1ra-1394/2021 — art. 329 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 22.07.2019, Cheptene Ion învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost achitat, din motiv că, fapta nu întruneste elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cheptene Ion este învinuit de procuror de faptul că, la data de 01.06.2009, fiind numit în funcție de medic-șef al Centrului de Sănătate Publică raional Rezina, astfel fiind persoană publică în sensul art. 123 Cod penal, responsabil în baza art. 19 din Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 „privind supravegherea de Stat a Sănătății Publice” și obligat - „să dispună aplicarea prevederilor legislației privind supravegherea sănătății publice, să controleze respectarea acestora și să efectueze activitățile de care sunt responsabile...să dispună fără întârziere aplicând principiul precauției măsurile necesare de sănătate publică în cazul apariției unei boli, izbucniri sau a unui element de risc pentru sănătatea publică...”, la data de 03.03.2016, în jurul orelor 14:00, de 1 către minora Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxxx, care se afla în incinta Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, din neatenție a fost deteriorată o fiolă cu insecticid „Bi 58” ce se afla asupra sa, ca rezultat fiind evacuați toți elevii liceului și activitatea acestuia fiind stopată, iar pe parcursul intervalului de timp cuprins între 03.03.2016 - 04.03.2016, în IMSP Spitalul raional Rezina, cu diagnoza: intoxicare cu insecticid „ Bi 58” au fost internați 17 copii, iar doi copii fiind internați în IMSP Centrul Mamei și Copilului din mun. Chișinău. Cunoscînd de cazul menționat mai sus, Ion Cheptene, medic-șef al CSP Rezina, în temeiul Legii privind supravegherea de Stat a Sănătății Publice nr. 10-XVI din 03.02.2009, a organizat deplasarea la fața locului a specialistului Centrului de Sănătate Publică Rezina, care a examinat obiectivul, adică încăperea liceului sub prisma sanitaro-epidemiologică și au constatat că a avut loc un caz de intoxicație în grup prin inhalare cu insecticid „Bi 58” a elevilor liceului. Urmare a raportării cazului, medicul-șef al Centrului Sănătate Publică raional Rezina, Cheptene Ion, în perioada 03-09 martie 2016, ca rezultat al îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și atitudinii neglijente de către acesta, contrar cerințelor art. 19 din Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 „privind supravegherea de Stat al Sănătății Publice”, care stipulează că medicul-șef sanitar teritorial și adjunctul lui, este obligat „să dispună aplicarea prevederilor legislației privind supravegherea sănătății publice, să controleze respectarea acestora și să efectueze activitățile de care sunt responsabile...să dispună fără întârziere aplicând principiul precauției măsurile necesare de sănătate publică în cazul apariției unei boli, izbucniri sau a unui element de risc pentru sănătatea publică...”, contrar prevederilor pct. 22 din Regulamentul Centrului de Sănătate Publică raional Rezina, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. xxxx din 03.04.2013, care stipulează că una din sarcinile de bază a centrului este faptul că „organizează acțiunile intersectoriale de asigurare a condițiilor inofensive de muncă, habitat, instruire și educație”, punctul 38 care prevede: „medicul-șef sanitar de stat al raionului, medicul-șef al centrului, în baza delegărilor și împuternicirilor date de către Ministerul Sănătății, este persoana responsabilă, abilitată cu dreptul de conducere operativă și gestionarea centrului...”, punctul 41 lit. m) care prevede că „medicul-șef sanitar de stat al raionului, medicul- șef al centrului, instituie la necesitate, comisii și grupuri de lucru, pe anumite perioade determinate”, nu a solicitat asistență metodică și tehnică de la Centrul Național de Sănătate Publică pentru investigarea cazului după intoxicarea elevilor ce a avut loc la 03-04.03.2016 și nu a emis o hotărâre în temeiul art. 17 alin. (2) pct. 6) al Legii nr. 10-XVI din 03.02.2009 „privind supravegherea de stat a sănătății publice”, 2 de sistare a activității Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx până la excluderea oricărui risc. La data de 09 martie 2016, Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx r-nul Xxxxx și-a continuat activitatea, elevii revenind la ore și având acces în holul instituției unde a fost spartă fiola cu insecticid de tip „Bi-58”, fapt ce a dus la crearea unor urmări grave sub formă de intoxicare repetată a 36 elevi și internarea lor din nou în staționarul IMSP Spitalul raional Rezina, cu diagnoza intoxicare cu insecticid și suportarea de către stat, pentru acordarea ajutorului medical copiilor, a cheltuielilor nejustificate în proporții mari în sumă de 52 956 lei. Acțiunile inculpatului Cheptene Ion au fost calificate de procuror în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal - neglijența în serviciu, săvârșită după semnele, îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor publice, care au provocat alte urmări grave.