1ra-1394/2021 — art. 329 alin. 2 lit. b CP

1ra-1394/2021 — art. 329 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1394/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie

2021, în cauza penală în privința lui

Cheptene Ion Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din s. xxxxx, r-nul xxxxx și

domiciliat în or. xxxxx, str. xxxxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, a

fost achitat, din motiv că, fapta nu întruneste elementele infracțiunii.

învinuit de procuror de faptul că, la data de 01.06.2009, fiind numit în funcție de

medic-șef al Centrului de Sănătate Publică raional Rezina, astfel fiind persoană

publică în sensul art. 123 Cod penal, responsabil în baza art. 19 din Legea nr. 10-XVI

din 03.02.2009 „privind supravegherea de Stat a Sănătății Publice” și obligat - „să

dispună aplicarea prevederilor legislației privind supravegherea sănătății publice, să

controleze respectarea acestora și să efectueze activitățile de care sunt

responsabile...să dispună fără întârziere aplicând principiul precauției măsurile

necesare de sănătate publică în cazul apariției unei boli, izbucniri sau a unui element

de risc pentru sănătatea publică...”, la data de 03.03.2016, în jurul orelor 14:00, de

1

către minora Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxxx, care se afla în incinta Liceului Teoretic „Ion

Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, din neatenție a fost deteriorată o fiolă cu

insecticid „Bi 58” ce se afla asupra sa, ca rezultat fiind evacuați toți elevii liceului și

activitatea acestuia fiind stopată, iar pe parcursul intervalului de timp cuprins între

03.03.2016 - 04.03.2016, în IMSP Spitalul raional Rezina, cu diagnoza: intoxicare cu

insecticid „ Bi 58” au fost internați 17 copii, iar doi copii fiind internați în IMSP

Centrul Mamei și Copilului din mun. Chișinău.

Cunoscînd de cazul menționat mai sus, Ion Cheptene, medic-șef al CSP Rezina,

în temeiul Legii privind supravegherea de Stat a Sănătății Publice nr. 10-XVI din

03.02.2009, a organizat deplasarea la fața locului a specialistului Centrului de

Sănătate Publică Rezina, care a examinat obiectivul, adică încăperea liceului sub

prisma sanitaro-epidemiologică și au constatat că a avut loc un caz de intoxicație în

grup prin inhalare cu insecticid „Bi 58” a elevilor liceului.

Urmare a raportării cazului, medicul-șef al Centrului Sănătate Publică raional

Rezina, Cheptene Ion, în perioada 03-09 martie 2016, ca rezultat al îndeplinirii

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și atitudinii neglijente de către acesta,

contrar cerințelor art. 19 din Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 „privind supravegherea

de Stat al Sănătății Publice”, care stipulează că medicul-șef sanitar teritorial și

adjunctul lui, este obligat „să dispună aplicarea prevederilor legislației privind

supravegherea sănătății publice, să controleze respectarea acestora și să efectueze

activitățile de care sunt responsabile...să dispună fără întârziere aplicând principiul

precauției măsurile necesare de sănătate publică în cazul apariției unei boli, izbucniri

sau a unui element de risc pentru sănătatea publică...”, contrar prevederilor pct. 22

din Regulamentul Centrului de Sănătate Publică raional Rezina, aprobat prin

Ordinul Ministerului Sănătății nr. xxxx din 03.04.2013, care stipulează că una din

sarcinile de bază a centrului este faptul că „organizează acțiunile intersectoriale de

asigurare a condițiilor inofensive de muncă, habitat, instruire și educație”, punctul

38 care prevede: „medicul-șef sanitar de stat al raionului, medicul-șef al centrului, în

baza delegărilor și împuternicirilor date de către Ministerul Sănătății, este persoana

responsabilă, abilitată cu dreptul de conducere operativă și gestionarea centrului...”,

punctul 41 lit. m) care prevede că „medicul-șef sanitar de stat al raionului, medicul-

șef al centrului, instituie la necesitate, comisii și grupuri de lucru, pe anumite

perioade determinate”, nu a solicitat asistență metodică și tehnică de la Centrul

Național de Sănătate Publică pentru investigarea cazului după intoxicarea elevilor

ce a avut loc la 03-04.03.2016 și nu a emis o hotărâre în temeiul art. 17 alin. (2) pct. 6)

al Legii nr. 10-XVI din 03.02.2009 „privind supravegherea de stat a sănătății publice”,

2

de sistare a activității Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx până

la excluderea oricărui risc.

