1ra-1812/21 — art.art.27, 187 alin.2 lit. d, f, 186 alin.2 lit. c, d, 360 alin.2 CP

1ra-1812/21 — art.art.27, 187 alin.2 lit. d, f, 186 alin.2 lit. c, d, 360 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1812/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021 și sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 decembrie 2020, în cauza penală în

privința lui

Botezat Victor XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXXX, r-nul

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.07.2020 – 24.12.2020;

Instanța de apel: 21.01.2021 – -19.05.2021;

Instanță de recurs: 16.08.2021 – 03.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, Botezat Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (episodul furtului din 09 martie 2020-

31 martie 2020, de la partea vătămată Răzmerița Gheorghe) cu aplicarea

prevederilor art.70 alin.(31) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (episodul furtului 10 mai 2020 de la

partea vătămată Răzmerița Gheorghe și Ciobanu Aurel) cu aplicarea prevederilor

art.70 alin.(31) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare;

- art.360 alin.(2) Cod penal, (episodul sustragerii documentelor de la partea

vătămată Răzmerița Gheorghe) cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) Cod

penal, la 2 ani închisoare.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 3 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe a fost adăugat

parțial pedeapsa cu închisoare stabilită prin sentința judecătoriei Soroca, sediul

Florești din 12 decembrie 2019 și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani

1

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat din contul lui Botezat Victor, în beneficiul lui Răzmeriță

Gheorghe, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune suma de 5 504 lei.

S-a încasat, din contul inculpatului Botezat Victor în beneficiul statului suma

de 7 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea

expertizelor judiciare.

la 10 mai 2020, în perioada de timp de la ora 16:00, până la ora 23:30, urmărind

scopul sustragerii bunurilor, manifestând intenție directă și conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, începând să acționeze pe ascuns și din

interes material, prin forțarea ușii de la intrare, a pătruns în casa de locuit de pe str.

XXXXX, lotul nr.XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către

Răzmeriță Gheorghe născut la XXXXX, de unde, în mod tainic, a sustras un

telefon mobil de model Samsung Galaxy J5 fabricat în 2017, la prețul de 3 800 lei,

cu nr. IMEI XXXXX, în care activa cartela SIM cu nr. XXXXX, ce aparține lui

Ciobanu Andrei, pașaportul tehnic al automobilului de model Mercedes „Sprinter”,

cu n/î XXXXX, o monedă cu nominalul „10 euro cent” și un card bancar

„Victoriabank”, ce aparține lui Răzmeriță Gheorghe, de pe care a fost sustrasă

suma de 5 504 lei.

În continuarea acțiunilor sale, Botezat Victor tot în perioada respectivă de

timp, urmărind același scop, pe ascuns, a sustras de la Răzmeriță Gheorghe un

telefon mobil de model Redmi Note 7 cu nr. IMEI XXXXXXX, însă, fiind

observat de către victima Răzmeriță Gheorghe, a părăsit domiciliul ieșind peste

geamul de la balcon și s-a deplasat într-o direcție necunoscută, iar telefonul mobil

de model Redmi Note 7, a rămas jos la sol, în curtea casei, prin ce le-a cauzat

victimelor prejudiciu material considerabil.

Astfel, în partea ce vizează episodul din 10 mai 2020 privind învinuirea

inculpatului în baza art.art.27, 187 alin.(2) lit. d) și f) Cod penal, instanța de fond,

audiind partea vătămată, martorii și inculpatul, cercetând materialele cauzei, a

ajuns la concluzia că, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare vinovăția lui

Botezat Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.27, 187 alin. (2) lit. d),

f) Cod penal, „Jaful, conform indicilor calificativi: tentativa de sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrunderea în încăpere, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile” și a recalificat acțiunile inculpatului în baza

art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal – „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”.

