1ra-1646/2021 — art. 27, 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 19 februarie 2021, Gancearuc Efim XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, 7 (șapte) luni și 15 (cincisprezece) zile, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori. S-a încasat din contul lui Gancearuc Efim XXXXX în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1 990 (una mie nouă sute nouăzeci) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că Gancearuc Efim XXXXX, la data de 19.08.2020 în jurul orei 01.00, fiind în sat. Cuhureștii de Jos, 1 raionul Florești, având calitatea de pasager și aflându-se în automobilul Dacia Logan cu n/î XXXXX, cu care, folosind-o ca taxi, s-a deplasat din municipiul Chișinău, urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe șoferul automobilului de taxi, Roșca Eugeniu XXXXX, a. n. XXXXX, intenționat, i-a aplicat o lovitură ultimului cu un cuțit cu lame fragmentate folosit în construcții în regiunea gâtului, însă apărându-se prin blocarea loviturii, victima a evitat cauzarea unor leziuni corporale vitale, astfel, din cauze independente de voința făptuitorului, acțiunea nu și-a produs efectul. Ca rezultat, victima Roșca Eugeniu, s-a ales cu vătămări sub formă de excoriație pe gât pe stânga în treimea de jos și câte o plagă superficială la degetul III mâna stângă falanga distală și la degetul II la bază posterior, care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui obiect tăietor, pot data din 19.08.2020 și conform raportului de expertiză judiciară nr. 202029P0369 din 24.08.2020, au fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: tentativa de omor a unei persoane, acțiune intenționată, care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Berezovschi Anna în numele inculpatului Gancearuc Efim, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În argumentarea apelului s-a invocat că pe cauza dată nu au fost administrate probe concludente, care să demonstreze incontestabil vinovăția lui Gancearuc Efim anume în comiterea unei tentative de omor. Mai mult, apărătorul a semnalat faptul că partea vătămată a despus plângere pe numele inculpatului din motiv că cel din urmă nu i-a achitat călătoria. Totodată, apărătorul a indicat că asupra inculpatului nu a fost găsit nici un obiect cu care se presupune că s-ar fi atentat la viața părții vătămate, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală la partea vătămată au fost depistate vătămări neînsemnate. Aceste împrejurări denotă cu certitudine lipsa unui probatoriu convingător în cauza penală dată, dar și nevinovăția lui Gancearuc Efim.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 mai 2021 apelul declarat a respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța asupra soluției adoptate, instanța de apel a reiterat că în rezultatul cercetării obiective și multilaterale a probelor administrate în prezenta cauză în instanța de apel, a fost dovedită cu certitudine comiterea de către inculpatul Gancearuc Efim a infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin.(1) Cod penal. În confirmarea acestei concluzii, instanța a reținut declarațiile părții vătămate 2 Roșca Eugeniu, a martorilor Modruci Igor, Colesnic Iurie, precum și alte probe materiale acumulate la faza urmăririi penale și cercetate în instanța de fond. Astfel că, declarațiile părții vătămate coroborează în totalitatea cu cele ale martorilor Modruci Igor și Colesnic Iurie, care au relatat că au auzit convorbirile telefonice dintre Gancearuc Efim și Roșca Eugeniu după comiterea faptei, unde inculpatul a zis că: „ai scris plîngere la poliție, dar asta nu o să te ajute, eu oricum o să-ți tai gâtul” (f.d. 205-206) și că „să spună mulțumesc că a rămas viu și nu stă acum undeva într-un sanț” (f.d. 207-209). Existența faptei infracționale reținută în sarcina inculpatului Gancearuc Efim, în aspectul faptic constatat de către instanța de fond, este dovedită în baza declarațiilor părții vătămate Roșca Eugeniu, care depunând declarații sub jurământ, a menționat că, ”inculpatul a scos piciorul drept din automobil și a băgat mâna în buzunar, considerând că ultimul vrea să scoată banii, însă în acel moment a auzit sunetul unei lame de cuțit folosit în construcții. În acel moment, inculpatul i-a făcut un gest cu cuțitul spre gât pentru