La data de 09 martie 2016, Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx r-nul

Xxxxx și-a continuat activitatea, elevii revenind la ore și având acces în holul

instituției unde a fost spartă fiola cu insecticid de tip „Bi-58”, fapt ce a dus la crearea

unor urmări grave sub formă de intoxicare repetată a 36 elevi și internarea lor din

nou în staționarul IMSP Spitalul raional Rezina, cu diagnoza intoxicare cu insecticid

și suportarea de către stat, pentru acordarea ajutorului medical copiilor, a

cheltuielilor nejustificate în proporții mari în sumă de 52 956 lei.

Acțiunile inculpatului Cheptene Ion au fost calificate de procuror în baza art.

329 alin. (2) lit. b) Cod penal - neglijența în serviciu, săvârșită după semnele, îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei

atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

mari intereselor publice, care au provocat alte urmări grave.

Rezina Bernaz Ion prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care în temeiul art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală, în coroborare cu prevederile

art. 322 alin. (1) Cod de procedură penală, a înceta procesul penal de învinuire a lui

Cheptene Ion, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, în legătură cu intervenirea altor circumstanțe, prevăzute de lege, care

condiționează excluderea urmăririi penale.

3.1. În motivarea cerințelor sale a invocat că, vina lui Cheptene Ion în comiterea

infracțiunii în care a fost pus sub învinuire a fost probată prin probele acumulate

legal în cadrul urmăririi penale care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată.

La 07 noiembrie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 207 din 29 iulie 2016

(Monitor Oficial nr. 369-378/751 din 28.10.2016), prin care a fost modificat art. 126 din

Codul penal, acesta având următorul conținut: „(1) Se consideră proporții mari

valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de

salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în

vigoare la momentul săvîrșirii faptei. (11) Se consideră proporții deosebit de mari

valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de

salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în

3

vigoare la momentul săvârșirii faptei. (2) Caracterul considerabil sau esențial al

daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența

persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării

materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de

lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Conform Hotărârii Guvernului RM nr. 879 din 23.12.2015, a fost aprobat

cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în

mărime de 5050 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație.

Deci, daune în proporții mari reprezintă suma de 20 x 5050 lei egal cu 101.000

lei.

Ca urmare a modificărilor respective, suma de 52 956 lei, menționată în

învinuire nu mai reprezintă proporții mari, iar art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal

prevede ca urmări grave inclusiv cauzarea unei daune în proporții mari, infracțiunea

fiind una materială.

2021, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procurorul în Procuratura

raionului Soroca Andronic Tatiana, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, reținînd aprecierile

instanței de fond cu referire la ansamblul probelor administrate de acuzatorul de stat

în vederea probării vinovăției inculpatului Cheptene Ion în comiterea infracțiunii

incriminate și apreciindu-le în coraport cu lucrările instanței de apel efectuate în

conformitate cu art. 415 alin. (21) Cod procedură penală, a atestat că acuzatorul de

stat nu a prezentat instanței de apel probe pertinente, concludente, utile și veridice

care apreciate din punct de vedere al coroborării lor să demonstreze faptul că,

concluziile instanței de fond despre achitarea inculpatului Cheptene Ion de

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

sunt eronate și care urmează a fi desființate, prin pronunțarea unei sentințe de

condamnare.

Instanța de apel a reținut, că deși acuzatorul de stat îi incriminează

inculpatului încălcarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 „Cu

privire la supravegherea de stat a sănătății publice”, precum și prevederile pct. 22,

38 și 41 lit. m) din Regulamentul Centrului de Sănătate Publică, aprobat prin Ordinul

Ministerului Sănătății nr. 388 din 03.04.2013, în actul de învinuire nu a specificat ce

anume măsuri urma să întreprindă inculpatul prin prisma acestor prevederi și dacă

acestea sau unele din aceste măsuri au fost sau nu și dacă da - în ce măsură,

4

îndeplinite. Nu este clar cum anume urmau a fi aplicate prevederile art. 19 din Legea

nr. 10-XVI din 03.02.2009.

