelor de urmărire penală învinuitului Dimov Constantin și apărătorului
acestuia din 26.01.2017 (f.d.188, vol. II) din partea învinuitului care a refuzat să
semneze cât și din partea avocatului, în urma luării de cunoștință nu au înaintat
careva cereri, demersuri sau obiecții față de materialele cauzei penale.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificat și argumentul cu referire la
faptul că, Dimov Constantin a fost pus sub urmărire și audiat în calitate de învinuit
anume în perioada cînd nu era stabilit termen de urmărire penală, respectiv,
încălcarea menționată a normelor procesuale penal nu poate fi înlăturată decât prin
anularea actelor de procedură ulterioare, toate acțiunile de urmărire penală urmează
a fi declarate nule, care a menționat că potrivit materialelor cauzei penale, se atestă
că la data de 05.01.2016 Dimov Constantin prin ordonanță a fost pus sub învinuire
de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3) 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod
penal (f.d.58-59,vol.II), în cadrul cauzei penale nr.2015422443. Ulterior din cauza
penală nr.2015422443, la data de 30.05.2016 s-a dispus prin ordonanță (f.d.1,vol.I)
disjungerea materialelor cauzei într-o procedură separată, fiind atribuită numărul
unic 2016421240 cauzei supuse judecății. În consecință la data de 02.02.2017,
procurorul, prin Ordonanță a dispus punerea sub învinuire a lui Dimov Constantin
de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod
penal.
Instanța de apel a reținut că, nu sunt întemeiate argumentele apărării privind
constatarea temeiurilor de aplicare a prevederilor art.251 alin.(1) Cod de procedură
penală, privind nulitatea actelor procedurale.
Instanța de apel nu a admis nici alegațiile apărătorului cu referire la faptul că,
instanța de fond incorect a apreciat și nu a constatat neconcordanțele între
declarațiile martorilor, acțiunile de urmărire penală întreprinse, lipsa unor corpuri
delicte, neveridicitatea înregistrărilor de pe CD-urile anexate la materialele cauzei,
10
care privite în ansamblu cu materialele cauzei penale, nu au înlăturat dubiile în
probarea învinuirii inculpatului, lăsând fără argumentare coerentă mai multe
neajunsuri, or, vina inculpatului este demonstrată prin descifrarea convorbirilor
telefonice purtate cu Dimov Liudmila, potrivit căruia, aceștia au dus discuții
nemijlocit în perioada comiterii episodului infracțional incriminat, iar în rezultatul
petrecerii percheziției la Dimov Constantin au fost ridicate obiecte utilizate la
comiterea infracțiunii.
A menționat că, vina inculpatului Dimov Constantin este demonstrată prin
declarațiile martorului Balamatiuc Victor, care atât în instanța de fond cât și în
instanța de apel a comunicat că, Dimov Constantin era intermediarul dintre Cîvîrjic
și Dimova, Dimov deja coordona cu Dimova vânzarea substanțelor narcotice.
Asemenea martorul Draganov Vadim a declarat că, paralel cu achizițiile de control
au fost interceptate mai multe convorbiri telefonice, atât a lui Dimova cât și a celor
2 bărbați care se aflau în Penitenciarul din Leova, constatându-se că acțiunile lui
Dimova au fost dirijate de complicii care s-a constatat a fi Dimov și Cîvîrjic.
Instanța de apel, a precizat că declarațiile martorilor Balamatiuc Vadim și
Draganov Vadim sunt confirmate și prin stenograma interceptărilor convorbirilor
telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu numărul 076088371 din data de
11.11.2015, potrivit căruia s-a stabilit că Cîvîrjic Vitali apelează o persoană pe nume
Costea care se folosește de nr.078539555 pentru a se întâlni cu acesta să discute
(probabil se află în aceiași instituție penitenciară) și îi trimite prin mesaj numărul de
telefon a lui Victor Balamatiuc.
Instanța de apel a reținut că, vina inculpatului Dimov Constantin este
demonstrată și prin procesului-verbal de percheziție din 30.12.2015 efectuată în
incinta Penitenciarului nr.3 Leova, procesul-verbal de examinare a documentelor din
15 iulie 2016.
Astfel, acțiunile inculpatului Dimov Constantin întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f)
Cod penal.
