1ra-1017/2021 — Art. 213 lit. b CP

1ra-1017/2021 — Art. 213 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1017/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Victor Boico,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate

de către procurorul Procuraturii de circumscripție Cahul Calendari Dumitru și

avocata Doroceanu Olesea în numele inculpatei, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 decembrie 2020, în cauza penală

în privința lui

Gherganova Maria XXXXX, născută la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 23.11.2018 până la 20.01.2020;

Instanța de apel de la 13.05.2020 până la 03.12.2020;

Instanța de recurs de la 24.02.2021 până la 11.10.2021.

a c o n s t a t a t :

Gherganova Maria a fost achită de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 213 lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Maria este învinuită de faptul că exercitând obligațiile medicului de familie din

Centrul de Sănătate Valea Perjei, s. Valea Perjei, r-nul Taraclia, la 06 februarie 2015

la examinarea pacientului minor Stoianova Anastasia, anul nașterii XXXXX, care s-

a adresat la Centrul de Sănătate Valea Perjei, acuzând febră ridicată, dureri de cap

și de gât, dureri abdominale și vomă, în încălcarea prevederilor art. 17 alin.(1) lit.c),

g) al Legii nr. 264-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de

medic, potrivit cărora, medicul este obligat să asigure tratamentul până la

însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic și să

acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte

circumstanțe ale situației; și în încălcarea pct. 6, 13 din fișa postului a ,,medicului de

1

familie” aprobată la 02 ianuarie 2013 de directorul IMSP Centrul de Sănătate Valea

Perjei, întocmită în baza ordinului nr. 695 din 13 octombrie 2010 Ministerului

Sănătății R. Moldova, care prevăd că medicul de familie este obligat să acorde ajutor

medical tuturor pacienților și la necesitate să asigure din timp spitalizarea acestora,

să asigure la necesitate consultarea bolnavilor de medicii de specialitate, inclusiv

internarea pacienților în modul stabilit, să consulte și să organizeze trimiteri pentru

internarea de urgență sau planificată în staționar în modul stabilit, a stabilit o

diagnoză greșită pacientei Stoianova Anastasia de infecție virală respiratorie acută,

interpretând superficial simptomele existente la pacientă și rezultatele testelor sale,

și i-a prescris tratament la domiciliu cu aplicarea medicamentelor: Ibufen, Almagel

și Travisil, care nu erau eficiente în tratamentul bolnavei Stoianova Anastasia, nu a

asigurat supravegherea necesară a pacientei minore, nu i-a prescris pacientei

îndreptare la medicii de specialitate în domeniul radiografiei și nu a spitalizat

pacienta Stoianova Anastasia având în vedere semnele și simptomele de gripă în

formă acută, în rezultatul cărui fapt la 07 februarie 2015, ora 11:20 Stoianova

Anastasia a decedat de gripă în fază finală.

Fapta inculpatei Gherganova Maria a fost calificată de către organul de

urmărire penală ca infracțiune prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal, conform

indicilor: încălcarea din neglijență de către medic a regulilor și metodelor de acordare a

asistenței medicale, dacă aceasta cauzat: decesul pacientului.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Gherganova Maria să fie recunoscută

vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate

în domeniul medicinei pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei aplicată să fie suspendată condiționat, cu stabilirea perioadei

de probațiune de 2 ani. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stoianov

Fiodor în sumă de 53 000 lei să fie admisă în volum deplin, cu încasarea respectivei

sume în beneficiul părții vătămate. Încasarea de la Gherganova Maria în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în sumă de 14 137 lei, constituite din costul expertizei

medico-legale nr. 256 D din 13 iunie 2016 - 57 lei, costul expertizei medico-legale în

comisiei nr. 201804X0013 din 02 februarie 2018 - 8960 lei și costul expertizei medico-

legale în comisiei nr. 201804X0073 din 24 mai 2018 - 5120 lei.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că instanța de judecată la

adoptarea sentinței a luat ca bază probele apărării, iar probele prezentate de partea

2

acuzării au fost în întregime ignorate. În ședința de judecată a fost audiat succesorul

părții vătămate, martorii, cercetate probele materiale administrate de partea

acuzării, anexate la materialele cauzei penale, inclusiv concluziile a două expertize

medico-legale în comisie, care sunt suficiente în demonstrarea săvârșirii de către

inculpata Gherganova Maria a infracțiunii incriminate.

Referitor la concluziile instanței de fond privitor la faptul că învinuirea nu

este concretă și nu reflectă toate semnele de calificare, adică în învinuire lipsește

expunerea concretă a atitudinii neglijente a inculpatei Gherganova Maria față de

obligațiile de serviciu, sunt nefondate, or, acuzația adusă inculpatei este una clară

în care sunt descrise acțiunile pe care urma să le întreprindă Gherganova Maria ca

medic și nu a făcut, respectiv este prezentă legătura de cauzalitate între inacțiunea

de neglijență și urmările survenite - decesul pacientei, adică sunt prezente toate

elementele infracțiunii prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal.

Cât privește argumentele instanței de judecată că inculpatei Gherganova

Maria îi este imputată stabilirea greșită a diagnosticului pacientei Stoianova

Anastasia, însă la caz a avut loc un caz fortuit, fapta încriminată inculpatei nu se

confirmă prin concluziile experților și nici de careva alte probe, iar la întrebarea

adresată experților dacă a fost stabilit corect diagnosticul de medicul Gherganova

Maria pacientei Stoianova Anastasia nu a fost posibil de răspuns, procurorul în

acest sens aa menționat că concluziile instanței de fond sunt contradictorii, pe de o

parte, susține că nu s-a demonstra fapta de stabilire greșită a diagnosticului

pacientei Stoianova Anastasia, iar pe de altă parte, indică la existența unui caz

fortuit, și anume greșeală medicală.

