1ra-1812/21 — art.art.27, 187 alin.2 lit. d, f, 186 alin.2 lit. c, d, 360 alin.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24 decembrie 2020, Botezat Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (episodul furtului din 09 martie 2020- 31 martie 2020, de la partea vătămată Răzmerița Gheorghe) cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare; - art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, (episodul furtului 10 mai 2020 de la partea vătămată Răzmerița Gheorghe și Ciobanu Aurel) cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare; - art.360 alin.(2) Cod penal, (episodul sustragerii documentelor de la partea vătămată Răzmerița Gheorghe) cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) Cod penal, la 2 ani închisoare. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe a fost adăugat parțial pedeapsa cu închisoare stabilită prin sentința judecătoriei Soroca, sediul Florești din 12 decembrie 2019 și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani 1 închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat din contul lui Botezat Victor, în beneficiul lui Răzmeriță Gheorghe, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune suma de 5 504 lei. S-a încasat, din contul inculpatului Botezat Victor în beneficiul statului suma de 7 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Botezat Victor la 10 mai 2020, în perioada de timp de la ora 16:00, până la ora 23:30, urmărind scopul sustragerii bunurilor, manifestând intenție directă și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, începând să acționeze pe ascuns și din interes material, prin forțarea ușii de la intrare, a pătruns în casa de locuit de pe str. XXXXX, lotul nr.XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe născut la XXXXX, de unde, în mod tainic, a sustras un telefon mobil de model Samsung Galaxy J5 fabricat în 2017, la prețul de 3 800 lei, cu nr. IMEI XXXXX, în care activa cartela SIM cu nr. XXXXX, ce aparține lui Ciobanu Andrei, pașaportul tehnic al automobilului de model Mercedes „Sprinter”, cu n/î XXXXX, o monedă cu nominalul „10 euro cent” și un card bancar „Victoriabank”, ce aparține lui Răzmeriță Gheorghe, de pe care a fost sustrasă suma de 5 504 lei. În continuarea acțiunilor sale, Botezat Victor tot în perioada respectivă de timp, urmărind același scop, pe ascuns, a sustras de la Răzmeriță Gheorghe un telefon mobil de model Redmi Note 7 cu nr. IMEI XXXXXXX, însă, fiind observat de către victima Răzmeriță Gheorghe, a părăsit domiciliul ieșind peste geamul de la balcon și s-a deplasat într-o direcție necunoscută, iar telefonul mobil de model Redmi Note 7, a rămas jos la sol, în curtea casei, prin ce le-a cauzat victimelor prejudiciu material considerabil. Astfel, în partea ce vizează episodul din 10 mai 2020 privind învinuirea inculpatului în baza art.art.27, 187 alin.(2) lit. d) și f) Cod penal, instanța de fond, audiind partea vătămată, martorii și inculpatul, cercetând materialele cauzei, a ajuns la concluzia că, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare vinovăția lui Botezat Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.27, 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, „Jaful, conform indicilor calificativi: tentativa de sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrunderea în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile” și a recalificat acțiunile inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal – „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Tot el, Botezat Victor Andrei în perioada 09.03.2020 — 31.03.2020, data și ora nefiind stabilită cu certitudine, urmărind scopul sustragerii bunurilor, manifestând intenție directă și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, pe ascuns și din interes material, în vederea realizării acțiunilor sale infracționale, prin forțarea ușii, a pătruns în casa de locuit de pe str. XXXXX nr.XXXXX, lotul nr.XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe Pantelimon, după care, aflându-se în interiorul casei, din 2 odaia ultimului, a sustras cardul bancar BC „Victoriabank” eliberat pe numele/prenumele lui Răzmeriță Victor, cu nr. XXXXX, un telefon mobil de model „Asus”, prețul și datele caracteristice ale căruia nu se cunosc precum și un alt telefon mobil de model „Asus”, al cărui preț și date caracteristice nu se cunosc și în care activa cartela SIM cu nr. XXXXX. În continuare a sustras și mijloace financiare în sumă de 1 