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Rezina Bernaz Ion prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în temeiul art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală, în coroborare cu prevederile art. 322 alin. (1) Cod de procedură penală, a înceta procesul penal de învinuire a lui Cheptene Ion, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu intervenirea altor circumstanțe, prevăzute de lege, care condiționează excluderea urmăririi penale. 3.1. În motivarea cerințelor sale a invocat că, vina lui Cheptene Ion în comiterea infracțiunii în care a fost pus sub învinuire a fost probată prin probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată. La 07 noiembrie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 (Monitor Oficial nr. 369-378/751 din 28.10.2016), prin care a fost modificat art. 126 din Codul penal, acesta având următorul conținut: „(1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. (11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în 3 vigoare la momentul săvârșirii faptei. (2) Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. Conform Hotărârii Guvernului RM nr. 879 din 23.12.2015, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în mărime de 5050 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. Deci, daune în proporții mari reprezintă suma de 20 x 5050 lei egal cu 101.000 lei. Ca urmare a modificărilor respective, suma de 52 956 lei, menționată în învinuire nu mai reprezintă proporții mari, iar art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede ca urmări grave inclusiv cauzarea unei daune în proporții mari, infracțiunea fiind una materială.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2021, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Soroca Andronic Tatiana, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, reținînd aprecierile instanței de fond cu referire la ansamblul probelor administrate de acuzatorul de stat în vederea probării vinovăției inculpatului Cheptene Ion în comiterea infracțiunii incriminate și apreciindu-le în coraport cu lucrările instanței de apel efectuate în conformitate cu art. 415 alin. (21) Cod procedură penală, a atestat că acuzatorul de stat nu a prezentat instanței de apel probe pertinente, concludente, utile și veridice care apreciate din punct de vedere al coroborării lor să demonstreze faptul că, concluziile instanței de fond despre achitarea inculpatului Cheptene Ion de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt eronate și care urmează a fi desființate, prin pronunțarea unei sentințe de condamnare. Instanța de apel a reținut, că deși acuzatorul de stat îi incriminează inculpatului încălcarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 „Cu privire la supravegherea de stat a sănătății publice”, precum și prevederile pct. 22, 38 și 41 lit. m) din Regulamentul Centrului de Sănătate Publică, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 388 din 03.04.2013, în actul de învinuire nu a specificat ce anume măsuri urma să întreprindă inculpatul prin prisma acestor prevederi și dacă acestea sau unele din aceste măsuri au fost sau nu și dacă da - în ce măsură, 4 îndeplinite. Nu este clar cum anume urmau a fi aplicate prevederile art. 19 din Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009. La acest compartiment este imperativ de menționat că, în actul de învinuire, procurorul nu se referă la fișa postului inculpatului și din învinuire nu reiese clar dacă atare responsabilități erau stabilite anume în sarcina sa. Totodată, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel nu a fost prezentată nici o decizie a organelor ierarhic superioare prin care să se fi constatat, în rezultatul unei cercetări de serviciu, faptul neîndeplinirii atribuțiilor de către medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică Rezina, Ion Cheptene. Or, acesta, potrivit materialelor cauzei, a fost eliberat din funcție în baza cererii de demisie, prin Ordinul nr. xxxx din 29.03.2016 a Ministrului Sănătății Ruxanda