Tot el, Botezat Victor Andrei în perioada 09.03.2020 — 31.03.2020, data și

ora nefiind stabilită cu certitudine, urmărind scopul sustragerii bunurilor,

manifestând intenție directă și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, pe ascuns și din interes material, în vederea realizării acțiunilor sale

infracționale, prin forțarea ușii, a pătruns în casa de locuit de pe str. XXXXX

nr.XXXXX, lotul nr.XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către

Răzmeriță Gheorghe Pantelimon, după care, aflându-se în interiorul casei, din

2

odaia ultimului, a sustras cardul bancar BC „Victoriabank” eliberat pe

numele/prenumele lui Răzmeriță Victor, cu nr. XXXXX, un telefon mobil de

model „Asus”, prețul și datele caracteristice ale căruia nu se cunosc precum și un

alt telefon mobil de model „Asus”, al cărui preț și date caracteristice nu se cunosc

și în care activa cartela SIM cu nr. XXXXX. În continuare a sustras și mijloace

financiare în sumă de 1 000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei, constituia suma de 20 115 lei. În rezultat, cu bunurile

sustrase s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate

daune în proporții considerabile.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal,

individualizată prin - „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, prin pătrundere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Tot el, Botezat Victor în perioada 09.03.2020 — 31.03.2020, în continuarea

acțiunilor sale, având scopul limitării libertății de acțiune a lui Răzmeriță Gheorghe

în partea ce se referă la procedura de reperfectare a dreptului de proprietate asupra

imobilului din str. XXXXX, lot nr. XXXXX din mun. XXXXX, manifestând

intenție directă și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, aflându-

se în casa de locuit de pe str. XXXXX nr.XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX,

mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe, din odaia ultimului, pe

ascuns, a sustras următoarele documente ale persoanei fizice: buletin de identitate

eliberat la 15.12.2011, pe numele lui Cegolea Galina, născută la XXXXX, s/n

XXXXX, certificatul de calitate de moștenitor cu nr. XXXXX din XXXXX, Planul

tehnic al lotului de teren 518 mp, str. XXXXX, lot nr. XXXXX, mun. XXXXX,

contract de vânzare-cumpărare al imobilului de pe str. XXXXX, lot nr. XXXXX,

mun. XXXXX, din XXXXX, borderoul de calcul al prețurilor din 08.11.2016

întocmit la cererea lui Răzmeriță Victor, decizia Consiliul municipal Chișinău cu

nr. XXXXX din XXXXX, înregistrarea la oficiul cadastral din XXXXX, contul nr.

XXXXX, privind calcularea limitelor lotului de teren, de pe str. XXXXX, lot nr.

XXXXX, mun. XXXXX, recipisă la contul de decontare nr.XXXXX, certificat de

deces, eliberat pe numele lui Răzmerița Pantelemon, la XXXXX, s/n XXXXX,

certificat de deces, eliberat pe numele lui Răzmerița Victor, la XXXXX, s/n

XXXXX, certificat de deces, eliberat pe numele Răzmerița Anastasia, la XXXXX,

s/n XXXXX, extras de pe actul de căsătorie Răzmerița Nichita și Bragă Evdochia,

eliberat la XXXXX, s/n XXXXX, extras de pe actul de căsătorie Răzmerița Nichita

și Bragă Evdochia, eliberat la XXXXX, s/n XXXXX, extras de pe actul de naștere,

eliberat la XXXXX, pe numele lui Rezmerița Nichita, s/n XXXXX, aviz cu privire

la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă, eliberat pe

numele lui Răzmerița Victor, la XXXXX, s/n XXXXX, certificat de deces, eliberat

la XXXXX, pe numele/prenumele Rezmerița Evdochia, s/n XXXXX, extrasul de

pe actul de căsătorie, eliberat la XXXXX, pe numele/prenumele Răzmerița

Pantelemon și Garoz Anastasia, aviz privind constatarea lipsei actelor de stare

civilă, eliberat pe numele/prenumele Garoz Anastasia, copia autentificată a

3

avizului privind constatarea lipsei actelor de stare civilă, eliberat pe

numele/prenumele Rezmerița Nichita, certificat de naștere eliberat la XXXXX, pe

numele/prenumele Răzmeriță Victor, s/n XXXXX, extras de pe actul de naștere,

eliberat la XXXXX, pe numele/prenumele Rezmerița Pantelemon, s/n XXXXX,

certificat de cetățenie română, eliberat pe numele lui Răzmeriță Victor, la XXXX,

nr. XXXXX, certificat de naștere eliberat de către autoritățile competente din

România, pe numele Răzmeriță Victor, seria XXXXX, nr. XXXXX, pașaportul

cetățeanului eliberat de către autoritățile competente din România, pe numele lui

