1ra-1552/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. b CP

1ra-1552/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1552/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020, în cauza penală

privindu-l pe

ȚÎNTILA Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX,

termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.11.2018-17.06.2019;

Instanța de apel: 02.03.2020- 17.12.2020;

Instanța de recurs: 18.06.2021 – 15.09.2021.

c o n s t a t ă:

Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 7 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții legate de circulația substanțelor chimice pe un termen

de 5 ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Țîntila Dumitru și Osadcii Evgheni în folosul

statului suma de 57.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin aceeași sentință a fost condamnat Osadcii Evgheni, însă în privința lui

hotărârile judecătorești nu se contestă.

ianuarie-iulie a anului 2018, Țîntila Dumitru XXXXX, Rîbin Nicolai, Osadcii

Evgheni XXXXX, împreună cu o altă persoană în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată în legătură cu decesul acesteia, urmărind scopul înstrăinării ilegale a

drogurilor, au procurat, păstrat, transportat și distribuit diferite tipuri de droguri în

proporții deosebit de mari, pe teritoriul mun. Chișinău. În scopul realizării intențiilor

criminale, conform planului infracțional, Rîbin Nicolai procura droguri de tip

marihuana și hașiș de la Revenco Vitalii, ultimul achiziționându-le de la Osadcii

Evghenii, după care, Rîbin Nicolai personal și prin intermediul lui Țîntila Dumitru,

1

înstrăina drogurile la prețul de 160-200 lei gramul diferitor consumatori, inclusiv lui

Rodideal Dmitrii, Lupu Vladimir, Titov Serghei. Totodată, Revenco Vitali, pe

parcursul anului 2018, personal, înstrăina droguri diferitor consumatori, inclusiv lui

Roitman Constantin, care aproximativ de două ori pe lună procura câte 2-3 grame

de marihuană la prețul de 180 lei un gram. Astfel, în scopul documentării acțiunilor

de înstrăinare a drogurilor, de la Țîntila Dumitru au fost efectuate achiziții de control,

fiind constatat că ultimul înstrăina marihuană și hașiș. Conform raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-829 din 12.03.2018, masa vegetală uscată și grosier

mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare în zece pachete de tip

zip-lock, ridicate la 03.03.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 2000

lei de la Țîntila Dumitru, reprezenta marihuană, care se atribuia la substanțe

stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (marihuana uscată) constituia

8,07 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-1795 din 21.05.2018,

substanță solidă-cleioasă de culoare cafenie închisă cu miros specific, ridicată la

30.03.2018 în rezultatul achiziției de control în suma de 1800 lei de la Țîntila

Dumitru, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțele stupefiante. Cantitatea

totală a substanței stupefiante (hașiș – materie uscată) constituia 7,787 g. Conform

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2363 din 20.06.2018, cele 20 de substanțe

solid-cleioase de culoare cafeniu-închis, de forme neregulate, ridicate la data de

08.05.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 3600 lei de la Țîntila

Dumitru, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante. Cantitatea

substanței stupefiante (hașiș) constituia în total 15,572 g. Conform raportul de

expertiză nr. 34/12/1-R-2657 din 27.06.2018, substanța solidă-cleioasă de culoare

cafenie, prezentată la examinare în douăzeci pachete din polimer incolor de tip - zip-

lock, ridicată la 24.05.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 9000 lei,

de la Țîntila Dumitru, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante (hașiș) constituia în total 17,495 g. Potrivit

aceluiași raport de expertiză, masa vegetală uscată de culoare verde, prezentată la

examinare în treizeci pachete din polimer incolor de tip zip-lock, ridicată în aceleași

circumstanțe, reprezenta marihuană care se atribuia la substanțele stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante (marihuană) constituia în total 23,495 g. Conform

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2780 din 18.07.2018, cele 11 bucăți de

substanță solid-cleioase de culoare cafenie-închisă, ridicate la 29.05.2018, în

rezultatul achiziției de control în sumă de 5400 lei de la Țîntila Dumitru, reprezentau

hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante, neutilizate în scopuri medicinale.