La capitolul stabilirii pedepsei inculpaților Dimov Liudmila și Dimov
Constantin, instanța de apel a considerat justificată, întemeiată și motivată,
sancțiunea penală în formă de închisoare, aceasta fiind corectă și proporțională, în
raport cu fapta infracțională comisă de către inculpați, precum și urmările
prejudiciabile.
La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă
inculpatului Cîvîrjic Vitali, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61,
75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din
categoria celor grave, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de scopul pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării inculpatului, a considerat justificată aplicarea unei sancțiuni penale sub
formă de închisoare, sancțiune care își va atinge pe deplin și ireversibil scopul legii
penale privind corectarea și reeducarea inculpatului, în spiritul respectării pe viitor
cu strictețe a rigorilor de drept.
Cu privire la motivele invocate de partea acuzării, având în susținere
11
prevederile art.art.227, 229, Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că
cheltuielile judiciare suportate de către organul de urmărire penală în legătură cu
efectuarea achiziției de control (din 10.11.2015 în sumă de 1 000 lei) urmează a fi
suportate de inculpații Cîvîrjic Vitali, Dimov Constantin și Dimova Liudmila în mod
solidar.
Cu referire la încasării cheltuielilor pentru achiziții de control din 03.08.2015
(în sumă de 800 lei) și din 09.08.2015 (în sumă de 800 lei), instanța de apel a
subliniat, în legătură cu neconfirmarea acuzării lui Cîvîrjic Vitali pe faptele din
03.08.2015 și din 09.08.2015, această pretenție al acuzatorului de stat a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,
contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a
acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată, în partea excluderii din învinuirea lui Cîvîrjic Vitali a capetelor
de acuzare pe epizoadele din 03.08.2015 și din 09.08.2015, și dispunerea încasării
din contul inculpaților Cîvîrjic Vitali, Dimov Constantin și Dimova Liudmila în mod
solidar cheltuielile judiciare în sumă de 1 600 lei.
În motivarea recursului, indică că instanța de apel a reținut doar câteva din
probele administrate de partea acuzării, acestea fără a fi supuse coroborării cu
celelalte probe din dosar, din care motiv consideră că concluziile instanței de apel
au un caracter generic asupra modului de cercetare și verificare a probatoriului
administrat la materialele cauzei penale.
Menționează că, contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală,
instanța de apel nu și-a motivat concluzia privind respingerea probelor administrate
de către partea acuzării și anume: nu a ținut cont de faptul că în cadrul percheziției
efectuate în Penitenciar unde se deținea Cîvîrjic Vitali au fost ridicate un telefon
mobil și cartele SIM.
Susține, acuzarea că, instanțele de fond greșit au conchis că doar în prezența
declarațiilor a doi colaboratori de poliție, care afirmă despre procurarea narcoticilor
de la Cîvîrjic Vitali la data de 03 august 2015 cât și la 09 august 2015, nu este
posibilă condamnarea inculpatului, deoarece aceste declarații nu coroborează cu alte
probe, și anume nu s-a stabilit participarea lui Cîvîrjic Vitali la episoadele de
înstrăinare a substanțelor narcotice ce au avut loc la 03 august 2015 cât și la 09
august 2015. Instanța de apel nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorilor
Balamatiuc Victor și Draganov Vadim, or, martorul Balamatiuc Victor atât în cadrul
urmăririi penale cât și în cadrul instanței de judecată a relatat că în procesul efectuării
acțiunilor de urmărire penală au fost petrecute activități operative de investigație, au
efectuat 2 achiziții de control, prin intermediul rutierei au fost transmis un colet cu
haine în care erau ascunse substanțe narcotice marijuana. Toate acțiunile au fost
coordonate prin intermediul telefonului mobil cu inculpatul Cîvîrjic Vitali.
Consideră că, instanța de apel nu a făcut o analiza obiectivă a tuturor probelor
anexate la dosar, și cercetate în cadrul ședinței de judecată, punând la baza achitării
lui Cîvîrjic Vitali în comiterea infracțiunii imputate, doar probele oportune pentru
concluzia privind achitarea inculpatului Cîvîrjic Vitali.