La acest compartiment este imperativ de menționat că, în actul de învinuire,

procurorul nu se referă la fișa postului inculpatului și din învinuire nu reiese clar

dacă atare responsabilități erau stabilite anume în sarcina sa.

Totodată, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel nu a fost prezentată

nici o decizie a organelor ierarhic superioare prin care să se fi constatat, în rezultatul

unei cercetări de serviciu, faptul neîndeplinirii atribuțiilor de către medicul-șef al

Centrului de Sănătate Publică Rezina, Ion Cheptene.

Or, acesta, potrivit materialelor cauzei, a fost eliberat din funcție în baza cererii

de demisie, prin Ordinul nr. xxxx din 29.03.2016 a Ministrului Sănătății Ruxanda

Glavan.

Analizând elementul de învinuire în partea ce ține că inculpatul Cheptene Ion

nu a solicitat asistență metodică și tehnică de la Centrul Național de Sănătate Publică

pentru investigarea cazului după intoxicarea elevilor ce a avut loc în perioada 03-04

martie 2016, instanța de apel a reținut că, de către procuror nu s-a luat în considerație

faptul că, în descifrarea serviciilor prestate, în extrasul de la S.A. „Moldtelecom” pe

perioada de timp 01 martie 2016 - 31 martie 2016 care a fost prezentat la faza urmăririi

penale și anexat la cauza penală, s-a confirmat multitudinea de apeluri adresate din

partea Centrului de Sănătate Publică la data de 03 - 04 martie 2016, către numărul

xxxx care aparține d-lui Guștiuc Vasile, medic șef al CSP Orhei.

La fel, organul de urmărire penală nu a stabilit scopul apelului la nr. xxxxx

care aparține lui Pînzari Iurie, Șef al Centrului Toxicologic al CNSP ulterior în funcția

de Director General CNSP, pe care inculpatul Ion Cheptene l-a apelat.

Celelalte numere de telefoane din lista prezentată aparțin instituțiilor medicale

locale, precum secția de internare, vice-directorul spitalului, directorul spitalului,

Centrul de Sănătate Cuizăuca.

Reieșind din descifrarea menționată supra, instanța de apel a reținut poziția

părții apărării potrivit căreia, aceste apeluri telefonice au fost efectuate de către

inculpatul Cheptene Ion, în vederea explicării situației create, solicitarea de

consultație profesională, suport metodic și material în ceea ce privește tehnica, utilaj

de acumulare a probelor de aer și altele, iar partea acuzării nu a demonstrat

contrariul.

Instanța de apel a apreciat că acuzația adusă inculpatului este una ambiguă, în

partea „dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor publice, care au provocat

alte urmări grave”, nefiind suficient de clară, fiind incert calificativul legat de

proporții: au fost sau nu cauzate, fiind în prezența condiției „dacă”, iar pe de altă

5

parte, i se incriminează inculpatului acțiunea/inacțiunea soldată cu cauzarea de

urmări grave și prin urmare este irelevant calificativul de la alin. (1) al art. 329 Cod

penal.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a constatat că, procesul de

învățământ la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din s. Cuizăuca, r-nul Rezina, conform

Planului - Cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal pentru anul de

învățământ 2015-2016 aprobat prin Ordinul nr. 312 din 11.05.2015, pentru clasele I-

IV vacanța de primăvară era stabilită pentru perioada 27.02.2016 - 08.03.2016.

Totodată, după incidentul din 03.03.2016 activitatea liceului a fot încetată în

virtutea vacanței elevilor, iar după revenirea din vacanță, la data de 09.03.2016 elevii

au acuzat simptome care au fost apreciate drept intoxicație și cel care a emis ordin

de suspendare a activității liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx la 09.03.2016,

nu a fost Cheptene Ion, ci medicul-șef interimar al CSP Rezina, Stoian Mihail.