Cantitatea substanței stupefiante constituia în total 27,614 g. Conform raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-2959 din 03.07.2018, cele 30 bucăți de substanțe solid-

cleioase de culoare cafenie, cu forme neregulate, ridicate la data de 15.06.2018, în

rezultatul achiziției de control în suma de 5000 lei de la Țîntila Dumitru, reprezentă

hașiș, care se atribuia la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală a

substanței stupefiante (hașiș) constituia - 25,604 g. Continuându-și activitatea

2

infracțională la 03.07.2018, Țîntila Dumitru, urmărind scopul înstrăinării drogurilor

a procurat de la Rîbin Nicolai o anumită cantitate de drog contra sumei de 5000 lei,

pe care urma să o înstrăineze agentului sub acoperire.

La 03.07.2018, în curtea casei din XXXXX, a fost reținut în flagrant inculpatul

Țîntila Dumitru, la care, în timpul percheziției corporale în buzunarul scurtei a fost

depistat și ridicat un borcan din plastic în care se aflau 28 de bucăți de substanță

solidă de culoare cenușie împachetate fiecare în pliculețe transparente. La fel, în

buzunarul scurtei și în buzunarul blugilor au fost depistate câte o bucată de substanță

solidă de culoare cenușie împachetate în pliculețe transparente, care conform

raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3191 din 18.07.2018, reprezenta substanță

stupefiantă hașiș. Masa substanței stupefiante hașiș constituia în total 26,956 g. Tot

atunci, în timpul percheziției la domiciliu lui Rîbin Nicolai, pe adresa XXXXX, în

odaie, într-o gentuță, a fost depistat și ridicat un pachețel de tip zip-lock din material

polimeric în care se aflau două bucăți de substanță solidă de culoare cafenie

întunecată. La fel, în timpul percheziției în odaie și în camera de baie, au fost

depistate câte un aparat artizanal destinat pentru consumul substanțelor narcotice,

confecționate din sticlă, din material polimeric, pe care erau depuneri de culoare

întunecată, care conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3192 din

24.07.2018, depunerile de pe suprafețele interioare a celor două fragmente de butelii

din polimer incolor, reprezenta rășină de cannabis, care se atribuia la substanțe

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis-materie uscată)

constituia în total 0,20 g. Substanța solid-cleioasă de culoare cafenie, depistată și

ridicată în aceleași circumstanțe, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțe

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (hașiș) constituia 1,1911 g. În același

timp, în curtea casei de pe adresa - XXXXX, a fost reținut în flagrant Rodideal

Dmitrii, la care, în timpul percheziției corporale, au fost depistate două bucăți de

substanță solidă de culoare cafenie întunecată învelite în folie de staniol și un

pachețel din material polimeric în care se afla masă vegetală de culoare verzuie, care

fuseseră procurate de la Rîbin Nicolai. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-

R-3190 din 20.07.2018, cele două fragmente de substanță presată, de culoare

cafenie, reprezentau substanță stupefiantă hașiș. Cantitatea substanței stupefiante

hașiș constituia în total 1,761 g. Masa vegetală uscată, de culoare verde-cafenie,

ridicată în aceleași circumstanțe, reprezenta substanță stupefiantă marihuană.

Cantitatea substanței stupefiante marihuana constituia 1,034 g. Tot la 03.07.2018, în

timpul percheziției în automobilul de model ”Toyota Auris” cu XXXXX, de care se

folosea Revenco Vitali XXXXX, în suportul dintre scaunele șoferului și a

pasagerului din față, au fost depistate 18 pachețele din folie de staniol în care în

fiecare se afla câte o bucată de substanță solidă de culoare cafenie cu miros specific,

care conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3819 din 18.07.2018, reprezenta

substanță stupefiantă hașiș. Masa substanței stupefiante hașiș constituia în total

18,110 g (masă uscată). În continuarea măsurilor speciale de investigații întreprinse

3

la 04.07.2018, în timpul perchiziției în garajul XXXXX, de care se folosea Osadcii

