1ra-1249/2021 — art.165 alin. 2, lit. b, d si art. 206 alin. 2, lit. c CP

1ra-1249/2021 — art.165 alin. 2, lit. b, d si art. 206 alin. 2, lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1249/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către avocatul Pleșca Grigorie în numele inculpaților împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021, în cauza

penală în privința lui,

Fendic Sidor xxxxxxxxxxxxxxxx

Balțanu Mihaela xxxxxxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 14.04.2016– 18.03.2019;

Instanța de apel: 09.04.2019– 27.01.2021;

Instanța de recurs: 14.04.2021 – 18.10.2021.

A C O N S T A T A T :

Fendic Sidor, învinuit în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal și art.206

alin.(2) lit. c) Cod penal, a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Balțanu Mihaela, învinuită în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal și

art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal, a fost achitată din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

că, Fendic Sidor, potrivit rechizitoriului din 08 aprilie 2016 a fost învinuit de

faptul că „în una din zilele de la începutul lunii iunie anul 2013 în timp ce se afla

la domiciliul părinților concubinei sale Balțanu Mihaela, situat în s. G., raionul F,

împreună cu ultima, prin înțelegere prealabilă, intenționat, urmărind scopul de

exploatare prin muncă și servicii forțate asupra persoanei, au mers la domiciliul

tatălui lui Gurbulea Elena, situat în s. A.V., raionul F, unde locuia temporar

ultima, apoi beneficiind de situația de vulnerabilitate a ei, prin înșelăciune,

manifestată prin faptul că o va angaja la muncă în unul din orașele Federației

1

Ruse la culesul merelor cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, au recrutat-o în

sensul dat. Ulterior, peste câteva zile, ambii, urmărind același scop de exploatare

prin muncă și servicii forțate și asupra altor persoane, s-au deplasat în s. A.V.,

raionul F, la domiciliul surorii lui Gurbulea Elena, Gurbulea Diana unde la fel,

beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimei, prin înșelăciune și pretextul

că o vor angaja la muncă în unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor,

cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, au recrutat-o și pe ea, în sensul dat. După

aceea, cunoscând de faptul că Gurbulea Elena și Gurbulea Diana, nu dispun de

pașaport, au mers la Secția de evidență și documentare a populației din or. F,

unde de pe banii proprii le-au perfectat pașapoartele, care la data de 08 iulie 2013

împreună cu alte persoane, cu microbusul condus de Gînga Nicolae, domiciliat

în com. XXX mun. Chișinău, i-a transportat în s. Troikurova, r-nul Lebedeansk,

regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul dat, după ce au fost cazate în

condiții inumane, într-un șopron din scândură de pe teritoriul unei gospodării

agricole neidentificate, din acea localitate, a doua zi, au fost scoase la lucru pe un

câmp la smulsul buruienilor, unde după ce au lucrat până seara, victimele

Gurbulea Elena și Gurbulea Diana, dându-și seama că au fost înșelate privitor la

genul de activitate ce urmau și în continuare să-l presteze cât și faptul că

urmează de a fi exploatate prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva

acte de identitate asupra lor, au părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorate de

către Gînga Nicolae, care le-a transportat cu rutiera în or. Moscova”.

Acțiunile lui Fendic Sidor au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Codul penal, cu următoarele semne de

calificare: traficul de ființe umane recrutarea, transportarea și adăpostirea

persoanelor, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, săvârșită prin

înșelăciune, abuz de situație de vulnerabilitate asupra a două persoane, comisă

de două persoane.

Fendic Sidor a fost învinuit și de faptul că ”tot el, în același timp, prin

înțelegere prealabilă cu concubina Balțanu Mihaela, urmărind același scop de

exploatare prin muncă și servicii forțate asupra minorului I.L, născut la 09

ianuarie 1996, domiciliat în s. A. N., comuna A.V., raionul F, intenționat,

beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimului, prin înșelăciune

manifestată prin faptul că îl va angaja la muncă în unul din orașele Federației

Ruse la culesul merelor cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, l-au recrutat în

sensul dat. La data de 05 iulie 2013 după ce concubina sa Balțanu Mihaela a

primit acordul prin procura cu nr.7626 perfectată la Notarul Public Leonid

Tatiana, din or. F, pe numele ei, din partea lui Cibotari Vera, prin care i s-a

încredințat faptul de însoțire a minorului I.L peste hotarele țării, în Federația

Rusă, cunoscând și de faptul că, minorul I.L nu dispune de pașaport pe numele

său, au mers la Secția de evidență și documentare a populației din or. F, unde de

pe banii proprii i-au perfectat pașaportul, care la data de 08.07.2013 împreună cu

alte persoane, cu microbusul condus de Gînga Nicolae, l-a transportat în s.

Troikurova, r-nul Lebedeansk, regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul

dat, după ce l-au cazat în condiții inumane, într-un șopron din scândură de pe

2

teritoriul unei gospodării agricole neidentificate, din acea localitate, a doua zi, l-

au scos la lucru pe un câmp la smulsul buruienilor, împreună cu alte persoane,

unde după ce a lucrat până seara, victima I.L dându-și seama că a fost înșelat

privitor la genul de activitate ce urma și în continuare să-l presteze cât și faptul

că urmează de a fi exploatat prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva

acte de identitate asupra sa, a părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorat de către

Gînga Nicolae, pe care împreună cu Gurbulea Elena, Gubulea Diana, i-a

transportat cu rutiera în or. Moscova”.

Acțiunile lui Fendic Sidor au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art.206 alin.(2) lit. c) Codul penal, cu următoarele semne de

calificare: traficului de copii, adică, recrutarea, transportarea și adăpostirea unui

copil, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, profitând de situația de

vulnerabilitate a copilului”.