Răzmeriță Victor, născut la XXXX, seria XXXXX, cod personal XXXXX,

certificat de naștere eliberat de către autoritățile fostei Republici Sovietice

Socialiste Moldovenească, pe numele Răzmeriță Gheorghe, s/n, XXXXX,

pașaportul cetățeanului emis la XXXXX, de către autoritățile publice ale

Republicii Moldova, pe numele/prenumele Răzmerița Victor, s/n XXXXX

certificat de naștere eliberat de către autoritățile fostei Republici Sovietice

Socialiste Moldovenească, pe numele/prenumele Răzmeriță Raisa, s/n XXXX,

certificatul de naștere eliberat de către autoritățile fostei Republici Sovietice

Socialiste Moldovenească, pe numele/prenumele Răzmeriță Victor, s/n XXXXX,

precum și buletinul de identitatea eliberat la 12.01.2004 pe numele/prenumele

Botezat Raisa, născută la XXXXX, s/n XXXXX, după care cu documentele

sustrase s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii.

În continuare, Botezat Victor, în vederea tăinuirii documentele sustrase, la

domiciliul său, în curtea casei, din s. XXXXX, r. XXXXX, în substratul solului, a

tăinuit și păstrat documentele menționate supra, până la 16.06.2020 în momentul

efectuării percheziției la domiciliul său.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.360 alin.(2) Cod penal, individualizată

prin - „Sustragerea, tăinuirea și păstrarea buletinelor de identitate și a altor

documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea

persoanei.”.

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe episodul din

perioada 09.03.2020 — 31.03.2020 și în partea celui de-al doilea episod din 10 mai

2020 acțiunile lui să fie calificate în baza art.186 alin.(2) Cod penal, la fel și

cheltuielile judiciare să fie recalculate.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, la primul episod (9 martie - 31

martie) a considerat că nu a fost făcută calificarea corectă conform art.186, alin.(2)

lit. c) și d) Cod penal, nu s-a întrunit componența de infracțiune pentru infracțiunea

respectivă, și anume:

Obiectul material al furtului îl formează bunurile care au o existență

materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost

determinat, dar el a sustras de la unchiul Răzmeriță Gheorghe doar documente,

ceea ce în opinia inculpatului nu formează obiect material al infracțiunii de furt. În

opinia apelantului nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii și anume urmările

4

prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv, or, documentele nu au

cum să se considere prejudiciu patrimonial deoarece nu au un cost.

Legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă comisă de către inculpat și

urmările prejudiciabile nu există, deoarece nu există prejudiciul patrimonial cauzat.

De asemenea, scopul comiterii infracțiunii de furt este îmbogățirea, iar în

cazul său nu poate fi vorba de vreo îmbogățire în urma sustragerii exclusiv de

documente.

Totodată, a susținut inculpatul că, în cazul său motivele de comitere a faptei

țin de provocarea părții vătămate, adică a unchiului de a ieși la o discuție pentru a

lămuri circumstanțele în care unchiul său Răzmeriță Victor a decedat. Acesta a

decedat în circumstanțe subite în casa fratelui său, Răzmeriță Gheorghe, iar aceștia

doi având relații ostile din momentul când unchiul Victor a primit lotul de teren de

la Universitatea de Stat unde activau ambii împreună cu Gheorghe (Victor - inginer

profesor și Gheorghe - șofer). A presupus că moartea acestuia a fost organizată de

către frate, o tentativă similară existând acum circa 7 ani, când Gheorghe a încercat

să îl otrăvească cu alcool metilic.