Glavan. Analizând elementul de învinuire în partea ce ține că inculpatul Cheptene Ion nu a solicitat asistență metodică și tehnică de la Centrul Național de Sănătate Publică pentru investigarea cazului după intoxicarea elevilor ce a avut loc în perioada 03-04 martie 2016, instanța de apel a reținut că, de către procuror nu s-a luat în considerație faptul că, în descifrarea serviciilor prestate, în extrasul de la S.A. „Moldtelecom” pe perioada de timp 01 martie 2016 - 31 martie 2016 care a fost prezentat la faza urmăririi penale și anexat la cauza penală, s-a confirmat multitudinea de apeluri adresate din partea Centrului de Sănătate Publică la data de 03 - 04 martie 2016, către numărul xxxx care aparține d-lui Guștiuc Vasile, medic șef al CSP Orhei. La fel, organul de urmărire penală nu a stabilit scopul apelului la nr. xxxxx care aparține lui Pînzari Iurie, Șef al Centrului Toxicologic al CNSP ulterior în funcția de Director General CNSP, pe care inculpatul Ion Cheptene l-a apelat. Celelalte numere de telefoane din lista prezentată aparțin instituțiilor medicale locale, precum secția de internare, vice-directorul spitalului, directorul spitalului, Centrul de Sănătate Cuizăuca. Reieșind din descifrarea menționată supra, instanța de apel a reținut poziția părții apărării potrivit căreia, aceste apeluri telefonice au fost efectuate de către inculpatul Cheptene Ion, în vederea explicării situației create, solicitarea de consultație profesională, suport metodic și material în ceea ce privește tehnica, utilaj de acumulare a probelor de aer și altele, iar partea acuzării nu a demonstrat contrariul. Instanța de apel a apreciat că acuzația adusă inculpatului este una ambiguă, în partea „dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor publice, care au provocat alte urmări grave”, nefiind suficient de clară, fiind incert calificativul legat de proporții: au fost sau nu cauzate, fiind în prezența condiției „dacă”, iar pe de altă 5 parte, i se incriminează inculpatului acțiunea/inacțiunea soldată cu cauzarea de urmări grave și prin urmare este irelevant calificativul de la alin. (1) al art. 329 Cod penal. Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a constatat că, procesul de învățământ la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din s. Cuizăuca, r-nul Rezina, conform Planului - Cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal pentru anul de învățământ 2015-2016 aprobat prin Ordinul nr. 312 din 11.05.2015, pentru clasele I- IV vacanța de primăvară era stabilită pentru perioada 27.02.2016 - 08.03.2016. Totodată, după incidentul din 03.03.2016 activitatea liceului a fot încetată în virtutea vacanței elevilor, iar după revenirea din vacanță, la data de 09.03.2016 elevii au acuzat simptome care au fost apreciate drept intoxicație și cel care a emis ordin de suspendare a activității liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx la 09.03.2016, nu a fost Cheptene Ion, ci medicul-șef interimar al CSP Rezina, Stoian Mihail. Prin urmare, instanța de apel a reținut argumentele inculpatului Cheptene Ion care a indicat că, el într-adevăr în perioada de după 09.03.2016 nu a fost de facto și nici de jure în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ci a fost în concediu medical, potrivit cererii din 01.03.2019 pe care a depus-o la Ministerul Sănătății. În confirmarea acestui fapt sunt prezentate și copiile buletinelor de boală ale inculpatului din care au rezultat că, din data de 09.03.2016 până la 27.03.2016, inculpatul s-a aflat la tratament. Iar, informația formulată Procuraturii Rezina de către medicul-șef Valeriu Dodu care l-a succedat pe inculpat în funcție, despre aflarea inculpatului în exercitarea atribuțiilor de serviciu în perioada 09.03.2016 - 29.03.2016 nu poate fi considerată veridică, ea fiind combătută prin actele medicale prezentate de inculpat. Prin urmare, instanța de apel a considerat neîntemeiată constatarea din actul de învinuire a inculpatului care se referă la faptul că „în perioada 03-09 martie 2016, ca rezultat a îndeplinirii necorespunzătoare...”, deoarece în această perioadă, liceul nu a activat, cazuri de intoxicare ale altor persoane nu au avut loc și ordin de sistare a activității instituției nici nu putea fi emis. În continuare, instanța de apel a menționat că, inculpatul Cheptene Ion a fost învinuit de comiterea neglijenței în serviciu. Respectiv, s-a atestat lipsa laturii subiective a infracțiunii, iar partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată careva probe concludente, care ar atesta prezența prejudiciului în proporții mari, astfel nici organul de urmărire penală, nici acuzatorul de stat, nu au verificat corectitudinea calculărilor prezentate de către instituția medicală, întrucât certificatul nr. xxxx din 08.04.2016, prin care se confirmă suma de 52 956 lei, care a stat la baza pornirii cauzei penale în privința lui Chepetene Ion, este o eroare. 