Balțanu Mihaela potrivit rechizitoriului din 08 aprilie 2016 a fost învinuită

de faptul că „în una din zilele de la începutul lunii iunie anul 2013 în timp ce se

afla la domiciliul părinților săi, situat în s. G., raionul F, împreună cu concubinul

Fendic Sidor, prin înțelegere prealabilă, intenționat, urmărind scopul de

exploatare prin muncă și servicii forțate asupra persoanei, au mers la domiciliul

tatălui lui Gurbulea Elena, situat în s. A.V., raionul F, unde locuia temporar

ultima, apoi beneficiind de situația de vulnerabilitate a ei, prin înșelăciune,

manifestată prin faptul că o va angaja la muncă în unul din orașele Federației

Ruse la culesul merelor cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, au recrutat-o în

sensul dat. Ulterior, peste câteva zile, ambii, urmărind același scop de exploatare

prin muncă și servicii forțate și asupra altor persoane, s-au deplasat în s. A.V.,

raionul F, la domiciliul surorii lui Gurbulea Elena, Gurbulea Diana unde la fel,

beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimei, prin înșelăciune și pretextul

că o vor angaja la muncă în unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor,

cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, au recrutat-o și pe ea, în sensul dat. După

aceea, cunoscând de faptul că Gurbulea Elena și Gurbulea Diana, nu dispun de

pașaport, au mers la Secția de evidență și documentare a populației din or. F,

unde de pe banii proprii le-au perfectat pașapoartele, care la data de 08 iulie 2013

împreună cu alte persoane, cu microbusul condus de Gînga Nicolae, domiciliat

în com. XXX mun. Chișinău, i-a transportat în s. Troikurova, r-nul Lebedeansk,

regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul dat, după ce au fost cazate în

condiții inumane, într-un șopron din scândură de pe teritoriul unei gospodării

agricole neidentificate, din acea localitate, a doua zi, au fost scoase la lucru pe un

câmp la smulsul buruienilor, unde după ce au lucrat până seara, victimele

Gurbulea Elena și Gurbulea Diana, dându-și seama că au fost înșelate privitor la

genul de activitate ce urmau și în continuare să-l presteze cât și faptul că

urmează de a fi exploatate prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva

acte de identitate asupra lor, au părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorate de

către Gînga Nicolae, care le-a transportat cu rutiera în or. Moscova”.

Acțiunile inculpatei Balțanu Mihaela au fost calificate de către organul de

urmărire penală în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Codul penal, cu următoarele

3

semne de calificare: traficul de ființe umane recrutarea, transportarea și

adăpostirea persoanelor, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate,

săvârșită prin înșelăciune, abuz de situație de vulnerabilitate asupra a două

persoane, comisă de două persoane.

Balțanu Mihaela a fost învinuită și de faptul că ”tot ea, în același timp, prin

înțelegere prealabilă cu concubinul Fendic Sidor, urmărind același scop de

exploatare prin muncă și servicii forțate asupra minorului I.L, născut la 09

ianuarie 1996, domiciliat în s. A. N., comuna A.V., raionul F, intenționat,

beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimului, prin înșelăciune

manifestată prin faptul că îl va angaja la muncă în unul din orașele Federației

Ruse la culesul merelor cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, l-au recrutat în

sensul dat. La data de 05 iulie 2013 după ce Balțanu Mihaela a primit acordul

prin procura cu nr.7626 perfectată la Notarul Public Leonid Tatiana, din or. F, pe

numele ei, din partea lui Cibotari Vera, prin care i s-a încredințat faptul de

însoțire a minorului I.L peste hotarele țării, în Federația Rusă, cunoscând și de

faptul că, minorul I.L nu dispune de pașaport pe numele său, au mers la Secția

de evidență și documentare a populației din or. F, unde de pe banii proprii i-au

perfectat pașaportul, care la data de 08.07.2013 împreună cu alte persoane, cu

microbusul condus de Gînga Nicolae, l-a transportat în s. Troikurova, r-nul

Lebedeansk, regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul dat, după ce l-au

cazat în condiții inumane, într-un șopron din scândură de pe teritoriul unei

gospodării agricole neidentificate, din acea localitate, a doua zi, l-au scos la lucru

pe un câmp la smulsul buruienilor, împreună cu alte persoane, unde după ce a

lucrat până seara, victima I.L dându-și seama că a fost înșelat privitor la genul de

activitate ce urma și în continuare să-l presteze cât și faptul că urmează de a fi

exploatat prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva acte de identitate

asupra sa, a părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorat de către Gînga Nicolae, pe

care împreună cu Gurbulea Elena, Gubulea Diana, i-a transportat cu rutiera în or.

Moscova”.

Acțiunile inculpatei Balțanu Mihaela au fost calificate de către organul de

urmărire penală în baza art.206 alin.(2) lit. c) Codul penal, cu următoarele semne

de calificare: traficului de copii, adică, recrutarea, transportarea și adăpostirea

unui copil, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, profitând de

situația de vulnerabilitate a copilului”.

raionului Făleși, Chiriac Daniela prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Balțanu Mihaela să

fie recunoscută vinovată în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei de sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de

dreptul de a exercita funcții publice și activități ce presupune gestionarea

resurselor umane pe un termen de 4 ani și în baza art.206 alin.(2) lit. c) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei de sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani

cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 4 ani, iar în baza art.84 Cod penal

4

o pedeapsă definitivă de închisoare pe un termen de 17 ani cu privarea de

dreptul de a exercita funcții publice și activități ce presupune gestionarea

resurselor umane pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru femei de tip închis și Fendic Sidor să fie recunoscut vinovat în baza

art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani cu privarea de dreptul de a exercita funcții

publice și activități ce presupune gestionarea resurselor umane pe un termen de

4 ani și în baza art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de sub

formă de închisoare pe un termen de 12 ani cu privarea de dreptul de a exercita

funcții publice și activități ce presupune gestionarea resurselor umane pe un

termen de 4 ani, iar în baza art.84 Cod penal o pedeapsă definitivă de închisoare

pe un termen de 17 ani cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice și

activități ce presupune gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Corpurile delicte să rămână la

dosar.