Referitor la argumentele instanței de judecă că experților nu le-au fost

prezentate toate actele pacientei Stoianova Anastasia, cum ar fi fișa medicală de

ambulatoriu și rezultatele analizelor, fapt ce putea influența la obiectivitatea

concluziilor, procurorul a indicat că, Tighineanu Sergiu în declarațiile sale a

menționat că toate actele medicale și materialele cauzei care erau la dispoziția

urmăririi penale au fost prezentate experților. Referitor la lipsa fișei medicale de

ambulatoriu a pacientei Stoianova Anastasia pe faptul respectiv este pornit un

proces penal separat, deoarece succesorul Stoianov Fiodor a declarat în cadrul

urmăririi penale și în instanța de judecată că a transmis-o expertului judiciar, însă

expertul Marcu a declarat că nu a primit fișa medicală de ambulatoriu. De asemenea

la materialele cauzei sunt anexate scrisorile de expediere care dovedesc că

experților le-au fost prezentate materialele cauzei penale și respectiv, este imposibil

de afirmat că concluziile expertizelor în comisie nu sunt obiective. Concluzia

instanței de fond precum că rapoartele de expertiză medico-legală nu sunt

3

obiective, deoarece nu au fost examinate toate documentele medicale, nu se

încadrează în ideea generală a sentinței că în acțiunile lui Gherganova Maria este

prezent un caz fortuit sau greșeală medicală.

2020, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță,

după cum urmează:

Gherganova Maria XXXXX se recunoaște vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal.

Se încetează procesul penal pornit în privința lui Gherganova Maria XXXXX în baza

art. 213 lit. b) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de

art. 60 Cod penal.

Se respinge ca fiind nefondat demersul procurorului privind încasarea de la

Gherganova Maria în beneficiul statului a sumei de 14 137 (paisprezece mii una sută treizeci

și șapte) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Se admite acțiunea civilă înaintată de Stoianov Fiodor.

Se încasează de la Gherganova Maria în beneficiul lui Stoianov Fiodor prejudiciul

material în mărime de 10 000 lei (zece mii), cheltuieli legate de acordarea asistenței juridice

în mărime de 3 000 lei (trei mii) și prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei (treizeci mii).

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că instanța de fond nu a

apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins toate probele aduse în

sprijinul acuzării, nefiind clar care probe au fost puse la baza achitării inculpatei

Gherganova Maria. Mai mult, nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt

și de drept incriminare inculpatului în rechizitoriu, prin analiza tuturor acțiunilor

concrete imputate inculpatei, în consecutivitatea expusă, raportată la normele de

drept invocate în actul de învinuire, stipulări care ar fi fost ignorate de inculpată în

neglijarea regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale.

Având în vedere constatarea neexaminarea fondului cauzei în conformitate

cu rigorile prevăzute de lege și adoptarea unei hotărâri care nu cuprinde motivele

legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a conchis că sentința adoptată

de prima instanță necesită a fi casată total, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu acordarea părților

acuzării și apărării posibilitatea de a prezenta probe pe poziții egale într-un proces

contradictoriu.

4

Astfel, instanța de apel a conchis că cumulul de probe din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în

urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, a demonstrat în afara oricărui dubiu săvârșirea de către

Gherganova Maria a faptei de încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de

acordare a asistenței medicale, soldată cu decesul persoanei, în următoarele

circumstanțe: Gherganova Maria exercitând obligațiile medicului de familie din Centrul

de Sănătate Valea Perjei, s. Valea Perjei, r-nul Taraclia, la 06 februarie 2015 la examinarea

pacientului minor Stoianova Anastasia, anul nașterii XXXXX, care s-a adresat la Centrul

de Sănătate Valea Perjei, acuzând febră ridicată, dureri de cap și de gât, dureri abdominale

și vomă, în încălcarea prevederilor art. 17 alin.(1) lit.c), g) al Legii nr. 264-XVI din 27

octombrie 2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic, potrivit cărora, medicul este

obligat să asigure tratamentul până la însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în

îngrijirea unui alt medic și să acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul,

locul și de alte circumstanțe ale situației; și în încălcarea pct. 6, 11, 13 din fișa postului a

,,medicului de familie” aprobată la 02 ianuarie 2013 de directorul IMSP Centrul de Sănătate

Valea Perjei, întocmită în baza ordinului nr. 695 din 13 octombrie 2010 Ministerului

Sănătății R. Moldova, care prevăd că medicul de familie este obligat să acorde ajutor medical

tuturor pacienților și la necesitate să asigure din timp spitalizarea acestora, să asigure la

necesitate consultarea bolnavilor de medicii de specialitate, inclusiv internarea pacienților

în modul stabilit, să consulte și să organizeze trimiteri pentru internarea de urgență sau

planificată în staționar în modul stabilit, a stabilit o diagnoză greșită pacientei Stoianova

Anastasia de infecție virală respiratorie acută, interpretând superficial simptomele existente

la pacientă și rezultatele testelor sale, și i-a prescris tratament la domiciliu cu aplicarea

medicamentelor: Ibufen, Almagel și Travisil, care nu erau eficiente în tratamentul bolnavei

Stoianova Anastasia, nu a asigurat supravegherea necesară a pacientei minore, nu i-a

prescris pacientei îndreptare la medicii de specialitate în domeniul radiografiei și nu a

spitalizat pacienta Stoianova Anastasia având în vedere semnele și simptomele de gripă în

formă acută, în rezultatul cărui fapt la 07 februarie 2015, ora 11:20 Stoianova Anastasia a

decedat de gripă în fază finală.

Fapta săvârșită de inculpata Gherganova Maria a fost încadrată în dispozițiile

art. 213 lit. b) Cod penal, conform indicilor: încălcarea din neglijență de către medic a

regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, dacă aceasta cauzat: decesul

pacientului.

Instanța de apel a menționat că inculpata are calitatea de medic de familie și

acest fapt nu poate fi pus la îndoială, întrucât respectiva calitate este demonstrată

5

prin fișa de post a medicului de familie semnată de Gherganova Maria la 02 ianuarie

2013, carnetul de muncă al acesteia, decizia Consiliului raional Taraclia nr. 6/8 din

30 noiembrie 2011 prin care Gherganova Maria a fost numită în funcția de director

al Centrului de Sănătate Valea Perjei și tangențial, prin declarațiile succesorului

părții vătămate Stoianova Fiodor, a martorilor Colceva Maria și Chetruș Ecaterina.

Din declarațiile succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor, a martorilor

Stoianova Ana, Obreja Evdochia, Colceva Maria, Chetruș Ecaterina și Petrova

Marina rezultă că în data de 06 februarie 2015, Stoianova Anastasia însoțită de tatăl

acesteia, Stoianov Fiodor s-a adresat la medicul de familie Gherganova Maria după

asistență medicală acuzând febră ridicată, dureri de cap și de gât, dureri

abdominale și vomă.