000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, constituia suma de 20 115 lei. În rezultat, cu bunurile sustrase s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, individualizată prin - „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Tot el, Botezat Victor în perioada 09.03.2020 — 31.03.2020, în continuarea acțiunilor sale, având scopul limitării libertății de acțiune a lui Răzmeriță Gheorghe în partea ce se referă la procedura de reperfectare a dreptului de proprietate asupra imobilului din str. XXXXX, lot nr. XXXXX din mun. XXXXX, manifestând intenție directă și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, aflându- se în casa de locuit de pe str. XXXXX nr.XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe, din odaia ultimului, pe ascuns, a sustras următoarele documente ale persoanei fizice: buletin de identitate eliberat la 15.12.2011, pe numele lui Cegolea Galina, născută la XXXXX, s/n XXXXX, certificatul de calitate de moștenitor cu nr. XXXXX din XXXXX, Planul tehnic al lotului de teren 518 mp, str. XXXXX, lot nr. XXXXX, mun. XXXXX, contract de vânzare-cumpărare al imobilului de pe str. XXXXX, lot nr. XXXXX, mun. XXXXX, din XXXXX, borderoul de calcul al prețurilor din 08.11.2016 întocmit la cererea lui Răzmeriță Victor, decizia Consiliul municipal Chișinău cu nr. XXXXX din XXXXX, înregistrarea la oficiul cadastral din XXXXX, contul nr. XXXXX, privind calcularea limitelor lotului de teren, de pe str. XXXXX, lot nr. XXXXX, mun. XXXXX, recipisă la contul de decontare nr.XXXXX, certificat de deces, eliberat pe numele lui Răzmerița Pantelemon, la XXXXX, s/n XXXXX, certificat de deces, eliberat pe numele lui Răzmerița Victor, la XXXXX, s/n XXXXX, certificat de deces, eliberat pe numele Răzmerița Anastasia, la XXXXX, s/n XXXXX, extras de pe actul de căsătorie Răzmerița Nichita și Bragă Evdochia, eliberat la XXXXX, s/n XXXXX, extras de pe actul de căsătorie Răzmerița Nichita și Bragă Evdochia, eliberat la XXXXX, s/n XXXXX, extras de pe actul de naștere, eliberat la XXXXX, pe numele lui Rezmerița Nichita, s/n XXXXX, aviz cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare civilă, eliberat pe numele lui Răzmerița Victor, la XXXXX, s/n XXXXX, certificat de deces, eliberat la XXXXX, pe numele/prenumele Rezmerița Evdochia, s/n XXXXX, extrasul de pe actul de căsătorie, eliberat la XXXXX, pe numele/prenumele Răzmerița Pantelemon și Garoz Anastasia, aviz privind constatarea lipsei actelor de stare civilă, eliberat pe numele/prenumele Garoz Anastasia, copia autentificată a 3 avizului privind constatarea lipsei actelor de stare civilă, eliberat pe numele/prenumele Rezmerița Nichita, certificat de naștere eliberat la XXXXX, pe numele/prenumele Răzmeriță Victor, s/n XXXXX, extras de pe actul de naștere, eliberat la XXXXX, pe numele/prenumele Rezmerița Pantelemon, s/n XXXXX, certificat de cetățenie română, eliberat pe numele lui Răzmeriță Victor, la XXXX, nr. XXXXX, certificat de naștere eliberat de către autoritățile competente din România, pe numele Răzmeriță Victor, seria XXXXX, nr. XXXXX, pașaportul cetățeanului eliberat de către autoritățile competente din România, pe numele lui Răzmeriță Victor, născut la XXXX, seria XXXXX, cod personal XXXXX, certificat de naștere eliberat de către autoritățile fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenească, pe numele Răzmeriță Gheorghe, s/n, XXXXX, pașaportul cetățeanului emis la XXXXX, de către autoritățile publice ale Republicii Moldova, pe numele/prenumele Răzmerița Victor, s/n XXXXX certificat de naștere eliberat de către autoritățile fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenească, pe numele/prenumele Răzmeriță Raisa, s/n XXXX, certificatul de naștere eliberat de către autoritățile fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenească, pe numele/prenumele Răzmeriță Victor, s/n XXXXX, precum și buletinul de identitatea eliberat la 12.01.2004 pe numele/prenumele Botezat Raisa, născută la XXXXX, s/n XXXXX, după care cu documentele sustrase s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii. În continuare, Botezat Victor, în vederea tăinuirii documentele sustrase, la domiciliul său, în curtea casei, din s. XXXXX, r. XXXXX, în substratul solului, a tăinuit și păstrat documentele menționate supra, până la 16.06.2020 în momentul efectuării percheziției la domiciliul său. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.360 alin.(2) Cod penal, individualizată prin - „Sustragerea, tăinuirea și păstrarea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei.”.