3.1 În motivarea cererii de apel de către procuror au fost invocate următoarele

argumente:

- părțile vătămate și martorii au indicat direct că au fost transportați la

locul indicat de inculpați într-o țară străină la o fermă din s. Troikurova r.

Lebedeansk regiunea Volgograd Federația Rusă, unde au fost cazați. Inculpații

Fendic Sidor și Balțanu Mihaela, identificînd persoane cu poziții de

vulnerabilitate, îi determinau la plecarea peste hotarele țării, înșelîndu-i despre

adevăratele condiții de muncă și trai, promițîndu-le salariu de 500 dolari SUA,

condiții bune de trai, dar de fapt îi plasau în condiții mizerabile și la alte munci

decît cele promise, care erau siliți să le presteze. De aceia, părțile vătămate au fost

determinate să fugă de la acest loc după prima zi de lucru. Condițiile în care au

ajuns părțile vătămate au fost dezastruoase și au pus în pericol sănătatea și viața

lor. Locul unde au fost cazați era o construcție din scînduri, condițiile fiind ca

într-un grajd, iar geamurile fără sticlă și paturile din scîndură și plasă;

- în speță, din declarațiile părților vătămate Gurbulea Elena, Gurbulea

Diana și I.L se reține faptul, că inculpații Fendic Sidor și Balțanu Mihaela, întru

realizarea intențiilor sale infracționale, au suportat cheltuieli pentru

perfecționarea pașapoartelor, procurii și deplasare, iar ultima i-a însoțit până la

destinație. Faptul organizării deplasării acestora peste hotare se dovedește și prin

declarațiile martorilor Gînga Nicolae, care a indicat direct că Fendic Sidor a

închiriat și organizat transportarea persoanelor și prin informația privind

traversarea frontierei de stat din 09.07.2013;

- s-a constatat caracterul înșelător al acțiunilor lui Fendic Sidor și Balțanu

Mihaela, care survine din starea de fapt, conform căreia aceștia au ascuns

informații referitor la obiect ce țin de condițiile de trai și genul muncii pe care

urmau să o presteze, scopul fiind de a obține mijloace din exploatarea prin

muncă. Abuzul de poziția de vulnerabilitate a victimelor poate fi condiționată de

diferiți factori, cum ar fi izolarea, situația economică grea, psihică, afectarea

familială, lipsa de resurse sociale. În speța dată poziția de vulnerabilitate este

5

confirmată atît de inculpați, cît și de părțile vătămate, certificatele și

caracteristicile administrației publice locale din primăriile s. A.V. r. F. Situația

precară în care se aflau le-au determinat pe victime să accepte ofertele propuse

de inculpați de a merge la lucru în Federația Rusă, fiind ademeniți cu salariul de

500 dolari, cazare adecvată și mîncare inclusă. La fel starea financiară precară se

confirmă și prin lipsa banilor pentru perfectarea pașapoartelor și cheltuielilor de

transport. Propunerea de a pleca la muncă peste hotare a venit anume de la

inculpați. Consideră, că vinovăția inculpaților Fendic Sidor și Balțanu Mihaela se

manifestă prin intenția directă, scopul urmărit fiind interesul material;

- s-a stabilit cu certitudine faptul, că Fendic Sidor și Balțanu Mihaela i-au

traficat pe Gurbulea Elena, Gurbulea Diana și I.L și au acționat cu intenția de a-i

înșela, avînd scopul obținerii unui venit ilicit. În situația în care părților vătămate

era să le fie oferite condiții bune de trai și muncă, aceștia nu aveau să fugă a doua

zi de la locul unde au fost transportați;

- s-a confirmat și traficul de copii prevăzut la art.206 alin.(2) lit. c) Cod

penal, așa cum I.L era minor;

- consideră, că în acțiunile inculpaților Fendic Sidor și Balțanu Mihaela se

întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute la art.165 alin.(2) lit. b), d) și art.206

alin.(2) lit. c) Cod penal, iar vina lor este dovedită integral prin probele

administrate și cercetate în ședința de judecată. La baza sentinței de achitate au

fost pune la bază doar declarațiile inculpaților, fiind apreciate unilateral, dar nu

în contradictoriu cu probele cercetate.

apelul procurorului a fost admis, casată sentința în latura penală, rejudecată

cauza penală și adoptată o nouă hotărâre, după cum urmează:

Fendic Sidor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 165 alin.(2) lit. b), d) și art. 206 alin.(2) lit. c) Cod penal.

În baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal i-a fost stabilită lui Fendic Sidor

pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 4 ani.

În baza art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal i-a fost stabilită lui Fendic Sidor

pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 4 ani.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită lui Fendic Sidor pedeapsa penală

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani 6 luni, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Balțanu Mihaela a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.165 alin.(2) lit. b), d) și art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal.

În baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal i-a fost stabilită lui Balțanu

6

Mihaela pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 4 ani.

În baza art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal i-a fost stabilită lui Balțanu Mihaela

pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 4 ani.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită lui Balțanu Mihaela pedeapsa

penală definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani 6 luni, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și activități ce presupune

gestionarea resurselor umane pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis pentru femei.

Dispozițiile sentinței referitor la corpurile delicte au fost menținute fără

modificări.

4.1 Instanța de apel a constatat că: prima instanță a emis și pronunțat o

sentință de achitare nemotivată și neîntemeiată, nesoluționând în deplină măsură

chestiunile pe care trebuie să le soluționeze instanța de judecată potrivit art. 385

Cod de procedură penală și n-a dat probelor o apreciere corespunzătoare, la justa

valoare, în conformitate cu art. 93-101 Cod de procedură penală.