A solicitat instanței dispunerea verificării numerelor de telefon (de pe

numărul lui Răzmeriță Victor, extras din aplicația My Mol telecom, oferită lui de

către Oxana Postolachi) care au fost apelate de pe telefonul lui în ziua decesului de

către colaboratorii organelor de drept prezente la chemare, deoarece nu aparțin nici

unora din rude.

Inculpatul a remarcat și faptul că, a solicitat instanței de judecată admiterea

probelor noi care nu au fost prezentate în instanța de fond, și anume: capturi de

ecran, extras din conversațiile unchiului Răzmeriță Victor cu fratele Răzmeriță

Gheorghe și sora Galina Cegolea (capturile i-au fost oferite de către Oxana

Postolachi după decesul unchiului Victor), în care în prima se vede clar cum

unchiul Gheorghe l-a sunat foarte insistent în ultimele zile de viață pe unchiul

Victor, știind exact că acesta se află în casa sa, comportament necaracteristic

pentru acesta.

Mai mult, inculpatul a invocat că, din conversațiile cu Galina Cegolea se văd

clar relațiile ostile și tensionate dintre ea, Gheorghe și Victor. Mătușa Galina, pe

lângă faptul că îl numește, îi înjosește onoarea și demnitatea, cu mai puțin de o

lună înainte de moartea sa, îi scrie următorul conținut: „ți-a rămas un metru în

stânga, un metru în dreapta, nisip și pietriș deasupra și dai foaia” care sunt clar în

mod evident amenințări la viața unchiului Victor. Din aceste conversații se vede

cearta dintre unchiul Victor cu mătușa Galina și unchiul Gheorghe, interesul sporit

față de lotul de teren, la fel și de viața unchiului Victor: ce face, cu ce se ocupă,

unde se duce și cu cine.

În opinia inculpatului aceste probe vor demonstra încă odată presupunerile

sale și starea de afect care l-a făcut să îi sustragă documentele unchiului Victor și

unchiului Gheorghe din casa unchiului Gheorghe pentru ca acesta din urmă să nu

poată să își ducă la bun sfârșit planul de obținere a lotului de teren în valoare de

aproximativ 60.000 (șase zeci mii) euro. Unchiul Răzmeriță Victor a fost pentru el

ca un tată, deoarece i-a ajutat foarte mult familia, a oferit susținere și suport în

momente grele, respectiv moartea sa l-a afectat în mod deosebit, mai ales că a fost

5

organizat așa încât nici să nu își poată lua rămas bun (nu i s-a spus nimic de

înmormântare, totul a fost organizat „în pripă”, din ceea ce a înțeles post-factum).

Astfel, a conchis inculpatul că, fapta comisă de către el urmează a fi

calificată ca samavolnicie, art.335 Cod Contravențional, adică fiind o contravenție,

exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii

stabilite de legislație.

Afirmă inculpatul că, în urma acțiunilor sale nu s-au produs daune

considerabile pentru unchiul Răzmeriță Gheorghe, acesta doar nu a putut începe

procedura de moștenire din cauza documentelor-lipsă, acesta fiind și scopul

inculpatului pentru a afla adevărul și nicidecum nu a avut scop de îmbogățire,

respectiv nu este întrunită componența de infracțiune pentru art.186 Cod penal.

Urmare a celor menționate, inculpatul solicită casarea parțială a sentinței în

partea episodului din 9 - 31 martie 2020, cu pronunțarea unei sentințe de achitare.

Cu referire la cel de-al doilea episod (10 mai 2020), inculpatul declară că își

recunoaște vina, dar nu este de acord cu calificarea făcută în baza art.186 alin.(2)

lit. c) și d) și art.360 alin.(2) Cod penal, deoarece este pedepsit de două ori pentru

aceeași faptă, iar conform calificării făcute în baza art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod

penal nu este de acord cu lit. d), or, prejudiciul cauzat lui Răzmeriță Gheorghe în

sumă de 5 504 (cinci mii cinci sute patru) lei nu constituie proporții considerabile

conform art.126 Cod penal.