Inculpatul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe episodul din perioada 09.03.2020 — 31.03.2020 și în partea celui de-al doilea episod din 10 mai 2020 acțiunile lui să fie calificate în baza art.186 alin.(2) Cod penal, la fel și cheltuielile judiciare să fie recalculate. În motivarea cerințelor sale a invocat că, la primul episod (9 martie - 31 martie) a considerat că nu a fost făcută calificarea corectă conform art.186, alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, nu s-a întrunit componența de infracțiune pentru infracțiunea respectivă, și anume: Obiectul material al furtului îl formează bunurile care au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat, dar el a sustras de la unchiul Răzmeriță Gheorghe doar documente, ceea ce în opinia inculpatului nu formează obiect material al infracțiunii de furt. În opinia apelantului nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii și anume urmările 4 prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv, or, documentele nu au cum să se considere prejudiciu patrimonial deoarece nu au un cost. Legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă comisă de către inculpat și urmările prejudiciabile nu există, deoarece nu există prejudiciul patrimonial cauzat. De asemenea, scopul comiterii infracțiunii de furt este îmbogățirea, iar în cazul său nu poate fi vorba de vreo îmbogățire în urma sustragerii exclusiv de documente. Totodată, a susținut inculpatul că, în cazul său motivele de comitere a faptei țin de provocarea părții vătămate, adică a unchiului de a ieși la o discuție pentru a lămuri circumstanțele în care unchiul său Răzmeriță Victor a decedat. Acesta a decedat în circumstanțe subite în casa fratelui său, Răzmeriță Gheorghe, iar aceștia doi având relații ostile din momentul când unchiul Victor a primit lotul de teren de la Universitatea de Stat unde activau ambii împreună cu Gheorghe (Victor - inginer profesor și Gheorghe - șofer). A presupus că moartea acestuia a fost organizată de către frate, o tentativă similară existând acum circa 7 ani, când Gheorghe a încercat să îl otrăvească cu alcool metilic. A solicitat instanței dispunerea verificării numerelor de telefon (de pe numărul lui Răzmeriță Victor, extras din aplicația My Mol telecom, oferită lui de către Oxana Postolachi) care au fost apelate de pe telefonul lui în ziua decesului de către colaboratorii organelor de drept prezente la chemare, deoarece nu aparțin nici unora din rude. Inculpatul a remarcat și faptul că, a solicitat instanței de judecată admiterea probelor noi care nu au fost prezentate în instanța de fond, și anume: capturi de ecran, extras din conversațiile unchiului Răzmeriță Victor cu fratele Răzmeriță Gheorghe și sora Galina Cegolea (capturile i-au fost oferite de către Oxana Postolachi după decesul unchiului Victor), în care în prima se vede clar cum unchiul Gheorghe l-a sunat foarte insistent în ultimele zile de viață pe unchiul Victor, știind exact că acesta se află în casa sa, comportament necaracteristic pentru acesta. Mai mult, inculpatul a invocat că, din conversațiile cu Galina Cegolea se văd clar relațiile ostile și tensionate dintre ea, Gheorghe și Victor. Mătușa Galina, pe lângă faptul că îl numește, îi înjosește onoarea și demnitatea, cu mai puțin de o lună înainte de moartea sa, îi scrie următorul conținut: „ți-a rămas un metru în stânga, un metru în dreapta, nisip și pietriș deasupra și dai foaia” care sunt clar în mod evident amenințări la viața unchiului Victor. Din aceste conversații se vede cearta dintre unchiul Victor cu mătușa Galina și unchiul Gheorghe, interesul sporit față de lotul de teren, la fel și de viața unchiului Victor: ce face, cu ce se ocupă, unde se duce și cu cine. În opinia inculpatului aceste probe vor demonstra încă odată presupunerile sale și starea de afect care l-a făcut să îi sustragă documentele unchiului Victor și unchiului Gheorghe din casa unchiului Gheorghe pentru ca acesta din urmă să nu poată să își ducă la bun sfârșit planul de obținere a lotului de teren în valoare de aproximativ 60.000 (șase zeci mii) euro. Unchiul Răzmeriță Victor a fost pentru el ca un tată, deoarece i-a ajutat foarte mult familia, a oferit susținere și suport în momente grele, respectiv moartea sa l-a afectat în mod deosebit, mai ales că a fost 5 organizat așa încât nici să nu își poată lua rămas bun (nu i s-a spus