Referitor la asistența medicală acordată copilului Stoianova Anastasia de

către medicul Gherganova Maria, succesorul părții vătămate Stoianov Fiodor a

relatat că ,,(…) medicul a examinat-o, i-a măsurat temperatura, tensiunea și i-a prescris

îndreptări pentru analize la sânge și urină. Examinarea copilului s-a petrecut repede, iar

alte acțiuni să fi întreprins medicul, nu-și amintește. Așteptând rezultatele analizelor,

copilului i s-a făcut mai rău, a început să vomite, intrând din nou la medic, aceasta i-a

prescris o rețetă pentru a procura o injecție de la farmacie. În acea zi copilului i-au fost

administrate două injecții, una pentru febră ridicată, a doua pentru starea de vomă, ambele

fiind efectuate de Chetruș Ecaterina. La întrebarea sa către medic, care este cauza stării de

vomă, aceasta i-a răspuns că este consecința grupei, fără a indicat și forma acesteia. Medicul

Gherganova Maria când se aflau în holul centrului de sănătate nu a reacționat la

înrăutățirea situației copilului, doar i-au fost administrare cele două injecții. Ulterior,

intrând la medicul Gherganova Maria cu rezultatele analizelor, aceasta a prescris tratament

copilului, pe care dânsul le-a procurat de la farmacie, și au fost administrate copilului

conform prescripției. În acea zi nu au fost contactați de către medic referitor la starea de

sănătate a copilului și nici la domiciliu copilul nu a fost examinat de careva lucrători

medicali”. Faptul administrării injecțiilor împotriva febrei ridicate și a stării de

vomă, copilului Stoianova Anastasia în data de 06 februarie 2015, se confirmă și de

martorul Chetruș Ecaterina, care nemijlocit i-a administrat injecțiile. Iar, analizele

la sânge și urină efectuate de Stoianova Anastasia în data de 06 februarie 2015 sunt

confirmate prin înregistrările efectuate în registrele de investigații respective,

copiile cărora sunt anexate la materialele cauzei.

În continuare, din declarațiile succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor,

a martorului Stoianova Ana, Petrova Maria și Obreja Evdochia, instanța de apel a

stabilit că în dimineața zilei de 07 februarie 2015, starea de sănătate a copilului

Stoianova Anastasia nu s-a schimbat, dimpotrivă s-a înrăutățit, ceia ce a determinat

6

chemarea asistenței medicale de urgență, iar la sosirea ambulanței, medicul Petrova

Maria examinând copilul a luat hotărârea de a-l spitaliza, astfel au transportat

copilul la Spitalul raional din Ceadîr-Lunga, cu un diagnostic preliminar de

intoxicație alimentară, iar după ce au ajuns la spital, la scurt timp, copilul Stoianova

Anastasia a decedat. Potrivit raport de expertiză medico-legală nr. 256D din 14 iulie

2016 cauza decesului copilului Stoianova Anastasia, a.n.XXXXX a survenit de la

insuficiență acută cadrio-pulmonară ca consecință a afecțiunii generalizată virală

acută (formă fulminantă - gripă) cu afectare acută sero-hemoragică a căilor

respiratorii, suprarenalelor, membranelor și țesutului cerebral confirmat prin

complexul semnelor specifice, depistate la necropsia cadavrului, investigațiilor

histologice: revărsate sangvine de focar în spațiul subarahnoidian și țesutul cerebral

cu modificări reactive. Encefalopatie, edem cerebral pronunțat. Infecție respiratorie

acută (mixtă): traheită catarală erozivă, pneumonie interstițială de focar edem

alveolar pulmonar pronunțat. Insuficiență de vascularizație acută în miocard.

Tulburări circulatorii acute în peretele venticular cerebral și suprarenală.

Nefronecroză acută. Transformare accidentală în timus de gr. IV-V. Leziuni

corporale n-au fost depistate (f.d.95, vol.1).

În același context, analizând asistența medicală acordată copilului Stoianova

Anastasia de către medicul de familie Gherganova Maria, instanța de apel a conchis

că un element cheie îl reprezintă concluziile raportului de expertiză judiciară în

comisie nr. 201804X0013 din 02 februarie 2018, potrivit căruia: reieșind din

diagnosticul stabilit (gripă la copil) copilul în perioada anterioară spitalizării urma

să fie examinat si supravegheat de către medicul de familie nu mai puțin de două

ori pe zi, si la agravarea stării (temperatură ridicată, slăbiciune crescândă, vome

repetate, tulburări de respirație) la timp să fie spitalizat. Preparatele medicale și

anume: Ibufen, Almagel și Travisil prin sine nu au adus la agravarea stării sănătății,

dar au fost neefective în tratamentul astfel de boli ca gripa. Responsabilitatea pentru

supravegherea stării generale a copilului în perioada anterior spitalizării se pune

pe seama medicului de familie. Reieșind din rezultatele examinării clinice, (imagine

în creștere a neurotoxicozei), de către medicul echipei de ambulanță a fost corect

luată decizia de spitalizare a copilului Stoianov A., pentru stabilirea diagnozei și

modului de lecuire. Lipsa supravegherii necesare a copilului în perioada anterior

spitalizării a contribuit la agravarea stării generale a copilului, care în cazul ne

acordării la timp a îngrijirilor medicale necesare a dus la dezvoltarea complicațiilor

soldate cu deces. În cazul supravegherii corecte a copilului și acordarea la timp a

asistenței medicale necesare, în volum deplin, decesul copilului Stoianov A. putea

fi evitat. Ajutorul medical acordat de către medicul de ambulanță este corect, dar

7

nu complet (f.d.147-151, vol.1), cât și a raportului de expertiză judiciară în comisie

nr. 201804X0073 din 24 mai 2018, conform căruia: reieșind din diagnosticul stabilit

(gripă la copil) copilul în perioada anterioară spitalizării urma să fie examinat și

supravegheat de către medicul de familie conform reglementărilor prevăzute de

protocolul clinic standardizat pentru medicii de familie si de Protocolul Național

Clinic nr. 16 „Gripa la copii”, în compartimentele „tratament și supraveghere a

pacienților bolnavi de gripă de formă ușoară și medie” și anume (măsurarea temperaturii

corpului de 2 ori pe zi; frecvența respiratorie pe minut; pulsului si bătăilor de inimă;

auscultația si percuția plămânilor; verificarea semnelor meningeale; examinarea

cavității bucale, nasului si urechilor) si la agravarea stării (temperatură ridicată,

slăbiciune crescândă, vome repetate, tulburări de respirație) să fie la timp spitalizat.

