1ra-1552/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 iunie 2019 Țîntila Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de circulația substanțelor chimice pe un termen de 5 ani. S-a dispus încasarea din contul lui Țîntila Dumitru și Osadcii Evgheni în folosul statului suma de 57.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Prin aceeași sentință a fost condamnat Osadcii Evgheni, însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, în perioada ianuarie-iulie a anului 2018, Țîntila Dumitru XXXXX, Rîbin Nicolai, Osadcii Evgheni XXXXX, împreună cu o altă persoană în privința căreia urmărirea penală a fost încetată în legătură cu decesul acesteia, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, au procurat, păstrat, transportat și distribuit diferite tipuri de droguri în proporții deosebit de mari, pe teritoriul mun. Chișinău. În scopul realizării intențiilor criminale, conform planului infracțional, Rîbin Nicolai procura droguri de tip marihuana și hașiș de la Revenco Vitalii, ultimul achiziționându-le de la Osadcii Evghenii, după care, Rîbin Nicolai personal și prin intermediul lui Țîntila Dumitru, 1 înstrăina drogurile la prețul de 160-200 lei gramul diferitor consumatori, inclusiv lui Rodideal Dmitrii, Lupu Vladimir, Titov Serghei. Totodată, Revenco Vitali, pe parcursul anului 2018, personal, înstrăina droguri diferitor consumatori, inclusiv lui Roitman Constantin, care aproximativ de două ori pe lună procura câte 2-3 grame de marihuană la prețul de 180 lei un gram. Astfel, în scopul documentării acțiunilor de înstrăinare a drogurilor, de la Țîntila Dumitru au fost efectuate achiziții de control, fiind constatat că ultimul înstrăina marihuană și hașiș. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-829 din 12.03.2018, masa vegetală uscată și grosier mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare în zece pachete de tip zip-lock, ridicate la 03.03.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 2000 lei de la Țîntila Dumitru, reprezenta marihuană, care se atribuia la substanțe stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (marihuana uscată) constituia 8,07 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-1795 din 21.05.2018, substanță solidă-cleioasă de culoare cafenie închisă cu miros specific, ridicată la 30.03.2018 în rezultatul achiziției de control în suma de 1800 lei de la Țîntila Dumitru, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțele stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (hașiș – materie uscată) constituia 7,787 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2363 din 20.06.2018, cele 20 de substanțe solid-cleioase de culoare cafeniu-închis, de forme neregulate, ridicate la data de 08.05.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 3600 lei de la Țîntila Dumitru, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (hașiș) constituia în total 15,572 g. Conform raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-2657 din 27.06.2018, substanța solidă-cleioasă de culoare cafenie, prezentată la examinare în douăzeci pachete din polimer incolor de tip - zip- lock, ridicată la 24.05.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 9000 lei, de la Țîntila Dumitru, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (hașiș) constituia în total 17,495 g. Potrivit aceluiași raport de expertiză, masa vegetală uscată de culoare verde, prezentată la examinare în treizeci pachete din polimer incolor de tip zip-lock, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezenta marihuană care se atribuia la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marihuană) constituia în total 23,495 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2780 din 18.07.2018, cele 11 bucăți de substanță solid-cleioase de culoare cafenie-închisă, ridicate la 29.05.2018, în rezultatul achiziției de control în sumă de 5400 lei de la Țîntila Dumitru, reprezentau hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante, neutilizate în scopuri medicinale. Cantitatea substanței stupefiante constituia în total 27,614 g. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2959 din 03.07.2018, cele 30 bucăți de substanțe solid- cleioase de culoare cafenie, cu forme neregulate, ridicate la data de 15.06.2018, în rezultatul achiziției de control în suma de 5000 lei de la Țîntila Dumitru, reprezentă hașiș, care se atribuia la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante (hașiș) constituia - 25,604 g. Continuându-și activitatea 2 infracțională la 03.07.2018, Țîntila Dumitru, urmărind scopul înstrăinării drogurilor a procurat de la Rîbin Nicolai o anumită cantitate de drog contra sumei de 5000 lei, pe care urma să o înstrăineze agentului sub acoperire. La 03.07.2018, în curtea casei din XXXXX, a fost reținut în flagrant inculpatul Țîntila Dumitru, la care, în