Prima instanță la baza achitării a pus doar argumentele expuse de

inculpați și apărătorul său, care se combat prin alte probe, excluzând totodată

probele acuzării în privința acestora.

Instanța de apel a considerat, că argumentele inculpaților au fost expuse pe

parcursul urmăririi penale și judecării cauzei doar sub aspectul apărării sale și cu

scopul de a evita răspunderea penală pentru comiterea acestor infracțiuni.

Instanța de apel a menționat că, Prima instanță în mod eronat a dat

apreciere probelor prezentate de parte acuzării, considerând că acestea nu pot fi

folosite drept probe veridice, ne cătând la faptul că probele date au fost

administrate legal și confirmă circumstanțe importante pentru justa soluționare a

cazului. Și că prima instanță a apreciat eronat circumstanțele cauzei penale și le-a

raportat greșit la norma penală, iar ca rezultat a pronunțat o soluție nemotivată

de achitare a inculpaților pe motivul că fapta lor nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea sentinței, prima instanță în mod eronat a apreciat

circumstanțele referitor la recrutare, transportare, adăpostire, înșelăciune,

vulnerabilitate, precum și celelalte aspecte pentru justa soluționare a cauzei.

Absolut neîntemeiat a concluzionat că lipsesc probe care ar confirma faptele

expuse în învinuire.

În instanța de apel au fost ascultate părțile pe argumentele apelului, iar

după reluarea cercetării judecătorești, au fost audiați părțile vătămate, martorii,

inculpații și au fost cercetate probele scrise prezentate de părți.

În baza cercetării, analizei și aprecierii probelor, instanța de apel a reținut

următoarele fapte infracționale: Fendic Sidor, în una din zilele de la începutul lunii

7

iunie anul 2013 în timp ce se afla la domiciliul părinților concubinei sale Balțanu

Mihaela, situat în s. G., raionul F, împreună cu ultima, prin înțelegere prealabilă,

intenționat, urmărind scopul de exploatare prin muncă și servicii forțate asupra

persoanei, au mers la domiciliul tatălui lui Gurbulea Elena, situat în s. A.V., raionul F,

unde locuia temporar ultima, apoi beneficiind de situația de vulnerabilitate a ei, prin

înșelăciune, manifestată prin faptul că o va angaja la muncă în unul din orașele

Federației Ruse la culesul merelor cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, au recrutat-o

în sensul dat. Ulterior, peste cîteva zile, ambii, urmărind același scop de exploatare prin

muncă și servicii forțate și asupra altor persoane, s-au deplasat în s. A.V., raionul F, la

domiciliul surorii lui Gurbulea Elena, Gurbulea Diana unde la fel, beneficiind de situația

de vulnerabilitate a ultimei, prin înșelăciune și pretextul că o vor angaja la muncă în

unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor, cu un salariu lunar de 500 dolari

SUA, au recrutat-o și pe ea, în sensul dat. După aceea, cunoscînd de faptul că Gurbulea

Elena și Gurbulea Diana, nu dispun de pașaport pe numele lor, au mers la Secția de

evidență și documentare a populației din or. F, unde de pe banii proprii le-au perfectat

pașapoartele, care la data de 08 iulie 2013 împreună cu alte persoane, cu microbusul

condus de Gînga Nicolae, domiciliat în com. XXX mun. Chișinău, i-a transportat în s.

Troikurova, r-nul Lebedeansk, regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul dat,

după ce au fost cazate în condiții inumane, într-un șopron de pe teritoriul unei

gospodării agricole neidentificate, din acea localitate, a doua zi, au fost scoase la lucru pe

un cîmp la smulsul buruianului, unde după ce au lucrat pînă seara, victimele Gurbulea

Elena și Gurbulea Diana, dîndu-și seama că au fost înșelate privitor la genul de activitate

ce urmau și în continuare să-l presteze cît și faptul că urmează de a fi exploatate prin

muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva acte de identitate asupra lor, au părăsit

teritoriul respectiv, fiind ajutorate de către Gînga Nicolae, care le-a transportat cu rutiera

în or. Moscova.

Prin acțiunile sale intenționate, Fendic Sidor Ion a săvîrșit infracțiune prevăzută

de art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal – traficul de ființe umane recrutarea,

transportarea și adăpostirea persoanelor, în scop de exploatare prin muncă și servicii

forțate, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de situație de vulnerabilitate asupra a două

persoane, comisă de două persoane.

Tot el, în același timp, prin înțelegere prealabilă cu concubina Balțanu Mihaela,

urmărind același scop de exploatare prin muncă și servicii forțate asupra minorului I.L,

născut la 09 ianuarie 1996, domiciliat în s. A. N., comuna A.V., raionul F, intenționat,

beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimului, prin înșelăciune manifestată prin

faptul că îl va angaja la muncă în unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor cu

un salariu lunar de 500 dolari SUA, l-au recrutat în sensul dat. La data de 05 iulie 2013

după ce concubina sa, Balțanu Mihaela a primit acordul prin procura cu nr.7626

perfectată la Notarul Public Leonid Tatiana, din or. F, pe numele ei, din partea lui

Cibotari Vera, prin care i s-a încredințat faptul de însoțire a minorului I.L peste hotarele

țării, în Federația Rusă, cunoscînd și de faptul că, minorul I.L nu dispune de pașaport pe

numele său, au mers la Secția de evidență și documentare a populației din or. F, unde de

pe banii proprii i-au perfectat pașaportul, care la data de 08.07.2013 împreună cu alte

persoane, cu microbusul condus de Gînga Nicolae, l-a transportat în s. Troikurova, r-nul

8

Lebedeansk, regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul dat, după ce l-au cazat în

condiții inumane, într-un șopron de pe teritoriul unei gospodării agricole neidentificate,

din acea localitate, a doua zi, l-au scos la lucru pe un cîmp la smulsul buruianului,

împreună cu alte persoane, unde după ce a lucrat pînă seara, victima I.L dându-și seama

că a fost înșelat privitor la genul de activitate ce urma și în continuare să-l presteze cît și

faptul că urmează de a fi exploatat prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva

acte de identitate asupra sa, a părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorat de către Gînga

Nicolae, pe care împreună cu Gurbulea Elena, Gubulea Diana, i-a transportat cu rutiera

în or. Moscova. Prin acțiunile sale intenționate, Fendic Sidor Ion a săvîrșit infracțiune

prevăzută de art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal – traficului de copii, adică, recrutarea,

transportarea și adăpostirea unui copil, în scop de exploatare prin muncă și servicii

forțate, profitînd de situația de vulnerabilitate a copilului.