12
Referitor la cheltuielile de judecată în sumă de 1 600 lei, precizează partea
acuzării că instanța de apel neîntemeiat a dispus respingerea încasării acestora din
contul inculpaților, deoarece cheltuielile judiciare au fost suportate de către organul
de urmărire penală în legătură cu efectuarea achizițiilor de control la data de 03
august 2015 cât și la 09 august 2015.
5.1. Inculpatul Cîvîrjic Vitali, invocând temeiul de drept prevăzut de art.427
alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs
ordinar, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel, în alt complet de judecată.
Susține că, motivarea instanței de apel contravine circumstanțelor reale
stabilite și probelor administrate pe parcursul judecății.
În continuare a invocat că, în proces nu au fost administrate probe care ar arăta
direct sau indirect referitor la vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate,
epizodul din 10.11.2015, așa cum a indicat instanța de apel.
5.2. Avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Cîvîrjic Vitali, fără a
invoca un temei concret din cele prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură
penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea
acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
În argumentarea recursului, avocatul a indicat că instanța de apel nu a dat o
apreciere corectă circumstanțelor faptice, iar pe cale de consecință a contribuit la
pronunțarea unei hotărâri vădit ilegale.
Susține recurentul că, la materialele dosarului penal nu există nici o probă care
ar fi fost cercetată în instanța de judecată și prin care s-ar confirma faptul că
inculpatul Cîvîrjic Vitali ar fi comis infracțiunea incriminată - epizodul din
10.11.2015, așa cum a constatat instanța de apel.
Astfel, nu este clar care probe confirmă fapta infracțională incriminată.
Susține apărarea că, instanța dând o nouă interpretare declarațiilor martorilor
care au fost audiați în instanța de fond și care au determinat prima instanță de a se
îndoi de acuzații și a motiva achitarea.
Instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a constatat
vinovăția inculpatului Cîvîrjic Vitali bazându-se preponderent pe probele cercetate
de prima instanță, cărora li s-a dat citire și care inițial au fost puse la baza achitării
lui Cîvîrjic Vitali.
5.3. Avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Dimov Constantin,
a declarat recurs în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,
solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care Dimov Constantin să fie achitat, din lipsa elementelor constitutive
ale infracțiunii.
În argumentarea recursului, avocatul a specificat că decizia instanței de apel
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-a admis o eroare gravă,
deoarece nu a acordat deplină eficiență următoarelor aspecte, precum că în perioada
30 august 2016 – 23 decembrie 2016 procurorul nu a fixat termenul de urmărire
penală, astfel încălcând prevederile legale care reglementează desfășurarea
13
procesului penal, or, potrivit prevederilor art.251 alin.(1) Cod de procedură penală,
încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal
atrage nulitatea actului procedural, în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor
procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
Prin urmare, consideră că Dimov Constantin a fost pus sub învinuire și audiat
în calitate de învinuit anume în perioada când nu era stabilit termenul de urmărire
penală.
În asemenea circumstanțe, ținând cont de faptul că încălcarea menționată a
normelor procesuale penale nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor de
procedură ulterioare, toate acțiunile de urmărire penală urmează a fi declarate nule,
deoarece nulitatea este o sancțiune procedurală care intervine atunci când un act
procedural s-a îndeplinit cu încălcarea condițiilor de fond și de formă, prevăzute de
lege. Nulitatea are ca efect ineficiența actelor realizate cu încălcarea dispozițiilor
legale, ultimele fiind lipsite de forță juridică.
În acest sens, ținând cont de faptul că acțiunile de urmărire penală au fost
efectuate în afara termenului de urmărire penală și, respectiv, au drept efect nulitatea,
această nulitate atrage și nulitatea actelor procedurale ulterioare. Doar după
înaintarea referinței de către partea apărării, după cercetarea probelor, de către
procuror a fost solicitată anexarea la materialele cauzei a unei ordonanțe de stabilire
a termenului de urmărire penală.
Totodată, avocatul menționează că în lipsa unor probe pertinente, concludente
și utile, instanța de apel a dat o apreciere greșită circumstanțelor de fapt și eronat a
reținut faptul că Dimov Constantin, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.art.42
alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
Notează recurentul că, instanța de apel greșit a apreciat și nu a constatat
neconcordanțele între declarațiile martorilor, acțiunile de urmărire penală
întreprinse, lipsa unor corpuri delicte, neveridicitatea înregistrărilor de pe CD-urile
anexate la materialele cauzei, care privite în ansamblu cu materialele cauzei penale,
nu au înlăturat dubiile în probarea învinuirii inculpatului, lăsând fără argumentare
coerentă mai multe neajunsuri.
Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, în
special asupra argumentului privind achitarea inculpatului, deoarece probele
cercetate în ședința de judecată nu confirmă vinovăția acestuia în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit conchide că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din
următoarele considerente.
Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând
soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu
respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal
(este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și
motivată.
14
Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal lărgit
atestă că, procurorul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței
de apel art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței.
De asemenea, recursul inculpatului cât și a apărării se întemeiază pe
temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală și
anume - conținute în pct. 6) când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței și în pct. 8) când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de
art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că,
asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul
că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1),
417 alin.(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de procuror și de avocatul
inculpaților, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, judecând
apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Totodată, conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală,
decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
respective.
La caz, reieșind din esența criticelor invocate în recursuri de către titularii
acestor cereri, Colegiul penal lărgit reține că acestea se referă în mare parte doar la
chestiunea de apreciere a probelor.
Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursurilor declarate, se constată că
autorii acestora fac o proprie evaluare a materialului probator, procurorul pe de o
parte susținând că actele cauzei demonstrează și săvârșirea de către Cîvîrjic Vitali a
infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal
(epizoadele din 03.08.2015 și 09.08.2015), pe când apărarea din contra, prezintă
versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă
de fapt nici vinovăția inculpaților Cîvîrjic Vitali și Dimov Constantin în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal,
considerându-i nevinovați.
Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul
din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de
muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de
15
părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.
Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se
bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu,
sub toate aspectele, complet și obiectiv.
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,
concludența, veridicitatea și utilitatea acestora, iar toate probele în ansamblul lor
sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi
invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de
reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca
fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta
fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele
referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a
anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de
instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform
învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către
autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală,
iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe,
apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate
servi temei pentru reexaminarea cauzei.
În acest sens Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea cauzei, instanța de
apel a ținut cont de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a
cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind
recunoașterea vinovăției inculpatului Cîvîrjic Vitali în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, epizodul din
10.11.2015, precum și de achitare a acestuia de sub învinuirea de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal
(epizoadele din 03.08.2015 și 09.08.2015), cât și recunoașterea vinovăției
inculpatului Dimov Constantin în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42
alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
Sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de
procedură penală, instanța de recurs atestă că acuzatorul de stat își manifestă
dezacordul cu faptul achitării inculpatului Cîvîrjic Vitali în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal (epizoadele din
03.08.2015 și 09.08.2015), susținând în acest sens că instanțele de fond au omis din
circumstanțele cauzei să deducă faptul, că potrivit declarațiilor martorului
Balamatiuc Victor, care, atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul instanței de
judecată a relatat că în procesul efectuării acțiunilor de urmărire penală au fost
16
petrecute activități operative de investigație, efectuând două achiziții de control, prin
intermediul rutierei a fost transmis un colet cu haine în care erau ascunse substanțe
narcotice marijuana. Toate acțiunile au fost coordonate prin intermediul telefonului
mobil cu inculpatul Cîvîrjic Vitali.
Raportând aceste argumente la conținutul deciziei atacate, Colegiul penal
lărgit constată că, instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției pronunțate,
apreciind just că probatoriul administrat nu dovedește săvârșirea de către Cîvîrjic
Vitali la coparticiparea prin organizarea de circulației ilegală a drogurilor privind
epizoadele din 03.08.2015 și 09.08.2015, or, în susținerea acestei învinuiri
procurorul a invocat declarațiile ofițerilor de investigație V. Balamatiuc și V.
