1ra-1776/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1776/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1776/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nadejda Toma,
Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,
Victor Boico,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,
declarat de avocata Arina Țurcan-Donțu, în numele părții vătămate Gorban Xxxx,
împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie 2021, în
privința inculpatului
Gorban Dmitri xxxx.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 20.08.2019 - 28.05.2020,
instanța de apel: 13.07.2020 - 31.03.2021,
instanța de recurs: 10.08.2021 - 11.10.2021.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 28 mai 2020, Gorban Dmitri a fost
condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal la 3 luni închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată
condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an, fiind obligat pe perioada de probațiune
stabilită să participe la program special de consiliere în vederea reducerii
comportamentului violent.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Gorban Xxxx prejudiciul
moral în mărime de 20.000 lei.
Instanța de fond a constatat că, inculpatul Gorban Dmitri, la 04.05.2019, orele
21:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla în gospodăria proprie,
situată în s. Xxxx, r-nul Xxxx, având intenția de a-i cauza fiicei sale, Gorban Xxxx,
a.n.xxxx, care potrivit art. 1331 lit. b) Cod penal este membru de familie, leziuni
corporale și dureri fizice, încălcând în mod vădit dispozițiile art. 24 aliniatele (1) și (2)
1
din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că „Statul garantează fiecărui om
dreptul la viață și la integritate fizică și psihică. Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la
pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, precum și cerințele Codului
familiei, îndeosebi art. 7 și a Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în
familie nr. 45-XVI din 01.03.2007, în special articolele 3-5, intenționat, cu scopul
săvârșirii violenței în familie, i-a aplicat o lovitură cu ajutorul unei farfurii în partea
stângă a capului, în regiunea urechii, cauzându-i, conform raportului de expertiză
judiciară nr. xxxx din 28.05.2019, plagă suturată și echimoză a pavilionului urechii pe
stânga, care poate fi produsă la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur la lovire,
posibil în timpul și circumstanțele relatate, ce condiționează dereglarea sănătății de
scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară.
Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, însă aceasta este dovedită
prin totalitatea probelor administrate și i-a încadrat acțiunile în baza art. 2011 alin. (1)
lit. a) Cod penal, ca acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința
altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, soldată cu vătămare ușoară a
integrității corporale sau a sănătății.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de
prevederile art. 7, 75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă,
este caracterizat pozitiv la locul de trai, nu are antecedente penale, dar a săvârșit
infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, este pensionar, concluzionând posibilă
corectarea și reeducarea lui fără izolare de societate.
Totodată, instanța a statuat că potrivit art. 2036 alin. (1) Cod civil, în cazul în
care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei
personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de
judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata
de despăgubiri. Același art. 2036 alin. (2) Cod civil prevede că, prejudiciul moral se
repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.
Conform art. 2037 Cod civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se
determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea
prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului
prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această
despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și
gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață
familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea
despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte,
are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și,
pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.
Ori, prin comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal
de către Gorban D., părții vătămate Gorban x. i-au fost cauzate suferințe fizice și
psihice, ceea ce s-a demonstrat prin raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.
xxxx din 28 mai 2019 și raportul de evaluare psihologică nr. xxxx din 18 septembrie
Astfel, Gorban x. a fost victima abuzului fizic și psihologic cauzat de către tatăl
său, Gorban D. Fiica a trăit și trăiește așa stări psihoemoționale negative, precum frică,
2
hipervigilență, acuze psihosomatice, dorința de izolare, anxietate, amintiri referitoare
la abuz trăite intens și gânduri negative copleșitoare.
Gorban x. a fost nevoită să solicite de mai multe ori aplicarea măsurilor de
protecție a victimelor violenței în familie, fapt care denotă existența fricii continuă față
de inculpat. În același timp, instanța a constatat că ultimul nu și-a cerut scuze de la
partea vătămată și nici nu a reparat prejudiciul moral cauzat.