6 Or, calculul obținut potrivit acestor informații, se estimează la suma totală de 48 492 lei, deci în total suma pentru un pacient nu constituie 1 471 lei, dar constituie 1 347 lei care înmulțită la 36 pacienți constituie suma de 48 492 lei și nu 52 956 lei. Potrivit Monitorului Oficial din 28 octombrie 2016 a fost publicată Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 207 din 29 iulie 2016 prin care unitatea convențională a fost majorată în Codul Penal, Codul de Procedură Penală și Codul de Procedură Civilă de la 20 lei la 50 lei. Astfel, la data de 08.04.2016, la pornirea cauzei penale paguba în proporții mari constituia suma de 50 000 lei, iar paguba presupusă că a fost cauzată de inculpat constituia de fapt suma de 48 492 lei, nefiind prin urmare prezentă urmarea prejudiciabilă a infracțiunii, manifestată prin cauzarea de daune în proporții mari. Potrivit procesului-verbal de examinare sanitaro-epidemiologică a obiectului din 03.03.2016 întocmit la ora 15:10 de către asistentul igienist V. Sapojnic și inspectorul DRSA Iu. Cojocari și semnat de către directorul Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, se descriu circumstanțele celor întâmplate și pe deplin măsurile necesare întreprinse pentru lichidarea incidentului. Reieșind din declarațiile martorilor audiați în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, a fost constatat faptul că, toate procedeele și măsurile preconizate au fost respectate și la data de 09.03.2016 a fost adus la cunoștință din partea conducerii liceului, către Direcția raională de învățământ, că procesul de studii este posibil de continuat, întrucât miros sau prezența substanțelor chimice în aer s-a exclus, fapt care urma a fi luat în considerație de către organul de urmărire penală și acuzatorul de stat. Analizînd rezultatele investigațiilor de laborator efectuate de către laboratorul CNSP s-a constatat, că în probele de aer din preajma locului de spargere a fiolei s-au depistat respectiv concentrația de 0,12 mg/m3 și 0,04 mg/m3, astfel luînd în considerație că CMA (concentrația maximă admisibilă) de 0,5 mg/m3 în aerul zonei de lucru este stabilită inclusiv prin Normativele Igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurător, aprobate de Ministerul Sănătății și publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248- 253/359 din 19.12.2003, reiese că nu putea avea loc intoxicația repetată. Acest fapt vine în contradicție și combate proba invocată de procuror - informația parvenită de la Centrul Național de Sănătate Publică a RM, conform căruia în probele de aer și lavajele colectate de specialiștii CNSP la 09.03.2016 în locul accidentului provocat prin spargerea la 03.03.2016 a unei fiole cu insecticid „Bi-58” în incinta Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, s-au depistat concentrații de insecticid neadmise în spațiile instituțiilor de învățământ. 7 Totodată, instanța de apel a atestat că, acuzarea nu a luat în considerație maladiile care au fost depistate în urma investigațiilor clinice, prin radiografia toracelui etc. Deci, în perioada aflării copiilor în spitalul raional Rezina, reieșind din rezultatele investigațiilor clinice analiza generală a sângelui la 8 elevi – Xxxxx Xxxxx, s-a depistat anemie feripriva, care putea fi tratată în condiții de ambulator la medicul de familie și nu are nici o legătură cauzală cu incidentul dat. La fel, au mai fost depistați 5 elevi – Xxxxx Xxxxx cu bronșită, confirmată la radiografia toracelui, dar în lipsa simptomelor de intoxicație inhalatorii cu substanța „Bi-58”, astfel se poate afirma cu certitudine, că bronșita nu este o consecință a acțiunii toxice a acestei substanțe. Alți 2 elevi – Xxxxx Xxxxx au fost depistați cu proces intestinal tranzitoriu sau dereglare funcțională de gravitate nesemnificativă. Elevul Xxxxx Xxxxx cu distrofie grăsoasă a ficatului și pancreatită pe fondal de obezitate gr. I-II. Elevul Xxxxx Xxxxx cu tulburării psihosomatice. Deși, acuzatorul de stat a invocat drept probe în susținerea acuzării rapoartele de expertiză medico-legală în număr de 38 ale elevilor internați în spital, aceste probe au fost combătute prin concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală în comisie, numite prin încheierile instanței de judecată din 24.01.2017, potrivit cărora, cu referire la fiecare dintre elevii în cauză se concluzionează faptul că, concentrațiile de fosfamid depistate în preajma locului de spargere a fiolei și percepute organoleptic de pacienți n-au putut provoca intoxicație pe data de 09.03.2016, fapt demonstrat prin lipsa simptomelor clinice specifice intoxicației. Reieșind din aceasta, concentrațiile pesticidului menționat în preajma locului de spargere a fiolei nu puteau provoca intoxicația prin inhalare atât în prima zi, cu atât mai mult peste 7 zile de la evenimentul constatat. În consecință, minorii nu au suportat o intoxicație cu substanțe fosfororganice, inclusiv cu „Bi-58”, iar diagnosticul copiilor a fost confirmat doar pe date subiective. Astfel, dovadă a faptului că la data de 09.03.2016 nu a avut loc intoxicație repetată se confirmă și prin contradicțiile rapoartelor de expertiză din data de 22.04.2016 prezentate de către acuzare și efectuate de IMSP SR Rezina vizavi de rapoartele de expertiză judiciară în comisie efectuate ulterior. În urma examinării cauzei penale și aprecierii probelor, instanța de apel a reținut că există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția adusă inculpatului Cheptene Ion, la caz, partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente nici în instanța de fond și nici în instanța de apel care, în ansamblu cu circumstanțele cauzei, ar dovedi vinovăția inculpatului Cheptene Ion în comiterea faptei imputate, din care motive, în speță s-a impus soluția prevăzută de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod 8 de procedură penală, care prevede că sentința de achitare se adoptă dacă: fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg, prin care, indicând temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1. În argumentarea soluției solicitate recurentul invocă următoarele aspecte: - instanța de apel judecînd în fapt și în drept cererea de apel a procurorului și adoptînd soluția contestată s-a expus nemotivat asupra argumentelor acuzatorului de stat despre aprecierea greșită de către prima instanță a probelor administrate de către partea acuzării, despre interpretarea greșită a normei incriminate, dar și despre omisiunea neargumentată de a constata circumstanțe intervenite ulterior săvârșirii infracțiunii, care exclud tragerea la răspundere penală, aceasta în condițiile în care nu a combătut în mod convingător pe fiecare dintre ele, astfel încât un observator independent să se poată convinge de faptul că soluția instanței, din perspectiva argumentelor ei, relevă adevărul obiectiv. Mai mult, instanța de apel, similar instanței de fond, și-a motivat contradictoriu soluția adoptată; - bazat pe conținutul părții descriptive a deciziei recurate, instanța de apel a descris probele administrate de către partea acuzării la etapa cercetărilor judecătorești în instanțele de fond și apel, însă la fel ca și instanța de fond, nu le-a supus unei analize ample în ordinea stabilită la art. 101 Cod de procedură penală, pe fiecare în parte din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor; - ambele instanțe de judecată și-au motivat soluțiile cu argumente care caracterizează, atât temeiurile de achitare a inculpatului Cheptene Ion (deopotrivă din lipsa în acțiunile făptuitorului a elementelor infracțiunii, cât și din lipsa faptului infracțiunii) cât și temeiurile de încetare a procesului penal; - dezbătînd chestiunea privind neîntrunirea condițiilor pentru calificarea/încadrarea daunei materiale cauzate prin inacțiunile inculpatului Cheptene Ion la proporții mari, partea acuzării reține că la geneza dilemei sesizate de către prima instanță și instanța de apel stă certificatul eliberat de către Instituția medico-sanitară publică „Spitalul raional Rezina” nr. xxxxx din 08 aprilie 2016, potrivit căruia pentru tratamentul a 36 pacienți-copii internați la data de 09 martie 2016 pentru acordarea ajutorului medical calificat s-ar fi cheltuit din bugetul instituției suma de 52 956 lei, calculat câte 1 471 lei pentru fiecare pacient. 