În vederea agravării stării generale de sănătate a copilului în perioada din 06-

07.02.2015 adresarea pentru acordarea asistenței medicale trebuia să fie mult mai

devreme. Responsabilitatea pentru supravegherea stării generale a copilului în

perioada anterior spitalizării se pune pe seama medicului de familie. Ajutorul

medical acordat de către medicul ambulanței a fost corect, dar nu complet:

alimentarea cu oxigen nu a fost efectuată, și transportarea s-a efectuat fără suportul

echipei de ambulanță pediatrică de resuscitare. Lipsa supravegherii necesare a

copilului în perioada anterior spitalizării a dus la pierderea timpului pentru

acordarea la timp a asistentei medicale necesare, ce a contribuit la dezvoltarea

complicațiilor soldate cu deces. Nu este exclus că, în cazul supravegherii corecte a

copilului si acordarea la timp a asistenței medicale necesare, în volum deplin,

decesul copilului Stoianov A. putea fi evitat (f.d.226-228, vol.1).

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 213 Cod penal, include: 1)

fapta prejudiciabilă, care ia forma acțiunii sau inacțiunii de încălcare a regulilor sau

metodelor de acordare a asistenței medicale; 2) urmările prejudiciabile care se prezintă, în

mod alternativ, ca vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății ori ca decesul

victimei; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a conchis că inculpata Gherganova

Maria la examinarea copilului Stoianova Anastasia în data de 06 februarie 2015, care

s-a prezentat acuzând dureri de cap, în gât, în zona abdominală, temperatură

ridicată și stări de vomă, a interpretat superficial simptomele pacientei și rezultatele

analizelor, stabilindu-i un diagnostic greșit de infecție virală acută, prescriindu-i un

tratament simptomatic ineficient în cazul gripei depistate la Stoianova Anastasia.

Ineficiența tratamentului prescris copilului Stoianova Anastasia de către medicul

de familie Gherganova Maria se confirmă prin declarațiile martorilor Petrova

Marina, Obreja Evdochia, a expertului judiciar Tighineanu Sergiu și a rapoartelor

8

de expertiză judiciară în comisiei nr. 201804X0013 din 02 februarie 2018 și nr.

201804X0073 din 24 mai 2018, potrivit cărora preparatele medicale și anume: Ibufen,

Almagel și Travisil prin sine nu au adus la agravarea stării sănătății, dar au fost

neefective în tratamentul unor asemenea boli ca gripa.

De asemenea, instanța de apel a menționat că vechimea în muncă a inculpatei

Gherganova Maria, care este una suficient de mare, îi permitea la examinarea

pacientei Stoianova Anastasia în data de 06 februarie 2015 reieșind din simptomele

pe care le prezenta, dureri de cap, în gât, în zona abdominală, temperatură ridicată

și stări de vomă, să-și dea seama că Stoianova Anastasia suferea de gripă, iar la

etapa prespitalicească trebuia să-i asigure un tratament medicamentos

corespunzător. Mai mult, în acea zi, pacienta Stoianova Anastasia de câteva ori a

fost în primire la inculpata Gherganova Maria, inclusiv tatăl acesteia, Stoianov

Fiodor, direct a întrebat-o cauza stării de vomă, răspunzându-i că sunt consecințele

gripei, însă fără a menționa forma acesteia. Respectiv inculpata Gherganova Maria,

având în vedere simptomele pe care le prezenta pacienta Stoianova Anastasia, febră

ridicată, 38o, fiindu-i administrat și o injecție pentru reducerea acesteia, stări de

vomă repetate, iarăși i-a fost administrată o injecție, pentru înlăturarea acestei stări,

trebuia să-și dea seama că pacienta Stoianova Anastasia prezenta neurotoxicoză,

ceia ce potrivit Protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie ,,Gripa la

copil”, aprobat prin ordinului ministerului Sănătății nr. 213 din 08 iulie 2009,

constituie unul din criteriile de spitalizare a pacienților, acțiune care nu au fost

întreprinse de Gherganova Maria, însă i-a prescris pacientei minore un tratament

ineficient, care a dus la scurgerea timpului necesar pentru acordarea tratamentului

necesar în volum deplin în vederea evitării apariției complicațiilor ulterioare care

au cauzat decesul pacientei.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, inculpata Gherganova Maria nu a

asigurat supravegherea medicală a pacientei Stoianova Anastasia la domiciliu

conform reglementărilor prevăzute de protocolul clinic standardizat pentru medicii

de familie și de Protocolul Național Clinic nr. 16 „Gripa la copii”, în

compartimentele „tratament și supraveghere a pacienților bolnavi de gripă de

formă ușoară și medie” și anume: măsurarea temperaturii corpului de 2 ori pe zi;

frecvența respiratorie pe minut; pulsului și bătăilor de inimă; auscultația și percuția

plămânilor; verificarea semnelor meningeale; examinarea cavității bucale, nasului

și urechilor, și la agravarea stării: temperatură ridicată, slăbiciune crescândă, vome

repetate, tulburări de respirație, să fie la timp spitalizată. În cazul în care inculpata

Gherganova Maria ar fi asigurat supravegherea pacientei Stoianova Anastasia în

modul stabilit, și la agravarea stării ar fi fost spitalizată la timp, decesul pacientei

9

putea fi prevenit, după cum rezultă expres din rapoartelor de expertiză judiciară în

comisiei nr. 201804X0013 din 02 februarie 2018 și nr. 201804X0073 din 24 mai 2018.

Aici, un aspect important, care se impune a fi menționat este că chiar și dacă

inculpata Gherganova Maria în acea zi ar fi avut mai mulți pacienți la primire, urma

să instruiască părintele pacientei, Stoianov Fiodor despre supravegherea medicală

necesară la domiciliu, iar în cazul în care starea pacientei nu se ameliorează să fie

chemată imediat ambulanța, or după cum rezultă din declarațiile succesorului

părții vătămate Stoianov Fiodor rezultă că medicul de familie nu i-a explicat care

este starea fiicei Stoianova Anastasia, indicându-i doar că simptomele sunt

consecințele gripei, însă nu este nimic grav, aceleași circumstanțe reies și din

declarațiile martorului Stoianova Ana.