Evghenii, între cutiile din carton a fost depistată o cutie de țigări în care se aflau

unsprezece pachețele din material polimeric cu masa vegetală de culoare verzuie cu

miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3193 din

18.07.2018, reprezenta substanță stupefiantă marihuană. Cantitatea substanței

stupefiante marihuana constituia în total 12, 898 g (masă uscată). În rezultatul

acțiunilor infracționale, Țîntila Dumitru, Rîbin Nicolai, Osadcii Evghenii împreună

cu o altă persoană în privința căreia urmărirea penală a fost încetată în legătură cu

decesul acesteia, ilicit au pus în circulație droguri în scop de înstrăinare– hașiș în

total 140,329 g, cantitate care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 79 din 23.01.2006, constituia proporții deosebit de mari; rășină de canabis în

cantitate de 0,20 g, care constituia cantități mari; și marihuană în cantitate totală de

44,463 g, care constituia cantități mari, iar conform Hotărârii Guvernului Republicii

Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004, aceste substanțe nu sunt utilizate în

scopuri medicinale.

către avocatul Zadorojnâi Andrei în interesele inculpatului Țîntila Dumitru și de

însăși inculpat, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău.

3.1 Avocatul Zadorojnâi Andrei în apel a solicitat casarea sentinței cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul să fie achitat.

În argumentarea apelului avocatul a invocat următoarele:

- hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii;

- în cadrul instanței de fond s-a demonstrat că inculpatul a fost provocat de către

investigatorul de sub acoperire Alexa Pavel, care l-a obligat să cumpere droguri

pentru acesta, iar în cazul în care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea

unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele

dosarului, deoarece pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul art. 6

par. 1 din Convenție, toate probele obținute în rezultatul provocării de către poliție

trebuie să fie excluse;

- procurarea drogurilor a avut loc doar în urma acțiunilor instigatoare și

provocatoare evidente și insistente ale lui Alexa Pavel, care a acționat împreună cu

organul de urmărire penală, ca agent al statului, în schimbul liberării de răspunderea penală

pentru circulația ilegală a drogurilor, astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 CEDO;

- instanța și-a bazat sentința pe probe inadmisibile, or probele prezentate în

susținerea învinuirii sunt lovite de nulitate în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 1 Cod de

procedură penală, deoarece au fost obținute prin provocare, facilitare și încurajarea

inculpatului la săvârșirea infracțiunii;

4

- instanța de fond incorect și ilegal a dispus încasarea solidară din contul inculpaților

a sumei de 57.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

3.2 Inculpatul Țîntila Dumitru în termenul legal a atacat sentința cu apel, solicitând

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care el să fie achitat. În motivarea apelului

a invocat că instanța de fond la emiterea sentinței nu a luat în calcul faptul că el a fost provocat

să comită acele fapte de care este învinuit, sentința fiindu-i înmânată în limba de stat pe care

el nu o cunoaște.

2020, apelurile avocatului Zadorojnîi Andrei în interesele inculpatului Țîntila

Dumitru și a inculpatului au fost respinse ca nefondate. Sentința s-a menținut fără

modificări.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Totodată, s-a reținut că instanța de fond just a stabilit că depozițiile lui Rîbin

Nicolae, nu poartă un caracter decisiv, or, vinovăția inculpatului Țîntila Dumitru în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în sensul

particular al acțiunii ilicite de ”procurare” a fost dovedită prin intermediul

procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 02 iulie

2018.

Astfel, în privința inculpatului Țîntila Dumitru s-a atestat că acesta păstra

drogurile asupra sa, fapt probat prin procesul-verbal de percheziție din 03 iulie

2018, în privința inculpatului (f.d. 246-247, Vol. III), din care urmează că ,,În cadrul

percheziției din buzunarul scurtei a fost depistat un borcan din plastic cu 28 de

pliculețe transparente cu substanță solidă de culoare cenușie în ele, din buzunarul

blugilor a fost depistat un pliculeț transparent de substanță solidă de culoare

cenușie în el. Totodată, în buzunar a fost depistat încă un pliculeț transparent cu

substanță solidă de culoare cenușie în el. Toate pliculețele cu substanță solidă în

număr de 30, au fost împachetate în borcanul din plastic care a fost sigilat”.