Balțanu Mihaela, în una din zilele de la începutul lunii iunie anul 2013 în timp

ce se afla la domiciliul părinților săi, situat în s. G., raionul F, împreună cu concubinul

Fendic Sidor, prin înțelegere prealabilă, intenționat, urmărind scopul de exploatare prin

muncă și servicii forțate asupra persoanei, au mers la domiciliul tatălui lui Gurbulea

Elena, situat în s. A.V., raionul F, unde locuia temporar ultima, apoi beneficiind de

situația de vulnerabilitate a ei, prin înșelăciune, manifestată prin faptul că o va angaja la

muncă în unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor cu un salariu lunar de 500

dolari SUA, au recrutat-o în sensul dat. Ulterior, peste cîteva zile, ambii, urmărind

același scop de exploatare prin muncă și servicii forțate și asupra altor persoane, s-au

deplasat în s. A.V., raionul F, la domiciliul surorii lui Gurbulea Elena, Gurbulea Diana

unde la fel, beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimei, prin înșelăciune și

pretextul că o vor angaja la muncă în unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor,

cu un salariu lunar de 500 dolari SUA, au recrutat-o și pe ea, în sensul dat. După aceea,

cunoscînd de faptul că Gurbulea Elena și Gurbulea Diana, nu dispun de pașaport, au

mers la Secția de evidență și documentare a populației din or. F, unde de pe banii proprii

le-au perfectat pașapoartele, care la data de 08 iulie 2013 împreună cu alte persoane, cu

microbusul condus de Gînga Nicolae, domiciliat în com. XXX mun. Chișinău, i-a

transportat în s. Troikurova, r-nul Lebedeansk, regiunea Belgorod, Federația Rusă.

Ajunși la locul dat, după ce au fost cazate în condiții inumane, într-un șopron de pe

teritoriul unei gospodării agricole neidentificate, din acea localitate, a doua zi, au fost

scoase la lucru pe un cîmp la smulsul buruianului, unde după ce au lucrat pînă seara,

victimele Gurbulea Elena și Gurbulea Diana, dîndu-și seama că au fost înșelate privitor

la genul de activitate ce urmau și în continuare să-l presteze cît și faptul că urmează de a

fi exploatate prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva acte de identitate asupra

lor, au părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorate de către Gînga Nicolae, care le-a

transportat cu rutiera în or. Moscova.

Prin acțiunile sale intenționate, Balțanu Mihaela a săvîrșit infracțiune prevăzută

de art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal – traficul de ființe umane recrutarea,

transportarea și adăpostirea persoanelor, în scop de exploatare prin muncă și servicii

forțate, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de situație de vulnerabilitate asupra a două

persoane, comisă de două persoane.

Tot ea, în același timp, prin înțelegere prealabilă cu concubinul Fendic Sidor,

9

urmărind același scop de exploatare prin muncă și servicii forțate asupra minorului I.L,

născut la 09 ianuarie 1996, domiciliat în s. A. N., comuna A.V., raionul F, intenționat,

beneficiind de situația de vulnerabilitate a ultimului, prin înșelăciune manifestată prin

faptul că îl va angaja la muncă în unul din orașele Federației Ruse la culesul merelor cu

un salariu lunar de 500 dolari SUA, l-au recrutat în sensul dat. La data de 05 iulie 2013

după ce Balțanu Mihaela a primit acordul prin procura cu nr.7626 perfectată la Notarul

Public Leonid Tatiana, din or. F, pe numele ei, din partea lui Cibotari Vera, prin care i s-

a încredințat faptul de însoțire a minorului I.L peste hotarele țării, în Federația Rusă,

cunoscînd și de faptul că, minorul I.L nu dispune de pașaport pe numele său, au mers la

Secția de evidență și documentare a populației din or. F, unde de pe banii proprii i-au

perfectat pașaportul, care la data de 08.07.2013 împreună cu alte persoane, cu

microbusul condus de Gînga Nicolae, l-a transportat în s. Troikurova, r-nul Lebedeansk,

regiunea Belgorod, Federația Rusă. Ajunși la locul dat, după ce l-au cazat în condiții

inumane, într-un șopron de pe teritoriul unei gospodării agricole neidentificate, din acea

localitate, a doua zi, l-au scos la lucru pe un cîmp la smulsul buruianului, împreună cu

alte persoane, unde după ce a lucrat pînă seara, victima I.L dîndu-și seama că a fost

înșelat privitor la genul de activitate ce urma și în continuare să-l presteze cît și faptul că

urmează de a fi exploatat prin muncă forțată, pe ascuns, fără a deține careva acte de

identitate asupra sa, a părăsit teritoriul respectiv, fiind ajutorat de către Gînga Nicolae,

pe care împreună cu Gurbulea Elena, Gubulea Diana, i-a transportat cu rutiera în or.

Moscova.

Prin acțiunile sale intenționate, Balțanu Mihaela a săvârșit infracțiune prevăzută

de art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal – traficului de copii, adică, recrutarea, transportarea

și adăpostirea unui copil, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, profitând de

situația de vulnerabilitate a copilului.