Concluziile primei instanțe precum că la caz se atestă o eroare medicală, care

intră sub incidența noțiunii ,,faptă săvârșită fără vinovăție” (cazul fortuit) definit de

art. 20 Cod penal, potrivit căruia, fapta se consideră săvârșită fără vinovăție dacă

persoana care a comis-o nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii

sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile

și, conform circumstanțelor cauzei, nici nu trebuia sau nu putea să le prevadă,

instanța de apel le-a apreciat drept eronate, rezultate din aprecierea greșită a

circumstanțelor de fapt ale cauzei și a probelor administrate, din care se atestă cu

certitudine încălcarea din neglijentă de către Gherganova Maria a regulilor și

metodelor de acordare a asistenței medicale prin interpretarea superficială a

simptomelor și rezultatelor analizelor pacientei Stoianova Anastasia, cât și

stabilirea unui diagnostic greșit de infecție virală acută, deși după cum s-a stabilit

în urma necropsiei, decesului pacientei Stoianova Anastasia a survenit de la gripă

în formă fulminantă, ceia ce a dus la prescrierea unui tratament ineficient și la

pierderea timpului necesar pentru tratamentul corespunzător în locul necesar a

pacientei, iar lipsa de supraveghere medicală la domiciliu a minorei Stoianova

Anastasia, a contribuit la agravarea stării acesteia, cu survenirea ulterioară a

decesului.

În contextul cazului fortuit reținut de prima instanță ca un temei de achitare

a inculpatei Gherganova Maria, instanța de apel a indicat că există caz fortuit când

în acțiunea sau inacțiunea lucrătorului medical, nu se atestă încălcări a regulilor și

metodelor de acordare a asistenței medicale, în lipsa unei atitudini neglijente față

de îndeplinirea obligațiilor profesionale, dar care au condus la decesul pacientului,

această urmare nu este într-o legătură de cauzalitate sine qua non cu acțiunea sau

inacțiunea respectivă, fiind generată de cauze care nu trebuiau și nu putea fi

prevăzute de medic.

10

Raportând raționamentele expuse la circumstanțele cazului, instanța de apel

a constatat că existența ,,cazului fortuit” în speță nu a fost confirmată, dimpotrivă

declarațiile succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor, a martorilor Petrova

Marina, Obreja Evdochia, expertului judiciar Tighineanu Sergiu și concluziile

rapoartelor de expertiză judiciară în comisiei nr. 201804X0013 din 02 februarie 2018

și nr. 201804X0073 din 24 mai 2018 denotă cu certitudine încălcarea de către

Gherganova Maria a regulilor și metodelor de acordarea asistenței medicale

pacientei Stoianova Anastasia în data de 06 februarie 2015, iar interpretarea

superficială a simptomelor pacientei Stoianova Anastasia, stabilirea greșită a

diagnosticului, prescrierea unui tratament ineficient pentru boala de care suferea și

lipsa de supraveghere medicală la domiciliu a pacientului, au legătură cauză cu

decesul copilului Stoianova Anastasia la data de 07 februarie 2015. Or, în data de 06

februarie 2015 Gherganova Maria de trei ori a examinat copilul Stoianova

Anastasia, și având în vedere simptomele pe care le prezenta și experiența acesteia

ca medic de familie, trebuia să-și dea seama că copilul nu suferă de infecție virală

acută, dar de gripă cu stare de gravitate medie. Stabilirea greșită a diagnosticului și

corespunzător a tratamentului ineficient, este rezultatul atitudinii neglijente

manifestată de inculpata Gherganova Maria în raport cu starea și simptomele

prezente la pacienta Stoianova Anastasia. În aceiași ordine de idei, importanță

prezintă și declarațiile expertului judiciar medic-legist, Tighineanu Serghei, care a

relatat că în cazul copilului respectiv era indicat că pe data 06.02.2015 a fost prescris

(analghin si dimidrol) care sunt preparate din grupa antipiretice, îndreptate

împotriva febrei pe care a avut-o copilul, prezintă un tratament simptomatic, ceia

ce este insuficient pentru un tratament deplin care este indicat în protocolul clinic

național prevăzut pentru asemenea tablou clinic. Tratamentul nu a fost deplin, dar

îndreptat pentru reducerea febrei. A mai fost încă un preparat „metoclapramid”

combaterea vomei. În mecanismul dezvoltării simptomelor a unor maladii, în cazul

data voma a fost încă un indice din manifestările clinice care în ansamblu cu alte

manifestări clinice arată la afectarea sistemului central nervos printr-un cuvânt

neurotoxicoză. În cazul în care se dezvoltă o neurotoxicoză, indică la forma gravă

la orice infecție virală, numai în cazul de gripă aceste manifestări sunt mai severe.

La momentul adresării, copilul a avut manifestările clinice care au putut fi

suspectate ca formă medie a infecției virale. În asemenea cazuri pacientul necesită

monitorizare mai strictă pentru a preveni agravarea maladiei. În cazul în care se

stabilesc primele simptome de agravare este necesar implicarea serviciilor

spitalicești. Prin alte cuvinte copilul a necesitat o supraveghere după prima

adresare care a fost în dimineața zilei de 06.02.2015, adică o vizită seara de către

11

medicul de familie sau mai oportun la solicitarea părinților care observă schimbarea

stării generale a copilului. Până la solicitarea asistenței medicale de urgență,

responsabilitatea de pacient o poartă medicul de familie. Agravarea stării generale

a copilului a avut loc în perioada dinte prima adresare si a doua solicitare. În cazul

în care la timpul oportun la 06.02.2015, pentru precizarea stării copilului ar fi fost

făcută o asistență medicală, complicațiile apărute anterior ar fi fost prevenite prin

aplicarea tratamentului necesar stabilirii circumstanțelor. Când a fost solicitată

echipa AMU copilul deja era într-o stare foarte gravă, fapt confirmat prin

consemnările respective în declarațiile medicilor de urgență, deci a avut loc o

solicitare, dar inoportună, care era necesară cu mult mai înainte când complecțiile

ar fi putut fi prevenite printr-un tratament corespunzător în locul corespunzător.

Tratamentul prescris nu este necesar nici pentru IVRA, deoarece s-au dat ibuprofen

doar pentru febră, au fost date medicamente doar pentru tratament simptomatic.

Neurotoxicoza este prevăzută pentru starea medie. Este necesară supravegherea

medicală la domiciliu. Medicul de familie avea posibilitate să monitorizeze copilul

(f.d.29-31, vol.3).