Telefonul lui Ciobanu Andrei Aurel care a fost sustras de către el, a

considerat că este proprietatea unchiului Gheorghe, deoarece se afla în casa

acestuia, pe masă și nu a avut de unde ști cui aparține.

Motivele care l-au determinat să existe și un al doilea episod au fost ne

dorința unchiului de a discuta cu el privind moartea celuilalt unchi, ba din contra

acesta în loc să iasă la discuții despre moartea lui Răzmeriță Victor, a început să-l

amenințe precum că o să-l omoare pe el, inclusiv pe o prietenă a unchiului Victor,

Postolachi Oxana, deoarece nu i-a plăcut că nimeni nu a crezut în moartea firească

a unchiului Victor și au încercat să afle ce s-a întâmplat, fapt confirmat prin

înregistrări audio pe care solicită instanței să le admită în proces ca probe noi, care

nu au putut fi prezentate în instanța de fond din motivul privării sale de libertate și

imposibilitatea de a le prezenta în instanță. I-a propus unchiului Răzmeriță

Gheorghe să facă deshumare pentru a face expertiză repetată peste hotare, iar

acesta din urmă a refuzat, fapt care încă odată i-a confirmat presupunerile că ar fi

vinovat. La fel, suna părinții, îi amenința și îi stresa psihologic zilnic despre cele

întâmplate.

Inculpatul văzând că nu este posibilă clarificarea lucrurilor și temându-se să

stea în casă în urma amenințărilor cu moartea, a decis să îl provoace încă odată la

discuții. A sustras bunurile menționate, pe care le-a îngropat ulterior în grădină, nu

le-a distrus, deși putea să le dea foc, să nu mai fie posibil de demonstrat niciodată,

deoarece a sperat că totuși unchiul Gheorghe va ieși la o discuție cu el, iar atunci i

le-ar fi dat înapoi. Pentru asta și le-a păstrat.

Putea să meargă cu plângeri contra unchiului Gheorghe pentru aceste

amenințări cu moartea, dar nu a făcut-o, sperând că va înțelege care au fost

motivele sale, vor putea avea o discuție deschisă despre tot ce s-a întâmplat și va fi

6

posibil ca să se împace.

În altă ordine de idei inculpatul a menționat că, banii de pe card i-a utilizat

pentru a-1 face să înțeleagă că nu se va liniști până nu va afla adevărul și pentru a-l

enerva ca să vină să discute cu el, atât el, cât și prietenul lui care a fost împreună cu

unchiul Victor în ultimele zile de viață ale acestuia.

În sinteza celor expuse inculpatul a solicitat, casarea parțială a sentinței pe

episodul doi cu pronunțarea unei noi sentințe, calificând faptele sale în baza art.186

alin.(2) lit. c) Cod penal cu luare în considerare a art.70 alin.(31), la fel, art.76 Cod

penal, alin.(1), lit. c) „Săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de

împrejurări grele de ordin personal sau familial”, precum și lit. e) prevenirea de

către vinovat a obiectelor prejudiciabile a infracțiunilor săvârșite, repararea

benevolă a pagubelor pricinuite, sau înlăturarea daunei cauzate”, recunosc vina și

este gata să îi repare prejudiciul în sumă de 5 504 lei unchiului Răzmeriță

Gheorghe. La fel, a prevenit urmările prejudiciabile prin faptul că nu a distrus

bunurile, ci a avut intenția să i le întoarcă înapoi. Lit. f) și anume „contribuirea

activă la descoperirea infracțiunii ori recunoașterii vinovăției”. A recunoscut vina

și a arătat unde a îngropat toate lucrurile sustrase. Lit. g) „ilegalitatea sau

imoralitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat o infracțiune”, a argumentat

mai sus care a fost comportamentul victimei faptele căruia sunt atât ilegale, cât și

imorale.

Respectiv a solicitat să-i fie stabilită o pedeapsă mai mică, cu suspendarea

condiționată a pedepsei și casarea sentinței în partea cheltuielilor de judecată în

sumă de 7 140 lei, ca fiind exagerate.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea dispozițiilor sentinței

instanței de fond.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat referitor la alegațiile

inculpatului indicate în cerere de apel, că instanța de fond și-a argumentat riguros

soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată prin care s-a confirmat cu

certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.186

alin.(2) lit. c), d) Cod penal, art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și art.360 alin.(2)

Cod penal.

Careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate, cu achitarea

inculpatului, instanța de apel a considerat că nu se regăsesc, iar afirmațiile

inculpatului reprezintă opinia subiectivă, fără o motivare plauzibilă. Or, prima

instanță a luat în considerație probele administrate legal de către organul de

urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu

respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunilor incriminate.

În această ordine de idei, instanța de apel a reiterat că, în baza materialului

probant administrat la cauza penală cercetat în instanța de fond și verificat în

7

instanța de apel s-a constatat în afara oricărui dubiu rezonabil că Botezat Victor la

10 mai 2020, în perioada de timp de la ora 16:00, până la ora 23:30, urmărind

scopul sustragerii bunurilor, manifestând intenție directă și conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, începând să acționeze pe ascuns și din

interes material, prin forțarea ușii de la intrare, a pătruns în casa de locuit de pe str.

XXXXX, nr. XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată

de către Răzmeriță Gheorghe, născut la XXXXX, de unde, în mod tainic, a sustras

un telefon mobil de model Samsung Galaxy J5 fabricat în 2017, la prețul de 3 800

lei, cu nr. IMEI XXXXX, în care activa cartela SIM cu nr. XXXXX, ce aparține lui

Ciobanu Andrei, pașaportul tehnic al automobilului de model Mercedes „Sprinter”,

cu n/î XXXXX, o monedă cu nominalul „10 euro cent” și un card bancar

„Victoriabank”, ce aparține lui Răzmeriță Gheorghe Pantelimon, de pe care a fost

sustrasă suma de 5 504 lei. În continuarea acțiunilor sale, Botezat Victor, tot în

perioada respectivă de timp, urmărind același scop, pe ascuns, a sustras de la

Răzmeriță Gheorghe un telefon mobil de model Redmi Note 7 cu nr. IMEI

XXXXX, însă, fiind observat de către victima Răzmeriță Gheorghe, a părăsit

domiciliul ieșind peste geamul de la balcon și s-a deplasat într-o direcție

necunoscută, iar telefonul mobil de model Redmi Note 7, a rămas jos la sol, în

curtea casei, prin ce le-a cauzat victimelor prejudiciu material considerabil.

Cu referire episoadele din 09.03.2020-31.03.2020 ce vizează învinuirea lui

Victor Botezat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. c), d)

și 360 alin.(2) Cod penal, instanța de apel reține că prin probele cercetate s-a

stabilit că inculpatul Botezat Victor, în perioada de 09 martie 2020 până la 31

martie 2020 prin forțarea ușii, a pătruns în casa de locuit de pe str. XXXX

nr.XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către

Răzmeriță Gheorghe, prin care a sustras două telefoane de model „Asus”, astfel a

comis și infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

La fel, din probatoriul administrat în cauză și verificat în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că inculpatul Botezat Victor în luna mai a anului 2020 a

săvârșit fapta prevăzută de art.360 alin.(2) Cod penal, fapt confirmat de către

inculpat prin declarațiile sale, și anume: „ ... în luna mai 2020 când se afla în podul

casei de locuit de pe str. Sihastrului nr. XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX,

mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe. După ce se făcuse noapte

afară și Răzmeriță Gheorghe cu prietenii săi serveau băuturi alcoolice, el văzând

acest lucru, s-a coborât din podul casei și a mers în automobilul care era la poartă

ce aparținea lui Răzmeriță Gheorghe, a pătruns prin geamul automobilului, în

mașină a observat un pachet în care a depistat toate actele de care el avea nevoie.

Pachetul de acte sustras din automobil l-a îngropat în ograda casei din satul

XXXXX, raionul XXXXX”.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.art.7, 61 și 75 Cod penal a menționat că, Botezat Victor a fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca sediul Florești din 12 decembrie 2019

în baza art.179 alin.(2) Cod penal la 1 an închisoare, în baza art.186 alin.(2) lit. d)

Cod penal la 1 an închisoare, în baza art.84 alin.(1) Cod penal prin cumul fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, în baza

8

art.90 Cod penal pedeapsa stabilită i-a fost suspendarea condiționat pe un termen

de probă de 2 (doi) ani.