nimic de înmormântare, totul a fost organizat „în pripă”, din ceea ce a înțeles post-factum). Astfel, a conchis inculpatul că, fapta comisă de către el urmează a fi calificată ca samavolnicie, art.335 Cod Contravențional, adică fiind o contravenție, exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație. Afirmă inculpatul că, în urma acțiunilor sale nu s-au produs daune considerabile pentru unchiul Răzmeriță Gheorghe, acesta doar nu a putut începe procedura de moștenire din cauza documentelor-lipsă, acesta fiind și scopul inculpatului pentru a afla adevărul și nicidecum nu a avut scop de îmbogățire, respectiv nu este întrunită componența de infracțiune pentru art.186 Cod penal. Urmare a celor menționate, inculpatul solicită casarea parțială a sentinței în partea episodului din 9 - 31 martie 2020, cu pronunțarea unei sentințe de achitare. Cu referire la cel de-al doilea episod (10 mai 2020), inculpatul declară că își recunoaște vina, dar nu este de acord cu calificarea făcută în baza art.186 alin.(2) lit. c) și d) și art.360 alin.(2) Cod penal, deoarece este pedepsit de două ori pentru aceeași faptă, iar conform calificării făcute în baza art.186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal nu este de acord cu lit. d), or, prejudiciul cauzat lui Răzmeriță Gheorghe în sumă de 5 504 (cinci mii cinci sute patru) lei nu constituie proporții considerabile conform art.126 Cod penal. Telefonul lui Ciobanu Andrei Aurel care a fost sustras de către el, a considerat că este proprietatea unchiului Gheorghe, deoarece se afla în casa acestuia, pe masă și nu a avut de unde ști cui aparține. Motivele care l-au determinat să existe și un al doilea episod au fost ne dorința unchiului de a discuta cu el privind moartea celuilalt unchi, ba din contra acesta în loc să iasă la discuții despre moartea lui Răzmeriță Victor, a început să-l amenințe precum că o să-l omoare pe el, inclusiv pe o prietenă a unchiului Victor, Postolachi Oxana, deoarece nu i-a plăcut că nimeni nu a crezut în moartea firească a unchiului Victor și au încercat să afle ce s-a întâmplat, fapt confirmat prin înregistrări audio pe care solicită instanței să le admită în proces ca probe noi, care nu au putut fi prezentate în instanța de fond din motivul privării sale de libertate și imposibilitatea de a le prezenta în instanță. I-a propus unchiului Răzmeriță Gheorghe să facă deshumare pentru a face expertiză repetată peste hotare, iar acesta din urmă a refuzat, fapt care încă odată i-a confirmat presupunerile că ar fi vinovat. La fel, suna părinții, îi amenința și îi stresa psihologic zilnic despre cele întâmplate. Inculpatul văzând că nu este posibilă clarificarea lucrurilor și temându-se să stea în casă în urma amenințărilor cu moartea, a decis să îl provoace încă odată la discuții. A sustras bunurile menționate, pe care le-a îngropat ulterior în grădină, nu le-a distrus, deși putea să le dea foc, să nu mai fie posibil de demonstrat niciodată, deoarece a sperat că totuși unchiul Gheorghe va ieși la o discuție cu el, iar atunci i le-ar fi dat înapoi. Pentru asta și le-a păstrat. Putea să meargă cu plângeri contra unchiului Gheorghe pentru aceste amenințări cu moartea, dar nu a făcut-o, sperând că va înțelege care au fost motivele sale, vor putea avea o discuție deschisă despre tot ce s-a întâmplat și va fi 6 posibil ca să se împace. În altă ordine de idei inculpatul a menționat că, banii de pe card i-a utilizat pentru a-1 face să înțeleagă că nu se va liniști până nu va afla adevărul și pentru a-l enerva ca să vină să discute cu el, atât el, cât și prietenul lui care a fost împreună cu unchiul Victor în ultimele zile de viață ale acestuia. În sinteza celor expuse inculpatul a solicitat, casarea parțială a sentinței pe episodul doi cu pronunțarea unei noi sentințe, calificând faptele sale în baza art.186 alin.(2) lit. c) Cod penal cu luare în considerare a art.70 alin.(31), la fel, art.76 Cod penal, alin.