9 Calculul cheltuielilor pentru fiecare pacient în parte a arătat o altă sumă decât cea menționată în certificatul litigios și anume suma reținută de către instanța de fond și acceptată de către instanța de apel - 1 347 lei. Astfel, instanțele de fond urmau a ține cont de faptul că realmente, la data de 09 martie 2016, în Instituția medico-sanitară publică „Spitalul raional Rezina” au fost internați nu 36 minori dar 38 și acest fapt rezultă din probele materiale administrate de către partea acuzării. Situațiile descrise mai sus impuneau instanța de fond să intervină cu clarificări a chestiunii incerte, sesizînd astfel direct procurorul despre dilema și/sau incertitudinea apărută; - instanța de apel, pe lângă argumentele criticate supra referitor la întinderea prejudiciului/daunei materiale cauzate, a motivat soluția de respingere a apelului formulat de catre procuror cu raționamente care aparent nu sânt clare și nu ar trebui citate într-o hotărâre judecătorească. Instanța de apel a argumentat că prevederile art. 17 alin. (2) pct. 6) a Legii RM nr. 10 din 03 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice a căror nerespectrare a fost reținută în sarcina inculpatului Cheptene Ion nu ar fi fost în vigoare la ziua începerii examinării în fond a cauzei, la ziua citirii învinuirii inculpatului în ședința de judecată și nu puteau fi invocate în sensul acuzării. De caz, abrogarea ulterioară a art. 17 alin. (2) pct. 6) a Legii RM nr. 10 din 03 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice nu a dezincriminat fapta savârșită anterior de către inculpat, mai cu seamă că împuternicirile descrise supra ale medicului-șef sanitar din teritoriu administrativ nu au fost abrogate ci doar au fost incorporate în alte articole ale aceleiași legi; - constatarea făcută de către instanța de apel, preluată dealtfel din reflecțiile primei instanțe potrivit cărora, cauza internării la data de 09 martie 2016 în IMSP „Spitalul raional Rezina” a elevilor Liceului Teoretic “Ion Creangă” din sat. Xxxxx r-nul Xxxxx nu ar fi fost inhalarea substanțelor toxice, provocată de spargerea la data de 03 martie 2016 a unei fiole cu insecticid de către minora Xxxxx Xxxxx, contravine explicit informației parvenite de la Centru Național de Sănătate Publică a Republicii Moldova, conform căruia în probele de aer și lavajele colectate de specialiștii CNSP la 09 martie 2016 în locul accidentului provocat prin spargerea la 03 martie 2016 a unei fiole cu insecticid Bi-58 în incinta LT Ion Creangă din s. Xxxxx r-nul Xxxxx, s-au depistat concentrații de insecticid neadmise în spațiile instituțiilor de învățământ.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Lefter Dumitru în numele inculpatului a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, menționând că acesta 10 urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece sentința este una legală și întemeiată, iar careva temeiuri de casare a acesteia nu au fost reținute de către instanța de apel prin care s-a dispus respingerea apelului declarat de procuror.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal reține că, în drept, acesta face referire la temeiul stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pledînd că instanța de apel nu a apreciat probele la justa valoare. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Astfel, cu referire la temeiul pentru declararea recursului ordinar indicat de către procuror, Colegiul penal menționează că, decizia recurată a fost motivată plenar și consecvent în baza materialelor cauzei prin prisma legislației pertinente. Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a 11 expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția achitării persoanei fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2021. De asemenea, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei contestate argumentat și detaliat a susținut poziția instanței de fond, prin care inculpatul a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, din textul recursului se evidențiază că, recurentul critică aprecierea probelor de către instanța de apel, menționând că instanța eronat a ajuns la concluzia de a dispune achitarea inculpatului, fără a verifica și cerceta probele acuzării care de fapt demonstrează indubitabil vinovăția lui Cheptene Ion, însă, recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept admise la judecarea cauzei. În acest sens, instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, întemeiat a dispus achitarea lui Cheptene Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse în sprijinul acuzării inculpatului. Așadar, instanța de recurs conchide că, instanța de apel și-a motivat soluția privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil. 12

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2021, în cauza penală în privința lui Cheptene Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 27 octombrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecătorii Guzun Ion Boico Victor 13