Acțiunea ilegală de ”transportare” în sensul art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

reiese în mod logic din depozițiile inculpatului care în ședința de judecată în

instanța de fond nu a negat faptul păstrării și transportării drogurilor, ultimul

declarând că ,,ulterior, în luna martie mi-a dat o sumă de bani, nu îmi amintesc exact

cât; din acei bani nu mi-am luat nimic. Suma luată i-am dat-o lui Rîbin. M-

5

am întâlnit cu Rîbin, am cumpărat marihuana. Acea marihuană i-am transmis-o lui

”Pavel”, erau aproximativ vreo 10 pachete”.

Analizând materialele cauzei, instanța de fond just a constatat că inculpații nu

au săvârșit acțiunea ilegală de distribuire, or, aceștia înstrăinau efectiv drogurile

contra unor sume de bani, prin urmare, în situația din speță inculpatul Țîntila

Dumitru a săvârșit acțiunile ilegale – procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor,

în scop de înstrăinare.

Instanța de apel a menționat că prima instanța corect a stabilit că în situația din

speță nu a avut loc o provocare, deoarece în privința inculpatului au fost prezente

suficiente probe care au demonstrat faptul că el a comercializat substanțele narcotice

anterior vânzării acestora agentului sub acoperire, or, potrivit depozițiilor martorului

Titov Serghei, ultimul a indicat că a cumpărat droguri de la Țîntila Dumitru. La fel,

s-au reținut și depozițiile martorului Cernalev Viorel, care la fel, a susținut

depozițiile oferite de către martorul Alexa Pavel, confirmând că Alexa Pavel, și

anterior măsurilor speciale de investigații– achiziția de control, a procurat droguri

de la Țîntila Dumitru. De asemenea, s-a menționat că, depozițiile martorului Alexa

Pavel, nu erau unicele probe în baza cărora fapta inculpatului s-a calificat conform

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Or fapta a fost dovedită și prin intermediul

procesului-verbal de percheziție corporală a lui Țîntila Dumitru din 03.07.2018,

asupra acestuia fiind găsite 30 de pliculețe de substanță, care potrivit Raportului de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3191 din 18 iulie 2018, reprezenta hașiș, cu masa

de 26,956 g (care reprezenta cantități mari).

Instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpatului precum că Alexa Pavel

l-ar fi obligat să acționeze în modul respectiv, deoarece celelalte probe au demonstrat

că martorul Alexa Pavel nu a acționat prin intermediul provocării inculpatului la

comiterea infracțiunii, ultimul desfășurând activitatea respectivă de mai mult timp.

De asemenea, instanța de apel a reținut prezența agravantei în acțiunile

inculpatului, faptul că infracțiunea a fost săvârșită de mai multe persoane și anume

de comun acord a persoanelor Rîbin Nicolai, Revenco Vitali, Țîntila Dumitru și

Osadcii Eghenii, ultimii săvârșind infracțiunea în coautorat, fapt confirmat prin

procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 02 iulie 2018,

unde în anexa la procesul-verbal din 02 iulie 2018, a fost indicată convorbirea dintre

abonații ”XXXXX” ce aparținea lui Rîbin Nicolai și abonatului cu numărul ”

XXXXX” ce aparținea lui Țîntila Dumitru (f.d. 27, Vol. II).

La fel, s-a considerat justă concluzia instanței de fond prin care ultima a exclus

din învinuirea prezentată în rechizitoriu a inculpaților Țîntila Dumitru și Osadcii

Evgheni, a agravantei prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. c) Cod penal ”cu utilizarea

drogurilor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă”, or în speță inculpații se ocupau cu înstrăinarea drogurilor și nu le-au

produs, preparat, experimentat, extras, prelucrat sau transformat, în acest sens

neexistând careva probe.