Instanța de apel a constatat cu certitudine, că inculpații Balțanu Mihaela și

Fendic Sidor au avut un rol activ în recrutarea părților vătămate în scopul

exploatării prin muncă și servicii forțate în Federația Rusă, prin organizarea,

deplasarea și participarea la întrunirile cu părțile vătămate și rudele lor atît la

domiciliile acestora, cît și în afara lor, prin propunerile de a merge la muncă în

Federația Rusă, prin ademenirea cu promisiuni de asigurare a unor condiții bune

de plată (500 dolari SUA), muncă (culesul merelor) și trai (cazare normală, hrană

bună care-s incluse) și prin asigurarea părților vătămate că le pot ajuta să-și

îmbunătățească condițiile de trai și a avea o viață decentă.

Instanța de apel nu a acceptat concluzia referitor la lipsa recrutării părților

vătămate din partea inculpaților, deoarece potrivit declarațiilor părților vătămate

și a martorilor, anume aceștia au fost acei, care sau prezentat la domiciliile lor și

i-au convins să meargă la muncă peste hotare.

În speță s-a constat incontestabil, că inculpații Balțanu Mihaela și Fendic

Sidor au organizat transportarea părților vătămate I.L, Gurbulea Diana și

Gurbulea Elena în Federația Rusă prin perfectarea din cont propriu a

pașapoartelor de străinătate, procurii, angajarea unui transport rutier, procurarea

biletelor de călătorie, inclusiv și însoțirea acestora din RM pînă la destinație –

Federația Rusă de către Balțanu Mihaela.

10

S-a stabilit cert, că părțile vătămate nu aveau surse financiare pentru

perfectarea și procurarea pașaportului, procurii, biletului de călătorie și alte

cheltuieli adiacente deplasării în Federația Rusă, cheltuieli care au fost suportate

de inculpați, pe care ei nici nu le neagă. Inculpații sau prezentat la notar cu

Cibotari Vera și aceasta i-a eliberat lui Balțanu Mihaela o procură în vederea

plecării lui I.L în Federația Rusă. Ulterior, inculpații sau dus cu părțile vătămate

la Secția de evidență și documentare a populației din or. F, unde le-au achitat

costurile pentru perfectarea pașapoartelor timp de o zi, iar cînd acestea au fost

eliberate, inculpații le-au adunat de la toate părțile vătămate și le-au ridicat.

Apoi, inculpații sau înțeles cu Nicolae Gînga să le transporte în Federația Rusă și

au achitat costurile de călătorie, iar ca urmare părțile vătămate au fost

transportate în Federația Rusă, fiind însoțite de inculpata Balțanu Mihaela.

Faptele respective instanța de apel le-a constatat cu certitudine din

declarațiile părților vătămate I.L, Gurbulea Diana și Gurbulea Elena, martorului

N. Gînga, inculpaților Balțanu Mihaela și Fendic Sidor și materialele cauzei, care

coroborează între ele, și anume: informația din Sistemul informațional ACCES,

informația de la Poliția de Frontieră, prin care se confirmă că în perioada indicată

în învinuire părțile vătămate au părăsit hotarele RM. Adăpostirea părților

vătămate I.L, Gurbulea Diana și Gurbulea Elena în scopul exploatării prin muncă

și servicii forțate s-a realizat de către inculpații Balțanu Mihaela și Fendic Sidor

prin următoarele acțiuni: Ajungînd în Federația Rusă în s. Troikurova r.

Lebedeansk regiunea Belgorod, inculpata Balțanu Mihaela a cazat părțile

vătămate I.L, Gurbulea Diana și Gurbulea Elena într-un șopron de pe teritoriul

unei gospodării agricole neidentificate, care nu era adaptat pentru condiții

normale de trai.

Condițiile de cazare a părților vătămate și inculpatei au fost diferite.

Faptul, că alte persoane au acceptat asemenea condiții de cazare, nu înseamnă că

și părțile vătămate urmau să le accepte.

Condițiile reale de la fața locului n-au fost expuse de inculpați la

momentul determinării părților vătămate de a pleca la muncă peste hotare.

Inculpații le-au promis condiții bune de cazare.

La locul de destinație, părților vătămate le-au fost ridicate și reținute

pașapoartele. Părțile vătămate au fost impuse de situație să presteze alte lucrări,

decît cele convenite pînă la plecarea în Federația Rusă, pentru care n-au fost

remunerate. Așa dar, acestea au fost înșelate referitor la genul muncii prestate:

le-a fost promis culesul merelor din livadă, dar de fapt au fost duși la smulsul

buruianului pentru care n-au fost achitați. Asemenea lucrări erau preconizate pe

un termen nedeterminat.

În declarațiile sale, părțile vătămate au declarat cu lux de amănunte toate

aspectele ce țin de condițiile nesatisfăcătoare de trai. Astfel, părțile vătămate au

fost cazate într-un șopron de pe teritoriul unei gospodării agricole, care avea

ferestre din sticlă, peliculă și scîndură, cu podea din beton, paturi de lemn, cu

plasă și camere separate pentru mai multe persoane, veceul fiind afară, iar

ospătăria lîngă clădirea șopronului. Părțile vătămate au indicat, că asemenea

11

condiții au fost imposibile de trai. În așa mod, n-au fost asigurate nici condiții

normale de trai, de dormit, de odihnă, de igienă personală, de satisfacere a

necesităților fiziologice etc., după cum le-a fost promis.

Ca urmare a unor condiții nesatisfăcătoare, părțile vătămate Gurbulea

Diana și Gurbulea Elena au dormit în rutiera cu care au venit la destinația din

Rusia. Aflarea într-o țară străină a părților vătămate, fără pașaport și mijloace

financiare pentru supravețuire a condiționat circumstanța de imposibilitate de a-

și dirija acțiunile atîta timp cît depindeau de inculpați, fiind nevoiți să urmeze

voința lor.