timpul percheziției corporale în buzunarul scurtei a fost depistat și ridicat un borcan din plastic în care se aflau 28 de bucăți de substanță solidă de culoare cenușie împachetate fiecare în pliculețe transparente. La fel, în buzunarul scurtei și în buzunarul blugilor au fost depistate câte o bucată de substanță solidă de culoare cenușie împachetate în pliculețe transparente, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3191 din 18.07.2018, reprezenta substanță stupefiantă hașiș. Masa substanței stupefiante hașiș constituia în total 26,956 g. Tot atunci, în timpul percheziției la domiciliu lui Rîbin Nicolai, pe adresa XXXXX, în odaie, într-o gentuță, a fost depistat și ridicat un pachețel de tip zip-lock din material polimeric în care se aflau două bucăți de substanță solidă de culoare cafenie întunecată. La fel, în timpul percheziției în odaie și în camera de baie, au fost depistate câte un aparat artizanal destinat pentru consumul substanțelor narcotice, confecționate din sticlă, din material polimeric, pe care erau depuneri de culoare întunecată, care conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3192 din 24.07.2018, depunerile de pe suprafețele interioare a celor două fragmente de butelii din polimer incolor, reprezenta rășină de cannabis, care se atribuia la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de cannabis-materie uscată) constituia în total 0,20 g. Substanța solid-cleioasă de culoare cafenie, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezenta hașiș, care se atribuia la substanțe stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (hașiș) constituia 1,1911 g. În același timp, în curtea casei de pe adresa - XXXXX, a fost reținut în flagrant Rodideal Dmitrii, la care, în timpul percheziției corporale, au fost depistate două bucăți de substanță solidă de culoare cafenie întunecată învelite în folie de staniol și un pachețel din material polimeric în care se afla masă vegetală de culoare verzuie, care fuseseră procurate de la Rîbin Nicolai. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1- R-3190 din 20.07.2018, cele două fragmente de substanță presată, de culoare cafenie, reprezentau substanță stupefiantă hașiș. Cantitatea substanței stupefiante hașiș constituia în total 1,761 g. Masa vegetală uscată, de culoare verde-cafenie, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezenta substanță stupefiantă marihuană. Cantitatea substanței stupefiante marihuana constituia 1,034 g. Tot la 03.07.2018, în timpul percheziției în automobilul de model ”Toyota Auris” cu XXXXX, de care se folosea Revenco Vitali XXXXX, în suportul dintre scaunele șoferului și a pasagerului din față, au fost depistate 18 pachețele din folie de staniol în care în fiecare se afla câte o bucată de substanță solidă de culoare cafenie cu miros specific, care conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3819 din 18.07.2018, reprezenta substanță stupefiantă hașiș. Masa substanței stupefiante hașiș constituia în total 18,110 g (masă uscată). În continuarea măsurilor speciale de investigații întreprinse 3 la 04.07.2018, în timpul perchiziției în garajul XXXXX, de care se folosea Osadcii Evghenii, între cutiile din carton a fost depistată o cutie de țigări în care se aflau unsprezece pachețele din material polimeric cu masa vegetală de culoare verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3193 din 18.07.2018, reprezenta substanță stupefiantă marihuană. Cantitatea substanței stupefiante marihuana constituia în total 12, 898 g (masă uscată). În rezultatul acțiunilor infracționale, Țîntila Dumitru, Rîbin Nicolai, Osadcii Evghenii împreună cu o altă persoană în privința căreia urmărirea penală a fost încetată în legătură cu decesul acesteia, ilicit au pus în circulație droguri în scop de înstrăinare– hașiș în total 140,329 g, cantitate care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituia proporții deosebit de mari; rășină de canabis în cantitate de 0,20 g, care constituia cantități mari; și marihuană în cantitate totală de 44,463 g, care constituia cantități mari, iar conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004, aceste substanțe nu sunt utilizate în scopuri medicinale.