6

Având în vedere faptul că infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, a fost săvârșită în coparticipare de către Țîntila Dumitru și Osadcii Evghenii,

prima instanță corect a reținut la caz totalitatea cantității de droguri pentru ambii

inculpați. Astfel, proporțiile de hașiș, găsite la coparticipanții infracțiunii, în total

constituiau – 89,592 g, ceea ce potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova

privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora nr.

79 din 23 ianuarie 2006, depășeau cantitățile mari de hașiș: 0,5 g – 50 g, respectiv

atribuindu-se la cantități deosebit de mari.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de fond la stabilirea categoriei

pedepsei, corect a aplicat prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod

penal, infracțiunea săvârșită se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave.

Astfel, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod

penal, și totodată, corect a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 7 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de

dreptul de-a exercita funcții legate de circulația substanțelor chimice pe un termen

de 5 ani, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de

gradul de pericol al infracțiunii care se califică ca fiind una deosebit de gravă,

săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante în privința lui Țîntila Dumitru de personalitatea lui care nu a

fost anterior condamnat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a

echității sociale și a prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat,

cât și din partea altor persoane, pedeapsă care a constituit o garanție și o asigurare

că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi

ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Soluția adoptată de către prima instanță în opinia instanței de apel își va atinge

scopul de corectare și reeducare a inculpatului, or aplicarea unei pedepse penale sub

formă de închisoare va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu

atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său pe viitor.

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpaților a cheltuielilor judiciare, în suma totală de 57.000 lei, instanța de apel a

indicat că prima instanță just și întemeiat a stabilit că acestea cad sub incidența art.

227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală și acestea sunt întemeiate. Având în

vedere faptul că Țîntila Dumitru, Osadcii Evghenii și Rîbin Nicolae, (în privința lui

Rîbin Nicolae, la materialele dosarului este prezentă sentința din 06 noiembrie

2018, în baza căreia ultimul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal (f.d. 11-23, Vol. VIII), au

7

săvârșit infracțiunea în cauză în coautorat, instanța de fond just a stabilit că aceste

cheltuieli urmau a fi încasate solidar din contul lui Țîntila Dumitru și Osadcii

Evghenii, în folosul statului.

interesele inculpatului Țîntila Dumitru a atacat-o cu recurs ordinar, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea

deciziei și sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În motivare recurentul a indicat următoarele:

- prima instanța și instanța de apel nu au judecat fondul cauzei în conformitate

cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe

care se întemeiază soluția de condamnare;

- instanța de fond nu a cercetat probele prezentate sub toate aspectele, nu le-a

verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

nu și-a motivat soluția adoptată, nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de

fapt criticate de părți, neindicând motivele pentru care au fost respinse probele

apărării;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de apărare și în

consecutivitatea expusă în apelurile declarate de apărare, formulând răspunsuri

neargumentate și concluzii evazive în acest sens;

- instanța de apel a omis să elucideze circumstanțele importante ale cauzei, și

anume cum Alexa Pavel, fiind agentul autorităților (persoana care urma să fie trasă

la răspunderea penală pentru traficul ilicit al drogurilor) a organizat cumpărarea, la

datele indicate în partea descriptivă a rechizitoriului și sentinței, a unor cantități de

droguri;

- comportamentul lui Țîntila Dumitru se explică prin faptul că el a fost provocat

de către Alexa Pavel, care la rândul său a fost influențat de către autoritățile statului,

mai mult, căuta variante pentru a ușura răspunderea proprie și a ascunde ”dilleri”

adevărați;

- nu s-a expus instanța asupra argumentelor apărării, că operațiunea a fost

organizată și verificată de ofițerii de investigații și nimic nu indică faptul că, fără

intervenția lor, inculpatul ar fi găsit și vândut drogurile;

- sentința s-a bazat pe probe inadmisibile, or aceste probe prezentate în

susținerea învinuirii sunt lovite de nulitate în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, deoarece au fost obținute prin provocare, facilitare și încurajarea

inculpatului la săvârșirea infracțiunii.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

8

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului declarat de recurent se invocă ca temeiuri de casare

a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, însă

Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de avocatul

Zadorojnîi Andrei.