În asemenea circumstanțe, ținând cont că inculpatul a comis o faptă cu intenție
și până la moment nu a reparat prejudiciul moral cauzat, instanța va admite integral
acțiunea civilă, fiind echitabilă încasarea de la ultimul în beneficiul părții vătămate
Gorban x. prejudiciul moral în sumă de 20.000 lei.
Avocata Arina Țurcan-Donțu a declarat apel în numele părții vătămate Gorban
Xxxx, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri.
Apelanta a invocat că la aplicarea pedepsei, instanța de fond a ignorat mai multe
aspecte importante, cum ar fi: inculpatul nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, care
este fiica sa, nici până la finisarea procesului de judecată nu și-a recunoscut vinovăția,
având versiune proprie despre cele comise, nu s-a căit de cele comise, nici măcar în
fața instanței, nu și-a schimbat comportamentul, potrivit declarațiilor părții vătămate,
actele de violență în familie au continuat, iar pe rolul Judecătoriei Cimișlia, se află
cauza contravențională nr. 4-19137738-21-4-22082019, de învinuire a lui Gorban
Dmitri în săvârșirea contravenției prevăzute în art. 781 Cod contravențional.
Probele prezentate în instanța de fond și cercetate nemijlocit în instanță, au
demonstrat cu certitudine faptul că partea vătămată pe tot parcursul traiului în comun
cu tatăl său, Gorban D., era victimă a violenței în familie, urmare a acțiunilor violente,
a abuzului fizic și maltratărilor din partea tatălui ei.
3.1. Avocatul Vasile Zagaican a declarat apel în numele inculpatului, solicitând
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie achitat.
Apelantul a indicat că, instanța de fond nu a elucidat sub toate aspectele,
multilateral și în deplină măsură circumstanțele care au importanță la emiterea unei
sentințe, bazându-se unilateral pe declarațiile părții vătămate or, inculpatul nu a comis
infracțiunea imputată lui, fiind nevinovat.
Potrivit deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 31 martie
2021, apelul avocatei Arina Țurcan-Donțu a fost respins, ca nefondat.
Apelul avocatului Vasile Zagaican a fost admis, casată parțial sentința și
pronunțată o nouă hotărâre, în latura civilă, potrivit cărei: „Acțiunea civilă intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Gorban Xxxx împotriva lui Gorban Dmitri privind încasarea prejudiciului
moral se admite parțial, cu încasarea din contul inculpatului Gorban Dmitri în beneficiul lui Gorban Xxxx a
sumei de 1000 (una mie) lei cu titlu de prejudiciu moral. Pretențiile părții vătămate privind recuperarea
prejudiciului moral în sumă de 190000 lei se resping. În rest, dispozițiile sentinței se mențin”.
Instanța de apel a statuat că instanța de fond corect a stabilit că în acțiunile
inculpatului sunt prezente toate elementele componenței infracțiunilor prevăzute de art.
2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța
de apel le-a acceptat și pentru a evita repetări inutile, le-a însușit.
Ori, infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, ca violența în
familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui
membru al familiei, manifestată prin maltratare, intimidare, în scop de impunere a
voinței și a controlului personal asupra victimei, se clasifică ca infracțiune mai puțin
3
gravă și se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180
de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.
Astfel, din alternativa de pedepse, instanța de fond a stabilit inculpatului cea mai
aspră pedeapsă, cea cu închisoare, prin urmare sunt neîntemeiate argumentele
apărătorului părții vătămate privind înăsprirea pedepsei.
Faptul că inculpatul nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, care este fiica sa,
nu s-a căit de cele comise, nu poate fi apreciată ca circumstanță care indică la
necesitatea stabilirii pedepsei mai aspre decât cea aplicată de instanța de fond.
Aflarea pe rolul Judecătoriei Cimișlia a cauzei contravenționale nr. 4-
19137738-21-4-22082019, de învinuire a lui Gorban Dmitri în săvârșirea contravenției
prevăzute în art. 781 Cod contravențional, în lipsa unei hotărâri irevocabile, de
asemenea nu putea fi apreciată ca circumstanță importantă la stabilirea pedepsei pe
prezenta cauză.
Faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii incriminate,
reprezintă o măsură aleasă pentru apărarea dreptului său, iar prima instanță a stabilit
pedeapsa luând în considerație că Gorban D. nu s-a căit sincer și nu a recunoscut vina
cu privire la comiterea infracțiunii incriminate.
Așadar, instanța de fond cert a ținut cont de circumstanțele cauzei, legate de rolul
vinovatului la săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea
infracțiunii, a pus în coroborare circumstanțele atenuante stabilite și cele agravante,
pericolul social al infracțiunii comis asupra membrului familiei, stabilind pedeapsa
echitabilă în limitele sancțiunii normelor penale respective.
Prin urmare, instanța de fond a ținut cont și a aplicat corect limitele de pedeapsă
prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, întemeiat a stabilit pentru săvârșirea
infracțiunii date pedeapsa de 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, o pedeapsă echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia
persoana a fost condamnată, mai mult, instanța este în drept de a aplica și prevederile
Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, însă în cazul în care
nu sunt careva impedimente.
Astfel, pedeapsa aplicată de prima instanță inculpatului a fost una legală,
întemeiată și echitabilă, asigurându-se restabilirea echității sociale și prevenirea
comiterii de noi infracțiuni și va duce la conștientizarea de către inculpat a necesității
respectării legii, ceea ce asigură îndeplinirea scopului pedepsei penale de restabilire a
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Iar soluția adoptată își
va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pedeapsa aplicată, va duce la
conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce
țin de comportamentul acestuia pe viitor, nefiind necesar o soluție privind izolarea
inculpatului de societate.
Totodată, partea vătămată a înaintat o acțiune civilă prin care a solicitat încasarea
de la inculpat în beneficiul său cu titlu de prejudiciu moral suma de 20.000 lei,
motivând acțiunile tatălui, care a bătut-o nemilos. Violențele au o vechime, durează
permanent și au marcat-o perioadă îndelungată de timp. Nu și-a recăpătat liniștea
sufletească, cu frică așteaptă când tatăl ei revine acasă. Nu crede că în viitorul apropiat
4
va reuși să-și recapete integritatea psihică și fizică, va reveni la o viață normală, fără
violență.
Însă, mărimea prejudiciului încasat este una exagerată. Indubitabil nu se pune la
îndoială faptul că prin acțiunile sale infracționale inculpatul i-a cauzat părții vătămate
anumite suferințe psihice, stare psihoemoțională negativă, respectiv un anumit
prejudiciul moral.
Totuși, urmează a fi admisă parțial acțiunea civilă și încasată suma de 1000 lei,
cu titlu de prejudiciu moral, suma dată fiind una echitabilă în condițiile cauzei în
vederea reparării daunei în urma suferințelor psihice și fizice cauzate părții vătămate
în urma infracțiunii comise de către inculpat.
Or, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral solicitat nu puteau fi luate în
considerație alte circumstanțe sau conflicte invocate în cadrul ședinței instanței de apel,
deoarece acestea nu au fost parte componentă a învinuirii aduse inculpatului și instanța
nu a fost în drept să depășească limitele învinuirii, inclusiv și la examinarea acțiunii
civile, nefiind confirmate în mărimea solicitată de partea vătămată și, respectiv, fiind
respinse ca neîntemeiate.
Avocata Arina Țurcan-Donțu declară recurs ordinar în numele părții vătămate
Gorban Xxxx, în care solicită casarea acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie pedepsit mai aspru, cu încasarea
prejudiciului moral în mărime de 20.000 lei.
Recurenta invocă că decizia instanței de apel este una incompletă, deoarece nu
oferă răspuns la toate motivele și argumentelor avocatului părții vătămate, că inculpatul
nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, care este fiica sa, nici până la finisarea
procesului de judecată nu și-a recunoscut vinovăția, având versiune proprie despre cele
comise, nu s-a căit de cele comise, nici măcar în fața instanței de judecată.