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Zadorojnâi Andrei în interesele inculpatului Țîntila Dumitru și de însăși inculpat, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău. 3.1 Avocatul Zadorojnâi Andrei în apel a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat. În argumentarea apelului avocatul a invocat următoarele: - hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii; - în cadrul instanței de fond s-a demonstrat că inculpatul a fost provocat de către investigatorul de sub acoperire Alexa Pavel, care l-a obligat să cumpere droguri pentru acesta, iar în cazul în care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele dosarului, deoarece pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, toate probele obținute în rezultatul provocării de către poliție trebuie să fie excluse; - procurarea drogurilor a avut loc doar în urma acțiunilor instigatoare și provocatoare evidente și insistente ale lui Alexa Pavel, care a acționat împreună cu organul de urmărire penală, ca agent al statului, în schimbul liberării de răspunderea penală pentru circulația ilegală a drogurilor, astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO; - instanța și-a bazat sentința pe probe inadmisibile, or probele prezentate în susținerea învinuirii sunt lovite de nulitate în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 1 Cod de procedură penală, deoarece au fost obținute prin provocare, facilitare și încurajarea inculpatului la săvârșirea infracțiunii; 4 - instanța de fond incorect și ilegal a dispus încasarea solidară din contul inculpaților a sumei de 57.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 3.2 Inculpatul Țîntila Dumitru în termenul legal a atacat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care el să fie achitat. În motivarea apelului a invocat că instanța de fond la emiterea sentinței nu a luat în calcul faptul că el a fost provocat să comită acele fapte de care este învinuit, sentința fiindu-i înmânată în limba de stat pe care el nu o cunoaște.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020, apelurile avocatului Zadorojnîi Andrei în interesele inculpatului Țîntila Dumitru și a inculpatului au fost respinse ca nefondate. Sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, s-a reținut că instanța de fond just a stabilit că depozițiile lui Rîbin Nicolae, nu poartă un caracter decisiv, or, vinovăția inculpatului Țîntila Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în sensul particular al acțiunii ilicite de ”procurare” a fost dovedită prin intermediul procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 02 iulie 2018. Astfel, în privința inculpatului Țîntila Dumitru s-a atestat că acesta păstra drogurile asupra sa, fapt probat prin procesul-verbal de percheziție din 03 iulie 2018, în privința inculpatului (f.d. 246-247, Vol. III), din care urmează că ,,În cadrul percheziției din buzunarul scurtei a fost depistat un borcan din plastic cu 28 de pliculețe transparente cu substanță solidă de culoare cenușie în ele, din buzunarul blugilor a fost depistat un pliculeț transparent de substanță solidă de culoare cenușie în el. Totodată, în buzunar a fost depistat încă un pliculeț transparent cu substanță solidă de culoare cenușie în el. Toate pliculețele cu substanță solidă în număr de 30, au fost împachetate în borcanul din plastic care a fost sigilat”. Acțiunea ilegală de ”transportare” în sensul art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, reiese în mod logic din depozițiile inculpatului care în ședința de judecată în instanța de fond nu a negat faptul păstrării și transportării drogurilor, ultimul declarând că ,,ulterior, în luna martie mi-a dat o sumă de bani, nu îmi amintesc exact cât; din acei bani nu mi-am luat nimic. Suma luată i-am dat-o lui Rîbin. M- 5 am întâlnit cu Rîbin, am cumpărat marihuana. Acea marihuană i-am transmis-o lui ”Pavel”, erau aproximativ vreo 10 pachete”. Analizând materialele cauzei, instanța de fond just a constatat că inculpații nu au săvârșit acțiunea ilegală de distribuire, or, aceștia înstrăinau efectiv drogurile contra unor sume de bani, prin urmare, în situația din speță inculpatul Țîntila Dumitru a săvârșit acțiunile ilegale – procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor, în scop de înstrăinare. Instanța de apel a menționat că prima instanța corect a stabilit că în situația din speță nu a avut loc o provocare, deoarece în privința inculpatului au fost prezente suficiente probe care au demonstrat faptul că el a comercializat substanțele narcotice anterior vânzării acestora agentului sub acoperire, or, potrivit depozițiilor martorului Titov Serghei, ultimul a indicat că a cumpărat droguri de la Țîntila Dumitru. La fel, s-au reținut și depozițiile martorului Cernalev Viorel, care la fel, a susținut depozițiile oferite de către martorul Alexa Pavel, confirmând că Alexa Pavel, și anterior măsurilor speciale de investigații– achiziția de control, a procurat droguri de la Țîntila Dumitru. De asemenea, s-a menționat că, depozițiile martorului Alexa Pavel, nu erau unicele probe în baza cărora fapta inculpatului s-a calificat conform art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Or fapta a fost dovedită și prin intermediul procesului-verbal de percheziție corporală a lui Țîntila Dumitru din 03.07.2018, asupra acestuia fiind găsite 30 de pliculețe de substanță, care potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3191 din 18 iulie 2018, reprezenta