Prin urmare, instanța de apel a reținut argumentele inculpatului Cheptene Ion

care a indicat că, el într-adevăr în perioada de după 09.03.2016 nu a fost de facto și nici

de jure în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ci a fost în concediu medical, potrivit

cererii din 01.03.2019 pe care a depus-o la Ministerul Sănătății. În confirmarea acestui

fapt sunt prezentate și copiile buletinelor de boală ale inculpatului din care au

rezultat că, din data de 09.03.2016 până la 27.03.2016, inculpatul s-a aflat la tratament.

Iar, informația formulată Procuraturii Rezina de către medicul-șef Valeriu

Dodu care l-a succedat pe inculpat în funcție, despre aflarea inculpatului în

exercitarea atribuțiilor de serviciu în perioada 09.03.2016 - 29.03.2016 nu poate fi

considerată veridică, ea fiind combătută prin actele medicale prezentate de inculpat.

Prin urmare, instanța de apel a considerat neîntemeiată constatarea din actul

de învinuire a inculpatului care se referă la faptul că „în perioada 03-09 martie 2016,

ca rezultat a îndeplinirii necorespunzătoare...”, deoarece în această perioadă, liceul

nu a activat, cazuri de intoxicare ale altor persoane nu au avut loc și ordin de sistare

a activității instituției nici nu putea fi emis.

În continuare, instanța de apel a menționat că, inculpatul Cheptene Ion a fost

învinuit de comiterea neglijenței în serviciu. Respectiv, s-a atestat lipsa laturii

subiective a infracțiunii, iar partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată

careva probe concludente, care ar atesta prezența prejudiciului în proporții mari,

astfel nici organul de urmărire penală, nici acuzatorul de stat, nu au verificat

corectitudinea calculărilor prezentate de către instituția medicală, întrucât

certificatul nr. xxxx din 08.04.2016, prin care se confirmă suma de 52 956 lei, care a

stat la baza pornirii cauzei penale în privința lui Chepetene Ion, este o eroare.

6

Or, calculul obținut potrivit acestor informații, se estimează la suma totală de

48 492 lei, deci în total suma pentru un pacient nu constituie 1 471 lei, dar constituie

1 347 lei care înmulțită la 36 pacienți constituie suma de 48 492 lei și nu 52 956 lei.

Potrivit Monitorului Oficial din 28 octombrie 2016 a fost publicată Legea

pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 207 din 29 iulie 2016 prin

care unitatea convențională a fost majorată în Codul Penal, Codul de Procedură

Penală și Codul de Procedură Civilă de la 20 lei la 50 lei.

Astfel, la data de 08.04.2016, la pornirea cauzei penale paguba în proporții mari

constituia suma de 50 000 lei, iar paguba presupusă că a fost cauzată de inculpat

constituia de fapt suma de 48 492 lei, nefiind prin urmare prezentă urmarea

prejudiciabilă a infracțiunii, manifestată prin cauzarea de daune în proporții mari.

Potrivit procesului-verbal de examinare sanitaro-epidemiologică a obiectului

din 03.03.2016 întocmit la ora 15:10 de către asistentul igienist V. Sapojnic și

inspectorul DRSA Iu. Cojocari și semnat de către directorul Liceului Teoretic „Ion

Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, se descriu circumstanțele celor întâmplate și pe

deplin măsurile necesare întreprinse pentru lichidarea incidentului.

Reieșind din declarațiile martorilor audiați în instanța de fond și suplimentar

în instanța de apel, a fost constatat faptul că, toate procedeele și măsurile preconizate

au fost respectate și la data de 09.03.2016 a fost adus la cunoștință din partea

conducerii liceului, către Direcția raională de învățământ, că procesul de studii este

posibil de continuat, întrucât miros sau prezența substanțelor chimice în aer s-a

exclus, fapt care urma a fi luat în considerație de către organul de urmărire penală și

acuzatorul de stat.

Analizînd rezultatele investigațiilor de laborator efectuate de către laboratorul

CNSP s-a constatat, că în probele de aer din preajma locului de spargere a fiolei s-au

depistat respectiv concentrația de 0,12 mg/m3 și 0,04 mg/m3, astfel luînd în

considerație că CMA (concentrația maximă admisibilă) de 0,5 mg/m3 în aerul zonei

de lucru este stabilită inclusiv prin Normativele Igienice privind reziduurile

preparatelor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurător, aprobate de

Ministerul Sănătății și publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-

253/359 din 19.12.2003, reiese că nu putea avea loc intoxicația repetată.