Așadar, s-a atestat că Botezat Victor a comis infracțiunile ce fac obiectul

prezentei cauze, fiind în termen de probă pentru comiterea altor infracțiuni.

Astfel, în mod echitabil și proporțional instanța a considerat că în privința

inculpatului Botezat Victor, pentru comiterea de către acesta a infracțiunilor

prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal și 360 alin.(2) Cod penal, a fost rațional de a aplica o pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe un 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. Iar conform art.85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin sentință

dată, s-a adăugat parțial, pedeapsa stabilită lui Botezat Victor prin sentința

Judecătoriei Soroca sediul Florești din 12 decembrie 2019, fiindu-i stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

Cu trimitere la prevederile art.art.227, 228, 229 Cod de procedură penală,

instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul

inculpatului Botezat Victor în beneficiul a sumei de 7 140 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză, soluția dată

fiind în corespundere cu normele de procedură penală. Respectiv, solicitarea

inculpatului de a casa sentința în această latură, se apreciază ca fiind una nefondată

și a fost respinsă.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate,

solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă că inculpatul a

solicitat examinarea cauzei penale în pivnița sa în procedura simplificată prevăzută

de art.3641 Cod de procedură penală, însă inculpatul nu a recunoscut învinuirea

adusă de procuror în sustragerea a 1000 euro și a unui lanț de argint la costul de

100 euro. Ulterior în cadrul cercetării judecătorești instanța de fond a constatat

netemeinicia învinuirii în latura sustragerii bunurilor indicate. Deci în cazul în care

procurorul ar fi adus inculpatului o învinuire întemeiată și corectă inculpatul ar fi

recunoscut integral vina și avea să beneficieze de garanțiile la o pedeapsă mai

blânda, prevăzute la art.364 alin.8 Cod de procedură penală. Astfel, consideră că

inculpatul a fost îngrădit în exercitarea deplină a drepturilor sale prevăzute de

art.66 alin.(2) pct. 10 și 11 Cod de procedură penală. Adoptând sentința instanța de

fond nu a dat apreciere comportamentului dolosiv a părții vătămate și nu a reținut

această circumstanță ca atenuantă la stabilirea pedepsei.

În continuare, avocatul a menționat că, intenția inculpatului la comiterea

infracțiunilor incriminate se constată că aceste acțiuni sunt determinate de apărarea

unui drept(presupus) a inculpatului de a beneficia de un bun imobil, care după

părerea lui este dobândit ilegal de unchiul său . În speță se statuează că, atât

instanța de fond cât și instanța de apel, ar trebui să examineze acțiunile inculpatului

prin prisma componenței de infracțiune prevăzute la art.352 alin.(l) Cod penal și

anume: „Samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod

9

arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice". Inculpatul a pătruns în domiciliul victimei cu o intenție unică

de a sustrage documentele care ar fi folosite de unchi pentru dobândirea dreptului

de proprietate asupra unui bun imobil care aparținea altui unchi, bun care după

părerea inculpatului a fost însușit ilegal de partea vătămată. Deci în lipsa acestei

circumstanțe inculpatul nu comitea acțiunile de pătrundere în domiciliu și

sustragere a bunurilor și documentelor. Mai mult, inculpatul a comunicat instanței

că a sustras telefoanele pentru a verifica informația de pe ele.

Deci este evident că acțiunile inculpatului nu au fost calificate corect în baza

art.art.27, 187 alin.(2) lit. d) și f) Cod penal, art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și

art.360 alin.(2) Cod penal. Calificarea corectă a acțiunilor inculpatului poate fi

doar în baza componenței de infracțiune prevăzute la art.352 alin.(l) Cod penal.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului

inculpatului menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură

penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art.429 alin (1) Cod de procedură penală recursul se depune de

persoanele menționate în art.401 Cod de procedură penală și trebuie să fie motivat.