Analizând cumulul de probe administrate la materialele cauzei prin prisma

dispozițiilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a reținut declarațiile

succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor, a martorilor Stoianova Ana, Petrova

Marina, Obreja Evdochia, a expertului judiciar Tichineanu Sergiu, a raportului de

expertiză medico-legală nr. 256D din 14 iulie 2016, a rapoartelor de expertiză

judiciară în comisiei nr. 201804X0013 din 02 februarie 2018 și nr. 201804X0073,

proces-verbal de ridicare din 02 mai 2018 și procesul-verbal de examinare a

obiectului din 17 iulie 2018 a Registrului de înregistrare a investigațiilor

hematologice nr. 4 din 26 ianuarie 2015, a Registrului de înregistrare a

investigațiilor sumar al urinei nr. 4 din 12 iunie 2014, a Registrului de înregistrare a

investigațiilor de laborator nr. 6 din 17 ianuarie 2015 de la Centrul de Sănătate Valea

Perjei, ca fiind probe pertinente, concludente, utile și veridice, și care urmează a fi

puse la baza constatării vinovăției inculpatei Gherganova Maria în săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal.

Referitor la declarațiile martorilor Cunceva Anna, Coliceva Maria și Chetruș

Ecaterina, instanța de apel le-a apreciat ca fiind pertinente în partea care

demonstrează administrarea injecțiilor pacientei Stoianova Anastasia în data de 06

februarie 2015 de reducerea febrei și a stării de vomă, în rest declarațiile acestora

sunt lipsite de utilitate pentru soluționarea cauzei.

De asemenea, instanța de apel a menționat că pe parcursul examinării cauzei

nu a determinat careva temeiuri pentru a pune la îndoială concluziile experților

12

judiciari din rapoartelor de expertiză judiciară în comisiei nr. 201804X0013 din 02

februarie 2018 și nr. 201804X0073 din 24 mai 2018 și nici argumentele critice ale

părții apărării în raport cu concluziile expertizei judiciare în comisie nu pot fi

reținute în vederea respingerii acestor probe administrate de partea apărării, or

rapoartele de expertiză judiciară se bucură pe prezumția legalității și autenticității,

până la proba contrară, iar dezacordul unei părți a procesului judiciar cu concluziile

experților judiciari în lipsa unor probe, nu sunt suficiente pentru a răsturna

prezumția legalității și autenticității rapoartelor de expertiză.

Argumentele părții apărării precum că comisiei de experți nu le-au fost

prezentată fișa medicală ambulatorie a pacientului Stoianova Anastasia în care era

indicat diagnosticul stabilit de medicul Gherganova Maria, respectiv concluziile

experților nu pot fi apreciate ca obiective, instanța de apel le-a respins ca

neîntemeiate în condițiile în care audiat în ședința de judecată expertul Tighineanu

Sergiu a relatat că pentru a face concluziile expuse în rapoartele de expertiză i-au

fost prezentate materialele dosarului penale în care se conține toată documentația

medicală necesară pentru a da concluzii la întrebările adresate de organul de

urmărire penală, iar în cazul în care nu avea la dispoziție documentele medicale

necesar ar fi fost imposibilă darea unor concluzii pe marginea cazului cercetat.

Referitor la neprezentarea fișei medicale ambulatorie a pacientului Stoianova

Anastasia, cât și altor documente întocmite de Gherganova Maria la examinarea

respectivei paciente, fapt menționat expres în rapoartele de expertiză, a determinat

comisia de experți să dea concluzii reieșind din volumul documentelor medicale

puse la dispoziție. Mai mult ca atât, succesorul părții vătămate Stoianova Fiodor a

explicat că fișa medicală ambulatorie a ridicat-o de la centrul de sănătate Valea

Perjei și a transmis-o medicului expert Marcu Gheorghe, care după comunicarea

cauzei decesului fiicei Stoianova Anastasia nu i-a restituit-o comunicându-i că o va

restitui mai târziu, după respectarea unei anumite proceduri.

Alegațiile inculpatei Gherganova Maria că a examinat conștiincios pacienta

Stoianova Anastasia și nu a avut careva bănuieli privitor la diagnosticul stabilit, iar

tratamentul prescris a fost unul ușor pentru a nu irita stomacul, inclusiv a informat

tatăl pacientei că în cazul agravării situației copilului să o informeze sau să cheme

ambulanța, instanța de apel a indicat cp nu le poate reține în vederea emiterii unei

sentințe de achitare, întrucât probele administrate la materialele cauzei, care nu

sunt contestate de inculpată, confirmă cu certitudine încălcarea din neglijență a

regulilor și metodelor de acordarea a asistenței medicale, în rezultatul cărora a

survenit decesul pacientului.

13

De asemenea, instanța de apel a menționat că sunt irelevante argumentele

părții apărării precum că inculpata nu putea stabili diagnosticul de gripă la

momentul adresării pacientei Stoianova Anastasia, întrucât în raion nu erau

stabilite astfel de diagnoze, iar pentru a determina prezența gripei este necesar

unele condiții.

Afirmațiile părții apărării precum că învinuirea adusă inculpatei nu este una

clară și concretă instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate, întrucât atât

ordonanța de punere sub învinuire, cât și rechizitoriu corespund cerințelor stabilite

de art. 281 și art. 296 Cod de procedură penală, inclusiv, în învinuire sunt indicate

actele normative care stabilesc regulile și metodele de acordare a asistenței

medicale, care au fost încălcate de inculpată, precum și circumstanțele de fapt

imputate acesteia și încadrarea juridică a faptei prejudiciabile.

În consecință, instanța de apel a constatat că fapta inculpatei Gherganova

Maria întrunește semnele obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute de art.

213 lit. b) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatei, instanța de apel a indicat că

sancțiunea art. 213 Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 3 ani cu

(sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, care în raport cu dispozițiile art. 16 Cod

penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. Astfel, conform art.

332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei,

se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct.5)-9), 285 alin.(2),

precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință

motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Potrivit art. 398 alin.(4)

pct.3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea

pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din

Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazurile prevăzute în art. 93 din Codul

penale sau al expirării termenului de prescripție.

În conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele

termene: 5 ani de la săvârșirea infracțiunii mai puțin grave.