Astfel, părțile vătămate au fost constrînse să locuiască în condiții inumane

și să presteze alte munci decît cele convenite. Condițiile date au fost dezastruoase

și au pus în pericol viața și sănătatea lor. Or, părțile vătămate nu doreau să

locuiască în așa condiții inumane și să execute așa lucrări ca smulsul buruienilor,

deoarece acestea depășeau cu mult cele promise de inculpați la momentul

recrutării. Părțile vătămate au dreptul și libertatea de a munci și sau angajat la

condiții bune de trai și muncă cum le-a fost promis, dar nu în cele prezentate de

inculpați la locul destinației. În așa mod, părțile vătămate au fost înșelate

referitor la adevăratele condiții de muncă și trai.

Din cauza schimbării genului de muncă prestată, lipsa plății pentru munca

prestată și condițiilor nesatisfăcătoare (inumane) de trai, părțile vătămate au fost

nevoite să părăsească acest loc. Chiar și după părăsirea locului de destinație,

inculpații au refuzat să le restituie pașapoartele părților vătămate, acestea fiind

nevoite să-și perfecteze alte acte de călătorie pentru a ajunge în R. Moldova.

Instanța de apel a concretizat că, în ședința de judecată s-a constatat cu

certitudine intenția, motivul și scopul comiterii faptelor incriminate,

constatându-se o legătură de cauzalitate între faptele prejudiciabile și urmările

social periculoase.

Instanța de apel a concluzionat că, analiza coroborată a probelor indică la

vinovăția lui Balțanu Mihaela și Fendic Sidor în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art.165 alin.(2) lit. b), d) și art.206 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel referitor la categoria și termenul (limita) de pedeapsă s-a

condus de art.76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art.78

Cod penal.

Pleșca Grigore în numele inculpaților prin care invocând incidența pct. 6, a

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei, în instanța de apel, în alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- instanța de apel a apreciat probele unilateral și a făcut trimitere la unele

probe anexate la materialele cauzei selectiv, iar asupra argumentelor apărării nu

s-a pronunțat;

- la judecarea apelului, instanța nu a ținut seama în deplină măsură de

prevederile art. 99 - 101 Cod de procedură penală și nu a apreciat fiecare probă

separat adusă de participanții la proces din punct de vedere al pertinenței,

12

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de

drept, și nu s-a pronunțat în mod convingător asupra acestora;

- decizia pronunțată în instanța de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază, instanța de apel a admis cererea de apel înaintată de către acuzatorul

de stat exclusiv din perspectiva tuturor motivelor invocate de către acesta și doar

prin trimitere la probele administrate în primă instanță;

- consideră neîntemeiată poziția instanței de apel în situația în care își

bazează concluzia de vinovăție a inculpaților numai pe declarațiile părților

vătămate ce au fost audiate în ședință, fără a fi audiați nemijlocit și martorii

ascultați în prima instanță și care au dat declarații detaliate și care relevă aspecte

importante pentru stabilirea adevărului la caz;

- prima instanță în măsura deplină și bazat pe probatoriul administrat, a

stabilit lipsa la caz a formelor laturii obiective ale componenței de infracțiune ce

a fost incriminat inculpaților, a argumentat temeinic lipsa elementele

componenței de infracțiune și anume bazându-se pe probele nemijlocit cercetate

în cadrul cercetării judecătorești;

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce succed:

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță,

aceasta este bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Totodată, din textul recursului Colegiul Penal lărgit atestă, că recuretul

critică soluția instanței de apel de condamnare a lui Fendic Sidor și Balțanu

Mihaela de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) și art.

206 alin. (2) lit. c) Cod penal, făcând referire la aprecierea unilaterală a probelor,

examinarea selectivă a acestora și lipsa unei analize efective a argumentelor

apărării, nemotivarea suficientă soluției adoptate.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul Penal lărgit constată că

13

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

În contextul dat, verificând conținutul hotărârii contestate, Colegiul Penal

lărgit constată că din conținutul părții descriptive a deciziei atacate (f.d. 62-75,

vol. IV), rezultă că instanța de apel nerespectând întocmai prevederile art. 101,

414, 417 Cod de procedură penală, nu a întreprins toate măsurile necesare de a

elucida circumstanțele esențiale ale cauzei.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de

recurent, Colegiul Penal lărgit constată, că potrivit deciziei recurate, instanța de

apel a reținut și redat în decizia sa faptele infracționale ca fiind comise de

inculpații Fendic Sidor și Balțanu Mihaela, după cum acestea au fost redate în

actul de învinuire (pct.4.1).

Colegiul Penal lărgit constată, că deși instanța de apel a ajuns la concluzia

că prima instanță a apreciat greșit probele, la rândul său nu și-a motivat soluția, a

apreciat unilateral probele, le-a examinat selectiv și nu a oferit o analiză efectivă

a argumentelor apărării.

Astfel că la judecarea apelului, instanța nu a ținut cont în deplină măsură

de prevederile art. 99 - 101 Cod de procedură penală și nu a apreciat fiecare

probele prezentate de participanții la proces în mod separat, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele

concrete de fapt și de drept, și nu s-a pronunțat în mod convingător asupra

acestora.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel

sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să

fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației

în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

14

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială

apare astfel ca un viciu de procedură.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Reieșind însă din conținutul deciziei atacate cu recurs, Colegiul atestă că

instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată în termeni vagi și cu conținut

ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și mult aspectual probele care au conturat

convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv.

Așadar, analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează că

instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe privind achitarea inculpaților

Fendic Sidor Ion și Balțanu Mihaela Vasile, și recunoscându-i vinovați în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) și art. 206 alin. (2)

lit. c) Cod penal - nu a supus unei analize obiective cumulul de probe

administrate, nu le-a dat o apreciere corespunzătoare prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, concluzionând prin deducție lipsită de o amplă analiză că,

acțiunile inculpaților Balțanu Mihaela și Fendic Sidor corect au fost încadrate de

procuror conform prevederilor ”art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – traficul de

ființe umane recrutarea, transportarea și adăpostirea persoanelor, în scop de exploatare

prin muncă și servicii forțate, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de situație de

vulnerabilitate asupra a două persoane, comisă de două persoane și art. 206 alin. (2) alin.