hașiș, cu masa de 26,956 g (care reprezenta cantități mari). Instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpatului precum că Alexa Pavel l-ar fi obligat să acționeze în modul respectiv, deoarece celelalte probe au demonstrat că martorul Alexa Pavel nu a acționat prin intermediul provocării inculpatului la comiterea infracțiunii, ultimul desfășurând activitatea respectivă de mai mult timp. De asemenea, instanța de apel a reținut prezența agravantei în acțiunile inculpatului, faptul că infracțiunea a fost săvârșită de mai multe persoane și anume de comun acord a persoanelor Rîbin Nicolai, Revenco Vitali, Țîntila Dumitru și Osadcii Eghenii, ultimii săvârșind infracțiunea în coautorat, fapt confirmat prin procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 02 iulie 2018, unde în anexa la procesul-verbal din 02 iulie 2018, a fost indicată convorbirea dintre abonații ”XXXXX” ce aparținea lui Rîbin Nicolai și abonatului cu numărul ” XXXXX” ce aparținea lui Țîntila Dumitru (f.d. 27, Vol. II). La fel, s-a considerat justă concluzia instanței de fond prin care ultima a exclus din învinuirea prezentată în rechizitoriu a inculpaților Țîntila Dumitru și Osadcii Evgheni, a agravantei prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. c) Cod penal ”cu utilizarea drogurilor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă”, or în speță inculpații se ocupau cu înstrăinarea drogurilor și nu le-au produs, preparat, experimentat, extras, prelucrat sau transformat, în acest sens neexistând careva probe. 6 Având în vedere faptul că infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, a fost săvârșită în coparticipare de către Țîntila Dumitru și Osadcii Evghenii, prima instanță corect a reținut la caz totalitatea cantității de droguri pentru ambii inculpați. Astfel, proporțiile de hașiș, găsite la coparticipanții infracțiunii, în total constituiau – 89,592 g, ceea ce potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora nr. 79 din 23 ianuarie 2006, depășeau cantitățile mari de hașiș: 0,5 g – 50 g, respectiv atribuindu-se la cantități deosebit de mari. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave. Astfel, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de-a exercita funcții legate de circulația substanțelor chimice pe un termen de 5 ani, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii care se califică ca fiind una deosebit de gravă, săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante în privința lui Țîntila Dumitru de personalitatea lui care nu a fost anterior condamnat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, pedeapsă care a constituit o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Soluția adoptată de către prima instanță în opinia instanței de apel își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său pe viitor. Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor judiciare, în suma totală de 57.000 lei, instanța de apel a indicat că prima instanță just și întemeiat a stabilit că acestea cad sub incidența art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală și acestea sunt întemeiate. Având în vedere faptul că Țîntila Dumitru, Osadcii Evghenii și Rîbin Nicolae, (în privința lui Rîbin Nicolae, la materialele dosarului este prezentă sentința din 06 noiembrie 2018, în baza căreia ultimul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal (f.d. 11-23, Vol. VIII), au 7 săvârșit infracțiunea în cauză în coautorat, instanța de fond just a stabilit că aceste cheltuieli urmau a fi încasate solidar din contul lui Țîntila Dumitru și Osadcii Evghenii, în folosul statului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Zadorojnîi Andrei în interesele inculpatului Țîntila Dumitru a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivare recurentul a indicat următoarele: - prima instanța și instanța de apel nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția de condamnare; - instanța de fond nu a cercetat probele prezentate sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, nu și-a motivat soluția adoptată, nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți, neindicând motivele pentru care au fost respinse probele apărării; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de apărare și în consecutivitatea expusă în apelurile declarate de apărare, formulând răspunsuri neargumentate și concluzii evazive în acest sens; - instanța de apel a omis să elucideze circumstanțele importante ale cauzei, și anume cum Alexa Pavel, fiind agentul autorităților (persoana care urma să fie trasă la răspunderea penală pentru traficul ilicit al drogurilor) a organizat cumpărarea, la datele indicate în partea descriptivă a rechizitoriului și sentinței, a unor cantități de droguri; - comportamentul lui Țîntila Dumitru se explică prin faptul că el a fost provocat de către Alexa Pavel, care la rândul său a fost influențat de către autoritățile statului, mai mult, căuta variante pentru a ușura răspunderea proprie și a ascunde ”dilleri” adevărați; - nu s-a expus instanța asupra argumentelor apărării, că operațiunea a fost organizată și verificată de ofițerii de investigații și nimic nu indică faptul că, fără intervenția lor, inculpatul ar fi găsit și vândut drogurile; - sentința s-a bazat pe probe inadmisibile, or aceste probe prezentate în susținerea învinuirii sunt lovite de nulitate în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, deoarece au fost obținute prin provocare, facilitare și încurajarea inculpatului la săvârșirea infracțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 8