a-i tăia gâtul, însă a întins mâinele și l-a tăiat printre degete, iar la gât a fost ajuns doar cu vârful cuțitului”. Declarațiile părții vătămate Roșca Eugeniu în partea în care a susținut că, ”pe drum spre Chișinău, neajungând la Ghindești, a fost apelat telefonic de inculpat care i-a comunicat că din sat nu iese, oricum îi taie gâtul și îl numea cu cuvinte necenzurate. Consideră că inculpatul în acel moment nu era convins dacă l-a tăiat… Seara a venit un reprezentant al organului de poliție și l-a luat în Florești. În drum spre Florești, inculpatul a sunat și îl numea cu cuvinte necenzurate, însă a transmis telefonul reprezentantul organului de poliție pentru a asculta discuția… Ajungând în Florești s-au oprit la stația de alimentare de la intrarea în oraș, unde se aflau mai mulți polițiști care îl căutau pe inculpat. În acest moment, inculpatul din nou l-a sunat, îl numea cu cuvinte necenzurate și iar a transmis telefonul unui polițist ca să audă discuția, care s-a prezentat directorul companiei de taxi și i-a solicitat inculpatului să-i aducă banii pentru călătorie, însă inculpatul a închis telefonul. Ajungând la IP Florești, iar a fost sunat de către inculpat care continua să-l numească cu cuvinte necenzurate. În mod repetat a transmis telefonul altui polițist ca să audă discuția, ultimul a început să discute cu inculpatul, iar el s-a întors să finiseze de scris plîngerea… În afară de discuțiile telefonice auzite de polițiști, inculpatul îl numea cu cuvinte necenzurate, însă nu îl amenința. Acesta l-a amenințat doar în seara faptei, în drum spre Chișinău, când la telefon îi spunea că îi taie gâtul… În momentul comiterii faptei, inculpatul nu l-a amenințat, a făcut doar lovitura cu cuțitul și a fugit” − denotă cert că după aplicarea loviturii cu cuțitul în regiunea gâtului părții vătămate Roșca Eugeniu, inculpatul era convins de cauzarea unei vătămări care poate duce la decesul victimei, considerând că acțiunile sale au atins scopul lipsirii de viață a persoanei. Însă, la caz, din motive independente de voința infractorului, acțiunea nu și-a atins scopul final datorită faptului că Roșca Eugeniu s-a apărat prin blocarea loviturii. Totodată, amenințările ulterioare a lui Gancearuc Efim în adresa părții vătămate 3 Roșca Eugeniu, tentativele de a determina partea vătămată să se întâlnească cu el, în viziunea instanței de apel, denotă că inculpatul, conștientizînd nerealizarea urmărilor prejudiciabile a faptei sale, a avut intenția primară de a-l lipsi pe Roșca Eugeniu de viață. Cu privire la obiecțiile avocatului asupra raportului de expertiză medico-legală de constatare a gradului de vătămare a părții vătămate, instanța de apel a explicat că caracterul neînsemnat al leziunilor se datorează locului în care sânt depistate, adică pe mâna stângă a părții vătămate cu care a blocat atacul inculpatului. Aceste concluzii nicidecum nu denotă o faptă cu caracter prejudiciabil redus, întrucît efectul letal al loviturii cu cuțitul a fost suprimat prin acțiunea de apărare a părții vătămate, împrejurare care nu a putut fi prevăzută de Gancearuc Efim. În continuare, instanța de apel a notat că instanța de fond, constatând ca fiind dovedită fapta prejudiciabilă comisă de către inculpat și ținând cont de prevederile legale ale art. 7, 61, 75 Cod penal, cât și a celor statuate la art. 81 și art. 70 alin. (2) Cod penal, a stabilit o pedeapsă echitabilă lui Gancearuc Efim, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. Astfel, instanța a constatat că, după caracterul și gradul prejudiciabil, fapta săvârșită de către inculpatul Gancearuc Efim este clasificată drept infracțiune deosebit de gravă, în momentul comiterii infracțiunii acesta era minor, anterior nu a fost judecat, la locul de trai se caracterizează negativ. La acest capitol, instanța de apel a considerat necesar de a evidenția că pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. În lumina celor consemnate mai sus, instanța de apel a trasat concluzia că pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 7 (șapte) luni și 15 (cincisprezece) zile, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori, este proporțională faptei comise, în corespundere cu circumstanțele cauzei, cu normele legale în vigoare și cu scopul urmărit de legea și pedeapsa penală.