(1), lit. c) „Săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial”, precum și lit. e) prevenirea de către vinovat a obiectelor prejudiciabile a infracțiunilor săvârșite, repararea benevolă a pagubelor pricinuite, sau înlăturarea daunei cauzate”, recunosc vina și este gata să îi repare prejudiciul în sumă de 5 504 lei unchiului Răzmeriță Gheorghe. La fel, a prevenit urmările prejudiciabile prin faptul că nu a distrus bunurile, ci a avut intenția să i le întoarcă înapoi. Lit. f) și anume „contribuirea activă la descoperirea infracțiunii ori recunoașterii vinovăției”. A recunoscut vina și a arătat unde a îngropat toate lucrurile sustrase. Lit. g) „ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat o infracțiune”, a argumentat mai sus care a fost comportamentul victimei faptele căruia sunt atât ilegale, cât și imorale. Respectiv a solicitat să-i fie stabilită o pedeapsă mai mică, cu suspendarea condiționată a pedepsei și casarea sentinței în partea cheltuielilor de judecată în sumă de 7 140 lei, ca fiind exagerate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat referitor la alegațiile inculpatului indicate în cerere de apel, că instanța de fond și-a argumentat riguros soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată prin care s-a confirmat cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și art.360 alin.(2) Cod penal. Careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate, cu achitarea inculpatului, instanța de apel a considerat că nu se regăsesc, iar afirmațiile inculpatului reprezintă opinia subiectivă, fără o motivare plauzibilă. Or, prima instanță a luat în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor incriminate. În această ordine de idei, instanța de apel a reiterat că, în baza materialului probant administrat la cauza penală cercetat în instanța de fond și verificat în 7 instanța de apel s-a constatat în afara oricărui dubiu rezonabil că Botezat Victor la 10 mai 2020, în perioada de timp de la ora 16:00, până la ora 23:30, urmărind scopul sustragerii bunurilor, manifestând intenție directă și conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, începând să acționeze pe ascuns și din interes material, prin forțarea ușii de la intrare, a pătruns în casa de locuit de pe str. XXXXX, nr. XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe, născut la XXXXX, de unde, în mod tainic, a sustras un telefon mobil de model Samsung Galaxy J5 fabricat în 2017, la prețul de 3 800 lei, cu nr. IMEI XXXXX, în care activa cartela SIM cu nr. XXXXX, ce aparține lui Ciobanu Andrei, pașaportul tehnic al automobilului de model Mercedes „Sprinter”, cu n/î XXXXX, o monedă cu nominalul „10 euro cent” și un card bancar „Victoriabank”, ce aparține lui Răzmeriță Gheorghe Pantelimon, de pe care a fost sustrasă suma de 5 504 lei. În continuarea acțiunilor sale, Botezat Victor, tot în perioada respectivă de timp, urmărind același scop, pe ascuns, a sustras de la Răzmeriță Gheorghe un telefon mobil de model Redmi Note 7 cu nr. IMEI XXXXX, însă, fiind observat de către victima Răzmeriță Gheorghe, a părăsit domiciliul ieșind peste geamul de la balcon și s-a deplasat într-o direcție necunoscută, iar telefonul mobil de model Redmi Note 7, a rămas jos la sol, în curtea casei, prin ce le-a cauzat victimelor prejudiciu material considerabil. Cu referire episoadele din 09.03.2020-31.03.2020 ce vizează învinuirea lui Victor Botezat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. c), d) și 360 alin.(2) Cod penal, instanța de apel reține că prin probele cercetate s-a stabilit că inculpatul Botezat Victor, în perioada de 09 martie 2020 până la 31 martie 2020 prin forțarea ușii, a pătruns în casa de locuit de pe str. XXXX nr.XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe, prin care a sustras două telefoane de model „Asus”, astfel a comis și infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. La fel, din probatoriul administrat în cauză și verificat în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că inculpatul Botezat Victor în luna mai a anului 2020 a săvârșit fapta prevăzută de art.360 alin.(2) Cod penal, fapt confirmat de către inculpat prin declarațiile sale, și anume: „ ... în luna mai 2020 când se afla în podul casei de locuit de pe str. Sihastrului nr. XXXXX, lotul nr. XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, închiriată de către Răzmeriță Gheorghe. După ce se făcuse noapte afară și Răzmeriță Gheorghe cu prietenii săi serveau băuturi alcoolice, el văzând acest lucru, s-a coborât din podul casei și a mers în automobilul care era la poartă ce aparținea lui Răzmeriță Gheorghe, a pătruns prin geamul automobilului, în mașină a observat un pachet în care a depistat toate actele de care el avea nevoie. Pachetul de acte sustras din automobil l-a îngropat în ograda casei din satul XXXXX, raionul XXXXX”. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.7, 61 și 75 Cod penal a menționat că, Botezat Victor a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca sediul Florești din 12 decembrie 2019 în baza art.179 alin.