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit textului recursului declarat de recurent se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de avocatul Zadorojnîi Andrei. Lecturând recursul declarat, Colegiul reține că acesta nu este motivat prin prisma temeiurilor de recurs indicate de către avocat în partea dispozitivă a acestuia, recurentul de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond. Colegiul menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Cu referire la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală invocat de către avocat, Colegiul menționează că acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost invocat de recurent declarativ, nespecificând care eroare a fost comisă de către instanța de apel. Instanța de recurs constată că instanța de apel, la examinarea cauzei penale a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, adoptând o decizie legală și întemeiată. Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că la examinarea cauzei s-a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, a fost cercetate sub toate aspectele probele administrate, instanța de apel le- a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a recursului se bazează pe aceea că, este inacceptabil faptul ca partea apărării, pe calea 9 recursului ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel nu pentru a fi corectate careva erori judiciare, ci doar în vederea reaprecierii probelor și redozării pedepsei, în acest sens instanța de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excede scopul pentru care aceasta a fost creată. Decizia instanței de apel include enumerarea, evaluarea fiecărei probe și aprobarea/respingerea în contextul speței. Faptul că este posibil de a exista două puncte de vedere asupra unei chestiuni nu este un temei pentru reexaminare. Mai mult de atât, în procesul verbal din 17.12.2020 este descris procesul de examinare a probelor anexate la dosar, iar la întrebarea judecătorului dacă sunt probe suplimentare sau este necesar cercetarea adițională, nimeni din părțile prezente nu a obiectat (vol-IX, f.d. 133-137). Colegiul nu poate să achieseze la argumentele recurentului precum că instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici urmează a se reține că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, adică așa cum s-a procedat în cauza de față. Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, invocat de avocat în recursul său, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea nici a infracțiunii incriminate, nici a celei de care instanța l-a recunoscut vinovat, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în apel, or în cursul judecării cauzei în apel au fost analizate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii. Cu referire la argumentul că inculpatul a fost provocat de către Alexa Pavel și nimic nu indică faptul că, fără intervenția acestuia, inculpatul nu ar fi găsit și vândut drogurile, instanța de apel a indicat „Colegiul menționează că prima instanța corect a stabilit că în situația din speță nu a avut loc o provocare, deoarece în privința inculpatului Țîntila Dumitru sunt prezente suficiente probe care dovedesc faptul că a comercializat substanțele narcotice anterior vânzării acestora agentului sub acoperire, or, potrivit depozițiilor martorului Titov Serghei, ultimul indică că a 10 cumpărat droguri de la Țîntila Dumitru (fiind în esență suficiente pentru a califica fapta dlui Țîntila Dumitru în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal). La fel, aici urmează a fi reținute și depozițiile martorului Cernalev Viorel, care la fel, a susținut depozițiile oferite de către martorul Alexa Pavel, confirmând că Alexa Pavel, și anterior măsurilor speciale de investigații – achiziția de control, a procurat droguri de la Țîntila Dumitru. De asemenea, se atestă că, depozițiile martorului Alexa Pavel, nu sunt unicele probe în baza căruia fapta inculpatului Țîntila Dumitru, se califică în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal. Or fapta inculpatului Țîntila Dumitru este dovedită și prin intermediul procesului- verbal