Nu s-a luat în considerare faptul că partea vătămată, pe tot parcursul traiului în
comun cu tatăl său, era victimă a violenței în familie urmare a acțiunilor violente, a
abuzului fizic și maltratărilor din partea tatălui ei, natura și gravitatea faptei comise, în
contextul circumstanțelor reale de săvârșire a infracțiunii și a celor personale ale
condamnatului, ținând cont de comportarea ultimului în timpul și după consumarea
infracțiunii, nu a recunoscut comiterea infracțiunii imputate, nu a dat dovadă de simț
de regret pentru fapta comisă, pedeapsa aplicată fiind una prea blândă, care nu poate
servi ca temei de reeducare și îndreptarea a acestuia, nu poate preîntâmpina săvârșirea
de noi infracțiunii similare, iar pedeapsa aplicată nu va duce la restabilirea echității
sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de acest gen din partea altor
persoane.
Mai mult, instanța de apel nu a dat apreciere la cele invocate de partea vătămată,
precum că:”violențele au o vechime, durează permanent, și au marcat-o perioadă
îndelungată de timp la fel și acțiunile tatălui care a bătut-o nemilos, iar aceasta nu și-
a recăpătat liniștea sufletească, cu frică așteaptă cînd tatăl ei revine acasă. Nu crede
că în viitorul apropiat va reuși să-și recapete integritatea psihică și fizică, revenire la
o viață normală fără violență”.
Prin comiterea infracțiunii, părții vătămate i-au fost cauzate suferințe fizice și
psihice, ceea ce s-a demonstrat prin raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.
5
xxxx din 28 mai 2019 și raportul de evaluare psihologică nr. xxxx din 18 septembrie
2019.
Astfel, instanța de apel a evitat să constate că, Gorban x. a fost victima abuzului
fizic și psihologic cauzat de către tatăl său, Gorban D, că a trăit și trăiește așa stări
psihoemoționale negative, precum frică, hipervigilență, acuze psihosomatice, dorința
de izolare, anxietate, amintiri referitoare la abuz trăite intens și gânduri negative
copleșitoare, că a fost nevoită să solicite de mai multe ori aplicarea măsurilor de
protecție a victimelor violenței în familie, fapt care denotă existența fricii continuă față
de inculpat și că ultimul nu și-a cerut scuze și nici nu a reparat prejudiciul moral cauzat.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod
de procedură penală.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor
invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil admiterii din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motive legale pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În sensul vizat, se impun următoarele concluzii.
În primul rând, în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar în
aspectul pedepsei penale (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în
partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din
prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și
întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura
pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de
procedură penală și prescripțiilor de drept material, corect ținând cont de prevederile
art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa
are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o
pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La
stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă, la stabilirea
pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu
intenție, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui
vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa
6
stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatului.
Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului
proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia
precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor
persoane (pct. 4. din decizie).
Pe lângă aceasta, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2), a Codului
de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror
probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl
propune partea vătămată este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care
nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de
procedură penală și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,
este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de
examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest
sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii
care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu
poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul
Bujnița versus Moldova).
Prin urmare, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond
și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă în
aspectul pedepsei penale, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care
se întemeiază soluția vizată supra, că inculpatului s-au aplicat pedepse individualizate
conform prevederilor legale și că recursul ordinar în această parte este neîntemeiat.
În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța
de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În corespundere cu art. 419 Cod de
procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit
regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod
corespunzător. Potrivit art. 225 alin.(3), 220 alin. (3) Cod de procedură penală, art.
2037 Cod civil, odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să
soluționeze acțiunea civilă. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate
cu normele dreptului civil. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale
prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei,
etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului
civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt
dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă,
în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se
7
determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea
prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului
prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această
despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și
gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață
familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea
despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte,
are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și,
pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8)
Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de
fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
date.