(2) Cod penal la 1 an închisoare, în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal la 1 an închisoare, în baza art.84 alin.(1) Cod penal prin cumul fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, în baza 8 art.90 Cod penal pedeapsa stabilită i-a fost suspendarea condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani. Așadar, s-a atestat că Botezat Victor a comis infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze, fiind în termen de probă pentru comiterea altor infracțiuni. Astfel, în mod echitabil și proporțional instanța a considerat că în privința inculpatului Botezat Victor, pentru comiterea de către acesta a infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și 360 alin.(2) Cod penal, a fost rațional de a aplica o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Iar conform art.85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin sentință dată, s-a adăugat parțial, pedeapsa stabilită lui Botezat Victor prin sentința Judecătoriei Soroca sediul Florești din 12 decembrie 2019, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. Cu trimitere la prevederile art.art.227, 228, 229 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a dispus încasarea din contul inculpatului Botezat Victor în beneficiul a sumei de 7 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză, soluția dată fiind în corespundere cu normele de procedură penală. Respectiv, solicitarea inculpatului de a casa sentința în această latură, se apreciază ca fiind una nefondată și a fost respinsă.

Avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului, în temeiul pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă că inculpatul a solicitat examinarea cauzei penale în pivnița sa în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, însă inculpatul nu a recunoscut învinuirea adusă de procuror în sustragerea a 1000 euro și a unui lanț de argint la costul de 100 euro. Ulterior în cadrul cercetării judecătorești instanța de fond a constatat netemeinicia învinuirii în latura sustragerii bunurilor indicate. Deci în cazul în care procurorul ar fi adus inculpatului o învinuire întemeiată și corectă inculpatul ar fi recunoscut integral vina și avea să beneficieze de garanțiile la o pedeapsă mai blânda, prevăzute la art.364 alin.8 Cod de procedură penală. Astfel, consideră că inculpatul a fost îngrădit în exercitarea deplină a drepturilor sale prevăzute de art.66 alin.(2) pct. 10 și 11 Cod de procedură penală. Adoptând sentința instanța de fond nu a dat apreciere comportamentului dolosiv a părții vătămate și nu a reținut această circumstanță ca atenuantă la stabilirea pedepsei. În continuare, avocatul a menționat că, intenția inculpatului la comiterea infracțiunilor incriminate se constată că aceste acțiuni sunt determinate de apărarea unui drept(presupus) a inculpatului de a beneficia de un bun imobil, care după părerea lui este dobândit ilegal de unchiul său . În speță se statuează că, atât instanța de fond cât și instanța de apel, ar trebui să examineze acțiunile inculpatului prin prisma componenței de infracțiune prevăzute la art.352 alin.(l) Cod penal și anume: „Samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod 9 arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice". Inculpatul a pătruns în domiciliul victimei cu o intenție unică de a sustrage documentele care ar fi folosite de unchi pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun imobil care aparținea altui unchi, bun care după părerea inculpatului a fost însușit ilegal de partea vătămată. Deci în lipsa acestei circumstanțe inculpatul nu comitea acțiunile de pătrundere în domiciliu și sustragere a bunurilor și documentelor. Mai mult, inculpatul a comunicat instanței că a sustras telefoanele pentru a verifica informația de pe ele. Deci este evident că acțiunile inculpatului nu au fost calificate corect în baza art.art.27, 187 alin.(2) lit. d) și f) Cod penal, art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și art.360 alin.(2) Cod penal. Calificarea corectă a acțiunilor inculpatului poate fi doar în baza componenței de infracțiune prevăzute la art.352 alin.(l) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art.432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art.429 alin (1) Cod de procedură penală recursul se depune de persoanele menționate în art.401 Cod de procedură penală și trebuie să fie motivat. Colegiul penal menționează că, potrivit art.401 Cod de procedură penală în coroborare cu art.421 Cod de procedură penală, recurs ordinar poate declara și avocatul, în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art.70 alin.