Având în vedere că infracțiunea prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal, se

atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, și că termenul de prescripție de

tragere la răspundere penale, stabilit în art. 60 Cod penal, pentru asemenea categorii

de infracțiunii de 5 ani de la data săvârșirii infracțiunii, iar la caz inculpata

Gherganova Maria a săvârșit infracțiunea la 06 februarie 2015, dată de la care au

expirat mai mult de 5 ani, instanța de apel a concluzionat de a o recunoaște vinovată

14

pe Gherganova Maria în baza art. 213 lit. b) Cod penal, cu încetarea procesului penal

în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Succesorul părții vătămate Stoianov Fiodor a depus acțiune civilă împotriva

inculpatei Gherganova Maria, solicitând încasarea din contul acesteia, prejudiciul

moral în sumă de 50 000 lei și prejudiciul material în mărime de 10 000 lei (f.d.27,

vol.3).

Astfel, instanța de apel a conchis că prin săvârșirea infracțiunii de către

inculpata Gherganova Maria a cauzat prejudiciu moral succesorului părții vătămate

Stoianov Fiodor prin pierderea unicului copil Stoianova Anastasia, cât și prejudiciu

material legate de înmormântarea acesteia. Referitor la suma prejudiciului moral

solicitată de succesorului părții vătămate în mărime de 10 000 lei, acesta este

confirmat prin certificatul eliberat de Miliș Serghei la 15 septembrie 2015,

întreprinzător individual în baza patentei de întreprinzător, potrivit căruia pentru

serviciile de ritual au fost suportate cheltuieli în sumă de 10 000 lei (f.d.28, vol.2).

Drept urmare, ținând cont de gradul de vinovăție a inculpatei Gherganova

Maria, care prin săvârșirea infracțiunii a avut ca consecință pierderea unicului copil

al succesorului părții vătămate, instanța de apel în baza principiului echității a

stabilit că urmează a fi încasat de la inculpata Gherganova Maria în beneficiul

succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor cuantumul bănească în sumă de 30

000 lei cu titlu de despăgubire morală, ceia ce va fi în măsură să aducă o satisfacție

echitabilă acestuia pentru suferințele psihice suportate ca urmare a pierderii

unicului copil, cât și se încasează de la Gherganova Maria în beneficiul lui Stoianov

Fiodor suma prejudiciului material în mărime de 10 000 lei și cheltuielile legate de

acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000 lei, care au fost probate în modul

stabilit de normele legale.

În acest context, instanța de apel a notat că, unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că

îndemnizația, trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În termenii

Convenției Europene acest criteriu se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată

să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acestea să aibă efect compensatoriu, și nu

trebuie să constituie nici sume excesiv de mari pentru autorul daunelor și nici

venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Cu referire la solicitarea procurorului de a fi încasate de la inculpata

Gherganova Maria cheltuielile judiciare în sumă de 14 137 lei pentru efectuarea

expertizelor judiciare, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or, în cazurile

când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către

15

instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de

stat.

Subsecvent, instanța de apel a relatat că, raportului de expertiză medico-

legală nr. 256D din 14 iulie 2016, rapoartele de expertiză judiciară în comisiei nr.

201804X0013 din 02 februarie 2018 au fost ordonate de către organul de urmărire

penală pentru constatarea cauzei decesului părții vătămate Stoianova Anastasia, cât

și pentru a stabili dacă au avut loc sau încălcarea din neglijență a regulilor și

metodelor de acordarea a asistenței medicale, în rezultatul cărora a survenit decesul

pacientului de către inculpata Gherganova Maria la examinarea în data de 06

februarie 2015 a pacientei Stoianova Anastasia, aceasta fiind acțiuni procesuale ce

țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina

părții acuzării. Or în lipsa acestor probe obligatorii, la caz, procurorul ar fi fost în

imposibile să constate săvârșirea faptei respective de către inculpata Gherganova

Maria, să-i înainteze învinuirea și să o susținută în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de apel a indicat că infracțiunea a fost comisă de

Gherganova Maria la data de 06 februarie 2015, expertizele pe acest dosar penal au

fost efectuate la data de 14 iulie 2016 și 02 februarie 2018, în timp ce modificările în

art.143 alin. (2) Cod de procedură penală au întrat în vigoare la data de 09 februarie

2018.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că cheltuielile suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatei Gherganova

Maria în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea expertizelor medico-legale,

la data comiterii infracțiunii, reprezentau cheltuieli judiciare ce sunt achitate din

bugetul statutului.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 16) Cod de procedură penală solicită casarea

parțială a deciziei în partea încetării procesului penal în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție și în partea cheltuielilor judiciare, cu remiterea cauzei

spre rejudecare în această parte în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul indică că instanța de apel a încălcat

dreptul la un proces echitabil prin decizia pronunțată, or, nu este posibil de a fi

încetat procesul în legătură cu intervenirea termenului de prescripție dacă

inculpatul nu își recunoaște vina.

De asemenea, procurorul susține că instanța de apel în partea descriptivă a

decizie indică două temeiuri contradictorii de încetarea a procesului, și anume,

prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală și 60 alin. (1) Cod penal.

16

Totodată, procurorul a menționat că instanța de apel eronat a respins cerința

acuzării de a încasa de la inculpat suma de 14 137 lei, ce constituie cheltuieli

efectuate la etapa urmăririi penale și care ulterior trebuie încasate de la inculpat în

beneficiul statului, or, practica judiciară uniformă confirmă acest fapt.

5.1. Nefiind de acord cu decizia pronunțată de către instanța de apel

declară recurs ordinar avocatul Doroceanu Olesea în numele inculpatei care în

temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea

totală a deciziei, cu menținerea sentinței pronunțate de către prima instanță.

Recurenta susține că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 4151 Cod de

procedură penală și a pronunțat o sentință de condamnare după o sentință de

achitare fără a audia din nou toți martorii.

De asemenea, avocata subliniază că instanța a pus la baza sentinței de

condamnare probe ce urmau a fi respinse din motiv că nu au fost examinate și

apreciate de experți, și anume, fișa de ambulatoriu care a fost pierdută în

circumstanțe necunoscute.

Totodată, apărarea menționează că în acțiunile inculpatei de fapt lipsesc

elementele infracțiunii imputate, iar probele administrate în respectiva cauză

penală demonstrează că inculpata nu se face vinovată de faptele incriminate.

penală, avocata Doroceanu Olesea în numele inculpatei a depus referință privind

opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând respingerea

acestuia, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către acuzator, deoarece

din textul recursului declarat, se constată faptul că, recurentul își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de

reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să

dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată,

dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

17

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și-a găsit

confirmarea în cauza dată, invocând în acest context următoarele.