Lecturând recursul declarat, Colegiul reține că acesta nu este motivat prin

prisma temeiurilor de recurs indicate de către avocat în partea dispozitivă a acestuia,

recurentul de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de

fond.

Colegiul menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o

listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile

privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este

abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu

caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de

fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către

instanța de recurs.

Cu referire la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală invocat de către

avocat, Colegiul menționează că acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate

în recurs, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza

cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de

către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin

urmare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost invocat

de recurent declarativ, nespecificând care eroare a fost comisă de către instanța de

apel.

Instanța de recurs constată că instanța de apel, la examinarea cauzei penale a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală, adoptând o decizie legală și întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că la examinarea cauzei s-a

ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură

penală, a fost cercetate sub toate aspectele probele administrate, instanța de apel le-

a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a

recursului se bazează pe aceea că, este inacceptabil faptul ca partea apărării, pe calea

9

recursului ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a sentinței primei

instanțe și a deciziei instanței de apel nu pentru a fi corectate careva erori judiciare,

ci doar în vederea reaprecierii probelor și redozării pedepsei, în acest sens instanța

de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excede

scopul pentru care aceasta a fost creată.

Decizia instanței de apel include enumerarea, evaluarea fiecărei probe și

aprobarea/respingerea în contextul speței. Faptul că este posibil de a exista două

puncte de vedere asupra unei chestiuni nu este un temei pentru reexaminare. Mai

mult de atât, în procesul verbal din 17.12.2020 este descris procesul de examinare a

probelor anexate la dosar, iar la întrebarea judecătorului dacă sunt probe

suplimentare sau este necesar cercetarea adițională, nimeni din părțile prezente nu a

obiectat (vol-IX, f.d. 133-137).

Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurentului precum că instanța

de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici urmează a se reține

că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat în cauza de față.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, invocat de avocat în recursul său, Colegiul penal menționează că, sub

aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri

când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea nici a infracțiunii

incriminate, nici a celei de care instanța l-a recunoscut vinovat, Colegiul consideră

că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile respective nu generează

achitarea acestuia precum s-a solicitat în apel, or în cursul judecării cauzei în apel

au fost analizate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii.

Cu referire la argumentul că inculpatul a fost provocat de către Alexa Pavel și

nimic nu indică faptul că, fără intervenția acestuia, inculpatul nu ar fi găsit și vândut

drogurile, instanța de apel a indicat „Colegiul menționează că prima instanța corect

a stabilit că în situația din speță nu a avut loc o provocare, deoarece în privința

inculpatului Țîntila Dumitru sunt prezente suficiente probe care dovedesc faptul

că a comercializat substanțele narcotice anterior vânzării acestora agentului sub

acoperire, or, potrivit depozițiilor martorului Titov Serghei, ultimul indică că a

10

cumpărat droguri de la Țîntila Dumitru (fiind în esență suficiente pentru a califica

fapta dlui Țîntila Dumitru în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal).

La fel, aici urmează a fi reținute și depozițiile martorului Cernalev Viorel, care

la fel, a susținut depozițiile oferite de către martorul Alexa Pavel, confirmând că

Alexa Pavel, și anterior măsurilor speciale de investigații – achiziția de control, a

procurat droguri de la Țîntila Dumitru. De asemenea, se atestă că, depozițiile

martorului Alexa Pavel, nu sunt unicele probe în baza căruia fapta inculpatului

Țîntila Dumitru, se califică în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal. Or

fapta inculpatului Țîntila Dumitru este dovedită și prin intermediul procesului-

verbal de percheziție corporală a lui Țîntila Dumitru din 03.07.2018, asupra

acestuia fiind găsite 30 de pliculețe de substanță, care potrivit Raportului de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3191 din 18 iulie 2018, reprezintă hașiș, cu masa

de 26,956 g (care reprezintă cantități mari) (analiză efectuată prin prisma cauzei

Teixeira de Castro vs Portugalia).