Legalitatea și temeincia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Berezovschi Anna în numele inculpatului Gancearuc Efim, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) 4 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea achitării lui Gancearuc Efim. În motivarea recursului, apărătorul relateză că în seara comiterii infracțiunii, Gancearuc Efim l-a rugat pe șoferul taxiului să îl mai ducă la o altă destinație însă cel din urmă a refuzat, din care motiv inculpatul nu a achitat călătoria. Tot din lipsa vinovăției sale, Gancearuc Efim s-a prezentat benevol la secția de poliție, dar nu s-a eschivat de organele de drept. În seara cu pricina, inculpatul nu avea intenția să taie gâtul nimănui, deoarece el nu avea asupra sa vreun cuțit sau obiect tăietor. Când a părăsit automobilul nu a observat dacă partea vătămată avea vreo leziune a corpului. Consideră recurenta că pe caz, nu au fost administrate probe suficiente care să confirme vinovăția lui Gancearuc Efim în comiterea unei tentative de omor, circumstanță care este contrară principiului proclamat la art. 8 Cod de procedură penală. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia cu menținerea deciziei contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru considerentele ce urmează. Soluția de inadmisibilitate a recursului depus de apărătorul inculpatului se întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci cînd titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sânt subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sânt nefondate. Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile punctate în cererea de recurs, Colegiul penal menționează că acestea sunt neîntemeiate și invocate în mod repetat, iar în contextul ce urmează instanța va evidenția raționamentele care au stat la baza concluziei date. Așadar, instanța de recurs găsește vădit nefondată critica recurentei privind lipsa 5 unui probatoriu în constatarea vinovăției inculpatului la comiterea unei tentative de omor, aceasta deoarece instanțele de fond au cercetat întreg ansamblu probator administrat în prezenta cauză penală (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie). Probele acumulate și administrate în mod legal de către organul de urmărire penală, care ulterior au fost cercetate în instanța de fond, au primit o apreciere justă, or acestea sânt concludente, veridice și coroborează reciproc. Așadar, concludente rezultă a fi declarațiile părții vătămate și cele ale martorilor Modruci Igor și Colesnic Iurie, din relatărilor cărora este cert faptul că inculpatul Gancearuc Efim i-a aplicat lui Roșca Eugeniu într-o zonă de importanță vitală o lovitură cu un cuțit pentru construcție, iar din convorbirile purtate ulterior dintre inculpat și partea vătămată, primul nemijlocit i-a comunicat că deși a scris plîngere la poliție acest fapt nu o să-l ajute căci oricum o să-i taie gâtul sau că ar trebui să zică mulțumesc că a rămas viu și nu stă aruncat într-un șant. Aceste circumstanțe conturează intenția inculpatului de a atenta la viața părții vătămare, exteriorizată prin cauzarea unor leziuni care ar fi putut curma viața persoanei, dacă Roșca Eugeniu nu ar fi plasat mâna pe gâtul său, în scop de apărare. În sensul celor expuse mai sus, versiunea invocată în recurs de către apărătorul inculpatului este considerată de către Colegiul penal ca fiind o tactică de a induce în eroare instanța de judecată și cu scopul de a se evita tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru fapta comisă. Tot aici, instanța de recurs apreciază critic încălcarea art. 8 Cod de procedură penală, dat fiind faptul că învinuirea înaintată inculpatului este bazată pe probe legal obținute și administrate de către organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și verificate suplimentar de către instanța de apel. Prin urmare, dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu poate echivala cu lipsa acestora, din moment ce au fost administrate un șir de probe care combat versiunile înaintate de inculpat și apărătorul său. Totodată, instanța de recurs remarcă că recursul repetă textul apelului și că argumentele expuse de recurentă au fost anterior invocate în apel. Lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate motivele apelului declarat, iar decizia contestată cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În cele din urmă, reieșind din punctele de reper expuse în prezenta decizie, Colegiul penal ajunge la concluzia că argumentele susținute în recursul ordinar de pe rol sânt nefondate, din care considerent se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 6

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Berezovschi Anna în numele inculpatului Gancearuc Efim împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 mai 2021, în cauza penală în privința lui Gancearuc Efim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 25 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 7