(1) Cod de procedură penală. În speță, Colegiul penal reiterează că, la examinarea cauzei penale în prima instanță a participat avocatul Dumneanu Radu ales de către inculpat (f.d.246, vol. III) și inclusiv avocata Rogojan Aliona desemnată din oficiu (f.d.41, vol. IV). Ulterior, în ședința instanței de apel inculpatul Botezat Victor a fost reprezentat de către avocatul Bujurean Ghenadie, fiind anexat la materialele cauzei penale mandatul (f.d.179, vol. IV) și care a participat la pronunțarea dispozitivului deciziei adoptate, aceasta fiind în drept de a contesta în numele inculpatului cu recurs decizia instanței de apel, ceea ce la caz nu s-a realizat. Potrivit mandatului anexat la cererea de recurs depusă de către avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului Botezat Victor (f.d.223, vol. IV), nu este indicat împuternicirile acordate de către inculpat și semnătura acestuia. În conformitate cu prevederile pct.1) alin.(1) al art.70 Cod de procedură penală, avocatul poate participa în procesul penal în calitate de apărător la invitația inculpatului precum și la solicitarea altor persoane (rude, prieteni), însă cu 10 respectarea unei condiții obligatorii - consimțământul inculpatului, care trebuie să fie clar determinat. Din conținutul normei precizate, prin „invitația inculpatului” trebuie de înțeles inițiativa acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un avocat concret, altul decât cel care a participat în apel. Totodată, pe această linie de considerente prin sintagma „la invitația inculpatului” se subînțelege și consimțământul acestuia de a-i fi reprezentate interesele în recurs de către un alt avocat ales, întrucât invitația inculpatului adresată unui avocat concret nu poate fi manifestată fără a fi prezent și consimțământul acestuia. Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va indica că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct.6, subpct.2) lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013). La fel, Colegiul penal menționează că, potrivit stipulărilor din art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, apărătorul nu este în drept, fără consimțământul persoanei a cărei interese le apără, să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția normei prescrise, dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea, clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de către apărător a cel puțin unei acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, va cădea sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus. În cazurile când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului, din motive de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării, internarea într-o instituție medicală, detenție etc.) recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz, procura în original. Astfel, după semnarea contractului de asistență juridică, inculpatul își dă acordul, în formă scrisă, printr-o cerere în care solicită admiterea apărătorului ales. Semnătura inculpatului, în cererea nominalizată, urmează să fie autentificată conform legislației în vigoare. Instanța de recurs menționează că, la materialele cauzei nu există un careva act ce ar confirma consimțământul inculpatului la momentul depunerii recursului, de a-i fi apărate drepturile de avocatul Prodan Sergiu. Prin urmare, în cazul în care recursul este declarat de persoana căreia nu-i aparține acest drept, ținând cont de prevederile art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, recursul declarat se consideră inadmisibil, din motiv că cererea a fost depusă de către o persoană care nu poate fi considerată ca titular legal al dreptului respectiv, astfel încât se impune soluția inadmisibilității recursului. 11 Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârilor, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de formă, prevăzute în art.429 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de către avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului Botezat Victor este depus de o persoană neîmputernicită și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Botezat Victor XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 noiembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12