Astfel, corect au fost apreciate critic versiunea inculpatului Țintilă, precum că

Alexa Pavel l-ar fi obligat să acționeze în modul respectiv, deoarece celelalte probe

demonstrează că martorul Alexa Pavel nu a acționat prin intermediul provocării

inculpatului la comiterea infracțiunii, ultimul desfășurând activitatea respectivă de

mai mult timp”

În cererea de recurs, se invocă argumente deja examinate minuțios și respinse

în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există circumstanțe cu caracter

substanțial și convingător, care să justifice ingerința instanței supreme în hotărârea

instanței de apel.

Despre faptul că, instanța de apel nu a formulat un răspuns detaliat la fiecare

argument invocat de apelant, Colegiul reiterează despre statuările Curții Europene

pentru Drepturile Omului referitoare la exigențele de motivare a unei hotărâri

judecătorești, apreciate în coroborare cu echitatea procedurii penale desfășurate

împotriva inculpatului, unde Curtea a evidențiat că efectul art. 6 § 1 din Convenție

este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare

corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor din dosar, care urmează a

fi luate în considerație într-un mod adecvat. Totuși, deși art. 6 § 1 obligă instanțele

de a prezenta motive în susținerea hotărârilor sale, norma nu poate fi înțeleasă întru

a obliga să fie adus un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de

Hurk v. the Netherlands, 19 April 1994, §§ 59 și 61, Series A no. 288, și Burg and

Others v. France (dec.), ECHR 2003-II). Extinderea obligației de a motiva poate

depinde în special de natura deciziei și urmează a fi apreciată în lumina

circumstanțelor fiecărei spețe în parte (a se vedea Ruiz Torija v. Spain and Hiro

Balani v. Spain, hotărâri din 9 decembrie 1994, § 29 și § 27, respectiv, Series A nos.

303-A și 303-B, respectiv, și Helle vs. Finland, 19 decembrie 1997, Reports 1997

VIII, § 55). Respectiv, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la

fiecare argument invocat de părți, mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat,

11

iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze

în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei.

În același context, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului

nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Deși inculpatul vina în cele comise nu a recunoscut, Colegiul consideră că

instanțele de fond corect au constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită

prin declarațiile inculpatului și martorilor și prin materialele cauzei, inclusiv

procesul-verbal de percheziție corporală a lui Țîntilă Dumitru din 03.07.2018,

procesul-verbal de percheziție corporală a lui Rîbin Nicolei din 03.07.2018,

procesul-verbal de percheziție corporală a lui Revenco Vitali din 03.07.2018,

procesul-verbal de percheziție din 03.07.2018 a automobilului de model „Toyota

Auris”, procesul-verbal de percheziție din 04.07.2018 a garajului nr. 437 din

XXXXX, rapoartele de expertiză judiciare nr. 34/12/1-R-829 din 12.03.2018 (f.d.

118, Vol. IV), raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1795 din 21.05.2018

(f.d. 134, Vol. IV), raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2363 din

20.06.2018 (f.d. 151, Vol. IV), raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3189

din 18.07.2018 (f.d. 9, Vol. V), raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3191

din 18.07.2018 (f.d. 27, Vol. V), raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3192

din 24.07.2018 (f.d. 45, Vol. V), raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3190

din 20.07.2018, raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3193 din 18.07.2018

(f.d. 82, Vol. V) și corpurile delicte.

În acest context se menționează, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat

în comiterea infracțiunii incriminate nu poate servi temei pentru achitarea lui, dat

fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care au confirmat

cu certitudine vina sa în comiterea celor incriminate, iar cele invocate de recurent

sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de

exercitare a dreptului la apărare, urmându-se scopul evitării răspunderii penale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

instanțele nu au admis vreo eroare gravă de fapt, care să fi afectat soluția, că au fost

întrunitele elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că în cauză nu s-au comis

erorile de drept, iar temeiurile prevăzute în pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală la care face referință recurentul sunt declarative, deci nu persistă

temeiuri de casare a soluției adoptate de către instanța de apel.

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

12

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Zadorojnîi Andrei nu

și-au găsit confirmarea.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zadorojnîi Andrei în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe ȚÎNTILA Dumitru XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 octombrie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

13