de percheziție corporală a lui Țîntila Dumitru din 03.07.2018, asupra acestuia fiind găsite 30 de pliculețe de substanță, care potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3191 din 18 iulie 2018, reprezintă hașiș, cu masa de 26,956 g (care reprezintă cantități mari) (analiză efectuată prin prisma cauzei Teixeira de Castro vs Portugalia). Astfel, corect au fost apreciate critic versiunea inculpatului Țintilă, precum că Alexa Pavel l-ar fi obligat să acționeze în modul respectiv, deoarece celelalte probe demonstrează că martorul Alexa Pavel nu a acționat prin intermediul provocării inculpatului la comiterea infracțiunii, ultimul desfășurând activitatea respectivă de mai mult timp” În cererea de recurs, se invocă argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există circumstanțe cu caracter substanțial și convingător, care să justifice ingerința instanței supreme în hotărârea instanței de apel. Despre faptul că, instanța de apel nu a formulat un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de apelant, Colegiul reiterează despre statuările Curții Europene pentru Drepturile Omului referitoare la exigențele de motivare a unei hotărâri judecătorești, apreciate în coroborare cu echitatea procedurii penale desfășurate împotriva inculpatului, unde Curtea a evidențiat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor din dosar, care urmează a fi luate în considerație într-un mod adecvat. Totuși, deși art. 6 § 1 obligă instanțele de a prezenta motive în susținerea hotărârilor sale, norma nu poate fi înțeleasă întru a obliga să fie adus un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk v. the Netherlands, 19 April 1994, §§ 59 și 61, Series A no. 288, și Burg and Others v. France (dec.), ECHR 2003-II). Extinderea obligației de a motiva poate depinde în special de natura deciziei și urmează a fi apreciată în lumina circumstanțelor fiecărei spețe în parte (a se vedea Ruiz Torija v. Spain and Hiro Balani v. Spain, hotărâri din 9 decembrie 1994, § 29 și § 27, respectiv, Series A nos. 303-A și 303-B, respectiv, și Helle vs. Finland, 19 decembrie 1997, Reports 1997 VIII, § 55). Respectiv, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de părți, mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, 11 iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. În același context, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deși inculpatul vina în cele comise nu a recunoscut, Colegiul consideră că instanțele de fond corect au constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile inculpatului și martorilor și prin materialele cauzei, inclusiv procesul-verbal de percheziție corporală a lui Țîntilă Dumitru din 03.07.2018, procesul-verbal de percheziție corporală a lui Rîbin Nicolei din 03.07.2018, procesul-verbal de percheziție corporală a lui Revenco Vitali din 03.07.2018, procesul-verbal de percheziție din 03.07.2018 a automobilului de model „Toyota Auris”, procesul-verbal de percheziție din 04.07.2018 a garajului nr. 437 din XXXXX, rapoartele de expertiză judiciare nr. 34/12/1-R-829 din 12.03.2018 (f.d. 118, Vol. IV), raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1795 din 21.05.2018 (f.d. 134, Vol. IV), raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2363 din 20.06.2018 (f.d. 151, Vol. IV), raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3189 din 18.07.2018 (f.d. 9, Vol. V), raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3191 din 18.07.2018 (f.d. 27, Vol. V), raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3192 din 24.07.2018 (f.d. 45, Vol. V), raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3190 din 20.07.2018, raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3193 din 18.07.2018 (f.d. 82, Vol. V) și corpurile delicte. În acest context se menționează, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii incriminate nu poate servi temei pentru achitarea lui, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care au confirmat cu certitudine vina sa în comiterea celor incriminate, iar cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmându-se scopul evitării răspunderii penale. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanțele nu au admis vreo eroare gravă de fapt, care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că în cauză nu s-au comis erorile de drept, iar temeiurile prevăzute în pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la care face referință recurentul sunt declarative, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a 12 respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Zadorojnîi Andrei nu și-au găsit confirmarea.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe ȚÎNTILA Dumitru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 octombrie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Victor BOICO 13