Colegiul penal menționează că, potrivit art.401 Cod de procedură penală în

coroborare cu art.421 Cod de procedură penală, recurs ordinar poate declara și

avocatul, în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art.70 alin.(1) Cod

de procedură penală.

În speță, Colegiul penal reiterează că, la examinarea cauzei penale în prima

instanță a participat avocatul Dumneanu Radu ales de către inculpat (f.d.246, vol.

III) și inclusiv avocata Rogojan Aliona desemnată din oficiu (f.d.41, vol. IV).

Ulterior, în ședința instanței de apel inculpatul Botezat Victor a fost

reprezentat de către avocatul Bujurean Ghenadie, fiind anexat la materialele cauzei

penale mandatul (f.d.179, vol. IV) și care a participat la pronunțarea dispozitivului

deciziei adoptate, aceasta fiind în drept de a contesta în numele inculpatului cu

recurs decizia instanței de apel, ceea ce la caz nu s-a realizat.

Potrivit mandatului anexat la cererea de recurs depusă de către avocatul Prodan

Sergiu în numele inculpatului Botezat Victor (f.d.223, vol. IV), nu este indicat

împuternicirile acordate de către inculpat și semnătura acestuia.

În conformitate cu prevederile pct.1) alin.(1) al art.70 Cod de procedură

penală, avocatul poate participa în procesul penal în calitate de apărător la invitația

inculpatului precum și la solicitarea altor persoane (rude, prieteni), însă cu

10

respectarea unei condiții obligatorii - consimțământul inculpatului, care trebuie să

fie clar determinat.

Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de

înțeles inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un

avocat concret, altul decât cel care a participat în apel.

Totodată, pe această linie de considerente prin sintagma „la invitația

inculpatului” se subînțelege și consimțământul acestuia de a-i fi reprezentate

interesele în recurs de către un alt avocat ales, întrucât invitația inculpatului

adresată unui avocat concret nu poate fi manifestată fără a fi prezent și

consimțământul acestuia.

Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel

anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele

expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar,

cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va indica că

avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele

inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica

numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct.6, subpct.2) lit. a1), b) din

Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013).

La fel, Colegiul penal menționează că, potrivit stipulărilor din art.68 alin.(5)

Cod de procedură penală, apărătorul nu este în drept, fără consimțământul

persoanei a cărei interese le apără, să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția

normei prescrise, dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după

caz, în procura întocmită la cererea, clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv,

efectuarea de către apărător a cel puțin unei acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod

de procedură penală, va cădea sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu

îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus.

În cazurile când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso

mandatului, din motive de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării,

internarea într-o instituție medicală, detenție etc.) recurentul trebuie să anexeze la

recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz,

procura în original.

Astfel, după semnarea contractului de asistență juridică, inculpatul își dă

acordul, în formă scrisă, printr-o cerere în care solicită admiterea apărătorului ales.

Semnătura inculpatului, în cererea nominalizată, urmează să fie autentificată

conform legislației în vigoare.

Instanța de recurs menționează că, la materialele cauzei nu există un careva

act ce ar confirma consimțământul inculpatului la momentul depunerii recursului,

de a-i fi apărate drepturile de avocatul Prodan Sergiu.

Prin urmare, în cazul în care recursul este declarat de persoana căreia nu-i

aparține acest drept, ținând cont de prevederile art.70 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, recursul declarat se consideră inadmisibil, din motiv că cererea a

fost depusă de către o persoană care nu poate fi considerată ca titular legal al

dreptului respectiv, astfel încât se impune soluția inadmisibilității recursului.

11

Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârilor,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

nu îndeplinește cerințele de formă, prevăzute în art.429 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de

către avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului Botezat Victor este depus de o

persoană neîmputernicită și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece

nu îndeplinește cerințele de formă.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Prodan Sergiu

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Botezat Victor XXXXX,

deoarece nu îndeplinește cerințele de formă.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 noiembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

12