Draganov (în instanța de apel fiind audiat doar martorul V. Balamatiuc) și
descifrările interpelării (contactărilor) telefonice dar, fără prezentarea înregistrărilor
convorbirilor telefonice pe perioada respectivă (legate de epizoadele din 03.08.2015
și din 09.08.2015), iar, potrivit proceselor -verbale de ridicare din 03.08.2015
(f.d.39-40, vol. I) și din 10.08.2015 (f.d.60, vol. I) obiectele care constituie droguri,
au fost ridicate de la ofițerul de investigație sub acoperire - Balamatiuc Victor,
menționând că alte probe directe și indirecte, de participație inculpatului Cîvîrjic
Vitali prin organizare a transmiterii drogurilor prin rutiera de pe ruta Cazaclia-
Chișinău și prin intermediul persoanei neidentificate în regiunea Aeroportului
Internațional Chișinău în mijlocul de transport Opel Vectra GEAN265, acuzarea nu
a prezentat.
Cu referire la criticele invocate de inculpat cât și de partea apărării sub
aspectul pct. 8 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal
menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod
penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele
componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal lărgit reține că, acest temei include cazurile când nu a fost
stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive,
ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante
ale infracțiunii.
Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a achitat pe Cîvîrjic Vitali de sub
învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit.
b), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, totodată
recunoscându-l vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3),
2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal pe Dimov Constantin.
La rândul său, instanța de apel fiind investită cu judecarea apelurilor declarate
de către procuror și de către avocatul inculpaților a ajuns la concluzia că prima
instanță greșit a dispus achitarea inculpatului Cîvîrjic Vitali de sub învinuirea de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod
17
penal, epizodul din 10.11.2015, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat,
din care motiv instanța de apel a casat parțial sentința primei instanțe, în privința
inculpatului Cîvîrjic Vitali, și rejudecând cauza, l-a recunoscut vinovat și condamnat
pe Cîvîrjic Vitali în baza art.art.42 alin.(3), 2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel a dat o argumentare
amplă soluției pronunțate, apreciind just că probatoriul administrat demonstrează
prezența elementelor de organizarea și dirijarea procurării, păstrării, transportării,
distribuirii și punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de
înstrăinare, conform indicilor calificativi: săvârșit de mai multe persoane, în
proporții mari, pe faptul din 10.11.2015, stabilind că vinovăția acestuia în comiterea
infracțiunii imputate, epizodul din 10.11.2015, bazându-se pe declarațiile martorilor:
Balamatiuc Victor, Draganov Vadim, iar declarațiile martorilor Balamatiuc Victor
și Draganov Vadim, sunt demonstrate prin interceptarea mai multor convorbiri
telefonice a lui Dimov Liudmila, Dimov Constantin și Cîvîrjic Vitali, raportul
ofițerului de investigații Balamatiuc Victor din 24.07.2015, stenogramele
interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de pe telefonul mobil cu numărul
076088371 din 21.08.2015, din 03.11.2015, 04.11.2015, și 11.11.2015, procesul-
verbal privind măsurile speciale de investigații din 11.11.2015, procesului-verbal de
percheziție din 30.12.2015, efectuată în Penitenciarul nr.3 Leova, la locul de trai a
condamnatului Cîvîrjic Vitali.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, la judecarea apelurilor declarate,
instanța de apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar
hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Referitor la argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpaților în
săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal punctează, că instanța de apel s-a
expus argumentat, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 4.1 al acestei decizii,
soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră
necesară.
În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează că, argumentele invocate de
recurenți sunt nefondate, întrucât vinovăția lui Cîvîrjic Vitali și Dimov Constantin
în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită indubitabil din probele
acumulate, nefiind comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la
judecarea cauzei, care ar duce la casarea acesteia și adoptarea unei alte soluții.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.
Finlandei).
Referitor la dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel privind
respingerea solicitării procurorului de încasare din contul lui Cîvîrjic Vitali, Dimov
Constantin și Dimov Liudmila în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă
18
de 1 600 lei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a interpretat și
a aplicat în acest sens prevederile art.art.227-229 Cod de procedură penală.
Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit atestă că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea
deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea ca inadmisibile a recursurilor ordinare
declarate, cu menținerea deciziei atacate.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul
în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, de către inculpatul
Cîvîrjic Vitali, de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Cîvîrjic Vitali
și de către avocatul Bondarenco Eduard în numele inculpatului Dimov Constantin,
împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 septembrie
2020, în cauza penală în privința lui Cîvîrjic Vitali xxxx, Dimov Constantin xxxx și
Dimov Liudmila xxxx, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 10 decembrie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Țurcan Anatolie
Timofti Vladimir
Guzun Ion
Boico Victor
19