(2) lit. c) Cod penal – traficul de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui

copil, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, profitând de situația de

vulnerabilitate a copilului și confirmate în instanța de apel.”

În decizia contestată (f.d. 68, vol. IV), instanța de apel doar a trecut în

revistă probele administrate pe caz și intabulate în rechizitoriu, fără a oferi

propria apreciere a acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin.(1) Cod de

procedură penală și prevederile art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul verbal. Or, instanța de apel urma să constate, prin care

date concrete, reieșind din declarațiile părților vătămate, declarațiile unicului

martor audiat în ședința instanței de apel, declarațiile inculpaților se constată și

faptele infracționale și se caracterizează elementele infracțiunii imputate.

Totodată potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând

apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept

să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea inculpatului, părților

vătămate, martorilor. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-

un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Așadar, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

15

probele cercetate de prima instanță, care au stat nemijlocit la baza emiterii unei

sentințe de achitare fără a examina probe noi, precum și fără a face o analiză

detaliată a declarațiilor părților vătămate, martorilor prin prisma coroborării,

veridicității acestora în raport cu probele apărării, având drept consecință

constatarea incontestabilă a demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea

faptelor imputate. Instanța de apel, făcând trimitere la declarațiile părților

vătămate, martorilor, audiați în instanța de apel, fără a le da apreciere, nu a

indicat concret ce anume denotă confirmarea faptelor imputate, or, aceste

declarații, după cum au fost luate în considerare de către instanța de apel și ne

fiind analizate, nu generează incontestabil, în afara oricăror dubii, concluzia

privind vinovăția inculpaților.

În contextul dat, Colegiul observă lipsa atât a aprecierii cât și lipsa poziției

instanței de apel referitor la acceptarea unor probe și respingerea altor, astfel că

la judecarea apelului instanța își bazează concluzia de vinovăție a inculpaților pe

declarații care nu relevă aspecte importante pentru stabilirea adevărului la caz.

Colegiul Penal lărgit, statuează că potrivit jurisprudenței constante a

CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod

real chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, se atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de

condamnare a inculpaților Balțanu Mihaela și Fendic Sidor în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit. b), d) și art. 206 alin.(2) lit. c) Cod

penal, printr-o motivare superficială și contradictorie.

Pentru a se expune în sensul adoptării unei decizii de condamnare instanța

de apel a constatat vinovăția inculpaților Balțanu Mihaela și Fendic Sidor conform

art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, infracțiunii de trafic de ființe umane, potrivit

indicilor calificativi: recrutarea, transportarea și adăpostirea persoanelor, în scop de

exploatare prin muncă și servicii forțate, săvîrșită prin înșelăciune, abuz de situație de

vulnerabilitate asupra a două persoane, comisă de două persoane și respectiv potrivit

art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, infracțiunii de trafic de copii, potrivit indicilor

calificativi: recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scop de exploatare

prin muncă și servicii forțate, profitînd de situația de vulnerabilitate a copilului.

Astfel, instanța de apel deși preia în text aspectele doctrinare cu privire la

elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de ființe umane și cel de copii,

lăsă fără apreciere aplicabilitatea aspectului teoretic nemijlocit speței examinate.

Implicit se notează că făcând referire la varietățile de realizare a laturii

obiective a infracțiunii de trafic de ființe umane, respectiv trafic de copii, și

indicând aspectele teoretice a realizării lor, instanța de apel omite să analizeze

prezența acestora nemijlocit în faptele penale pe care i le impută inculpaților.

16

Colegiul penal lărgit notează că, pentru condamnarea inculpaților nu este

suficientă existența unor probabilității cu privire la vinovăția acestora, dar este

necesar ca probele administrate să creeze judecătorului convingerea despre

vinovăția inculpaților.

Respectiv Colegiul penal lărgit apreciază critic poziția instanței de apel în

situația în care își bazează concluzia de vinovăție a inculpaților numai pe

declarațiile părților vătămate ce au fost audiate în ședință, fără a le corabora cu

restul probelor. Din analiza declarațiilor date de părțile vătămate și martorii

audiați se relevă prezența unor contradicții esențiale, înlăturarea cărora poate

scoate la iveală aspecte importante pentru stabilirea adevărului.

Colegiul penal lărgit, statuează că potrivit jurisprudenței constante a

CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De

asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie

1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal lărgit notează, că pentru a respecta aceste practici, instanța

de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor

decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în

viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la

caz.

Din considerentele expuse, se conchide că, în prezenta speță și-au găsit

confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către avocat, ceea ce duce la

casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu

poate fi corectată de instanța de recurs.

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și a constatării clare a faptelor

săvârșite și întrunirea elementelor infracțiunilor incriminate, precum și calificării

juridice corespunzătoare a faptelor săvârșite, să dea apreciere probelor prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală și în dependență de datele obținute, să

pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Dat fiind că, decizia instanței de apel urmează a fi casată, iar conform

sentinței inculpații au fost achitați, ultimii nu au temei legal de a fi deținuți în

continuare în Penitenciar, urmând a fi eliberați, dacă nu execută alte hotărâri

judecătorești.

17

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Pleșca Grigorie în

numele inculpaților, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți

din 27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui Fendic Sidor xxx și Balțanu

Mihaela xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Fendic Sidor xxx și Balțanu Mihaela xxx, se eliberează imediat din

penitenciar dacă aceștia nu execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare,

în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată va fi pronunțată la 26 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

18