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 2037 Cod civil, ori, prejudiciul
moral încasat de la inculpat în mărime de 1000 lei nu este adecvat și proporțional
caracterului și gravității suferințelor psihice cauzate părții vătămate, împrejurărilor în
care au fost săvârșite faptele infracționale, gravității consecințelor survenite și
constatate prin raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 28.05.2019 - plagă suturată și
echimoză a pavilionului urechii pe stânga, care poate fi produsă la acțiunea traumatică a unui corp
contondent dur la lovire, posibil în timpul și circumstanțele relatate, ce condiționează dereglarea
sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară, prin raportul de evaluare
psihologică nr. xxxx din 18.09.2019 a părții vătămate Xxxx Gorban– stările
psihoemoționale negative constatate sunt caracteristice persoanelor care au trăit exp-eriența
abuzului fizic și psihologic (frică, hipervigilență, acuze psihosomatice, dorința de izolare, anxietate,
amintiri referitoare la abuz trăite intens și gânduri negative coplișătoare). Persoana trăiește intens
necesitatea de a-și reveni din starea emoțională percepută drept insuportabilă, motiv pentru care are
nevoie de un mediu securizant și stabil. Nivelul sever al anxietății și depresiei impun necesitatea
suportului specializat, cât și măsurii în care această despăgubire poate aduce satisfacție
echitabilă părții vătămate (pct. 4. din decizie).
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza
penală în latura prejudiciului moral în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre
care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, că apelul avocatului
Vasile Zagaican a fost greșit admis, și că recursul ordinar este întemeiat în aspectul
vizat (pct. 4., 5. din decizie).
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală instanța de recurs
admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe
în partea vizată, când apelul a fost greșit admis.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, se impune soluția casării deciziei contestate în partea privind: „Se
admite apelul declarat de către avocatul Zagaican Vasile în interesele inculpatului Gorban Dmitri și
inculpatul Gorban Dmitri. Se casează parțial sentința judecătoriei Cimișlia sediul Xxxx din 28 mai
2020 în cauza penală în privința lui Gorban Dmitri, în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri
în această parte, după cum urmează. Acțiunea civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Gorban Xxxx împotriva lui Gorban Dmitri privind încasarea prejudiciului moral se admite
parțial, cu încasarea din contul inculpatului Gorban Dmitri în beneficiul lui Gorban Xxxx a sumei
8
de 1000 (una mie) lei cu titlu de prejudiciu moral. Pretențiile părții vătămate privind recuperarea
prejudiciului moral în sumă de 190000 lei se resping”, pe motiv că apelul avocatului Vasile
Zagaican a fost greșit admis, cu menținerea sentinței primei instanțe în partea vizată.
În rest, decizia contestată urmează a fi menținută.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de avocata Arina Țurcan-Donțu, în numele
părții vătămate Gorban Xxxx, casează decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel
Comrat din 31 martie 2021, în privința inculpatului Gorban Dmitri xxxx, în partea
privind: „Se admite apelul declarat de către avocatul Zagaican Vasile în interesele inculpatului
Gorban Dmitri și inculpatul Gorban Dmitri. Se casează parțial sentința judecătoriei Cimișlia sediul
Xxxx din 28 mai 2020 în cauza penală în privința lui Gorban Dmitri, în latura civilă, cu pronunțarea
unei noi hotărâri în această parte, după cum urmează. Acțiunea civilă intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Gorban Xxxx împotriva lui Gorban Dmitri privind încasarea
prejudiciului moral se admite parțial, cu încasarea din contul inculpatului Gorban Dmitri în
beneficiul lui Gorban Xxxx a sumei de 1000 (una mie) lei cu titlu de prejudiciu moral. Pretențiile
părții vătămate privind recuperarea prejudiciului moral în sumă de 190000 lei se resping”, cu
menținerea sentinței Judecătoriei Cimișlia din 28 mai 2020 în partea vizată, pe motiv
că apelul a fost greșit admis.
În rest, decizia contestată se menține.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 11 noiembrie 2021.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
Victor Boico
9
10