Astfel, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei ajunge la concluzia

că instanța eronat încetează procesul penal privind învinuirea lui Gherganova

Maria de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal, în legătură

cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală, or,

instanța în acest caz urma să libereze inculpata de pedeapsă penală în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală în temeiul

art. 60 alin. (1) Cod penal, conform art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit reamintește că potrivit dispoziției art. 389 alin.

(1) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția

în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de

judecată.

Potrivit alin. (4) pct. 3) din aceeași normă, sentința de condamnare se adoptă

fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în

art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93

din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

Din conținutul alin. (6) din același articol rezultă că la adoptarea sentinței de

condamnare cu liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de condamnare fără

stabilirea pedepsei, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de

Codul penal, adoptă sentința dată.

În acest sens, Colegiul penal lărgit remarcă că instanța de apel o recunoaște

vinovată pe inculpata Gherganova Maria de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

213 lit. b) Cod penal, nu-i stabilește pedeapsa, însă încetează procesul penal în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție conform art. 391 Cod de

procedură penală.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit subliniază că expirarea termenului de

prescripție constituie un temei de liberare de răspundere penală, dar nu este un

temei de reabilitare.

Astfel, potrivit prevederilor art. 285 alin. (7) Cod de procedură penală,

încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea

18

loc contrar voinței acesteia ori a reprezentantului legal, inclusiv în cazul cererii de

reabilitare a persoanei decedate. În acest caz, urmărirea penală continuă.

În speță, inculpata Gherganova Maria nu și-a expus în mod expres opțiunea

privind încetarea urmăririi penale sau liberarea de răspundere penală în temeiul

expirării termenului de prescripție, apărarea insistând asupra nevinovăției

inculpatei, acest fapt fiind confirmat și prin recursul declarat de către partea apărării

care nu este de acord cu decizia instanței de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel eronat a

încetat procesul penal în privința inculpatei, interpretând superficial normele

procedural penale prevăzute de art. 389 Cod e procedură penală ,,Sentința de

condamnare” art. 391 Cod de procedură penală ,,Sentința de încetare a procesului

penal”.

De asemenea, o altă eroare comisă de instanța de apel constatată de către

instanța supremă este faptul că, instanța de apel urma să constatate și să aprecieze

circumstanțele de fapt și de drept privind soluționarea chestiunii legate de

cheltuielile judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3),

143 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să

plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede

altă modalitate, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru

constatarea gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale,

altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză, și argumentat

și în limitele competenței legale să motiveze dacă, în speță, respectivele cheltuieli

urmează a fi făcute din contul inculpatului.

Or, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor

judiciare, total sau parțial condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor

judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

19

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Ținând cont de prevederile enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide

că instanța de apel în partea descriptivă a deciziei nu a ținut cont de dispozițiile art.

229 Cod de procedură penală și nu a motivat decizia în acest sens, fără a analiza

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea inculpatei sau nu.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit subliniază că instanța de apel audiază doar

doi martori din cei șase, și anume, Stoianova Ana și Petrova Marina, după care

pronunță o sentință de condamnare în urma casării sentinței de achitare.

În acest sens, instanța de recurs reține prin prisma jurisprudenței CtEDO

(cauza Dan contra Republicii Moldova, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

05 iulie 2011, nr. 8999/07, art. 6 parag. 1) că ,,… cei care au responsabilitatea de a decide

vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze

martorii în persoană și să evalueze credibilitatea lor. Evaluarea credibilității a unui martor

este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla citire a cuvintelor

sale înregistrate.”

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei

constată că în ședința de judecată din 23 iulie 2020, procurorul prin demers în

temeiul art. 415 (21) și 414 Cod de procedură penală, solicită audierea succesorului

părții vătămate Stoianov Fiodor, în aceiași ședință instanța de apel a dispus

audierea inculpatei în prezența succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor și

audierea ultimului, cu amânarea ședinței pentru 04 noiembrie 2020, dat fiind că este

necesară prezența succesorului părții vătămate Stoianov Fiodor (a se vedea f.d. 16-

22, vol. III).

La 06 octombrie 2020, succesorul părții vătămate Stoianov Fiodor a înaintat o

cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa din motive de sănătate (a

se vedea f.d. 26. Vol. III) , iar la ședința din 04 noiembrie 2020, instanța de apel a

admis cererea acestuia.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel își întemeiază

concluzia despre vinovăția inculpatei în cele imputate pe aceleași probe

administrate în ședințele instanței de fond și care au dus la achitarea acesteia.

În această privință, Colegiul penal lărgit susține că, dacă instanța de apel

admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor

pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele

urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe.

20

Colegiul penal lărgit subliniază că, instanța de apel contrar prevederilor

legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri subiective, or, Curtea de la Strasbourg

statuează că, dreptul la un proces echitabil include obligația tribunalelor de a-și

motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii judiciare poate impieta

asupra acestui drept.

De asemenea, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice

cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un

acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.

Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns

legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta

permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității

actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.”

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea

instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și

încadrării juridice a acțiunilor inculpatei de către instanța de apel, or, conform art.

419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că nu poate menține sentința

pronunțată de prima instanță din motiv că, examinând conținutul acesteia se atestă

că instanța a indicat concomitent două temeiuri de achitare care se exclud una pe

alta, acest fapt fiind calificat de către instanța de recurs ca o eroare de procedură.

Astfel, Colegiului penal lărgit atrage atenția asupra faptului că deși instanța

de fond a conchis că inculpata urmează a fi achitată din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, în urma sintezei concluziilor evocate de către instanță

în partea descriptivă a deciziei, se observă o inadvertență în stabilirea temeiului ce

stă la baza achitării lui Gherganova Maria, fiind constatate concluzii cu temeiuri de

achitare diferite precum că „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii” și „fapta

inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin. (1)

pct. 1) și 3) Cod de procedură penală.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit indică că la rejudecarea cauzei

Curtea de Apel Cahul urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să înlăture erorile procesuale comise de către instanța de apel, să se pronunțe la

modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel și recursurile ordinare

21

declarate, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanță în

strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită în ansamblu, cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate

și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul Procuraturii de

circumscripție Cahul Calendari Dumitru și avocata Doroceanu Olesea în numele

inculpatei, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03

decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Gherganova Maria XXXXX, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 16 noiembrie 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

22