Acest fapt vine în contradicție și combate proba invocată de procuror -

informația parvenită de la Centrul Național de Sănătate Publică a RM, conform

căruia în probele de aer și lavajele colectate de specialiștii CNSP la 09.03.2016 în locul

accidentului provocat prin spargerea la 03.03.2016 a unei fiole cu insecticid „Bi-58”

în incinta Liceului Teoretic „Ion Creangă” din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, s-au depistat

concentrații de insecticid neadmise în spațiile instituțiilor de învățământ.

7

Totodată, instanța de apel a atestat că, acuzarea nu a luat în considerație

maladiile care au fost depistate în urma investigațiilor clinice, prin radiografia

toracelui etc. Deci, în perioada aflării copiilor în spitalul raional Rezina, reieșind din

rezultatele investigațiilor clinice analiza generală a sângelui la 8 elevi – Xxxxx Xxxxx,

s-a depistat anemie feripriva, care putea fi tratată în condiții de ambulator la medicul

de familie și nu are nici o legătură cauzală cu incidentul dat.

La fel, au mai fost depistați 5 elevi – Xxxxx Xxxxx cu bronșită, confirmată la

radiografia toracelui, dar în lipsa simptomelor de intoxicație inhalatorii cu substanța

„Bi-58”, astfel se poate afirma cu certitudine, că bronșita nu este o consecință a

acțiunii toxice a acestei substanțe. Alți 2 elevi – Xxxxx Xxxxx au fost depistați cu

proces intestinal tranzitoriu sau dereglare funcțională de gravitate nesemnificativă.

Elevul Xxxxx Xxxxx cu distrofie grăsoasă a ficatului și pancreatită pe fondal de

obezitate gr. I-II. Elevul Xxxxx Xxxxx cu tulburării psihosomatice.

Deși, acuzatorul de stat a invocat drept probe în susținerea acuzării rapoartele

de expertiză medico-legală în număr de 38 ale elevilor internați în spital, aceste probe

au fost combătute prin concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală în comisie,

numite prin încheierile instanței de judecată din 24.01.2017, potrivit cărora, cu

referire la fiecare dintre elevii în cauză se concluzionează faptul că, concentrațiile de

fosfamid depistate în preajma locului de spargere a fiolei și percepute organoleptic

de pacienți n-au putut provoca intoxicație pe data de 09.03.2016, fapt demonstrat

prin lipsa simptomelor clinice specifice intoxicației. Reieșind din aceasta,

concentrațiile pesticidului menționat în preajma locului de spargere a fiolei nu

puteau provoca intoxicația prin inhalare atât în prima zi, cu atât mai mult peste 7 zile

de la evenimentul constatat. În consecință, minorii nu au suportat o intoxicație cu

substanțe fosfororganice, inclusiv cu „Bi-58”, iar diagnosticul copiilor a fost

confirmat doar pe date subiective.

Astfel, dovadă a faptului că la data de 09.03.2016 nu a avut loc intoxicație

repetată se confirmă și prin contradicțiile rapoartelor de expertiză din data de

22.04.2016 prezentate de către acuzare și efectuate de IMSP SR Rezina vizavi de

rapoartele de expertiză judiciară în comisie efectuate ulterior.

În urma examinării cauzei penale și aprecierii probelor, instanța de apel a

reținut că există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția adusă inculpatului

Cheptene Ion, la caz, partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente

nici în instanța de fond și nici în instanța de apel care, în ansamblu cu circumstanțele

cauzei, ar dovedi vinovăția inculpatului Cheptene Ion în comiterea faptei imputate,

din care motive, în speță s-a impus soluția prevăzută de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod

8

de procedură penală, care prevede că sentința de achitare se adoptă dacă: fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg, prin care, indicând temeiul

de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

5.1. În argumentarea soluției solicitate recurentul invocă următoarele aspecte:

- instanța de apel judecînd în fapt și în drept cererea de apel a procurorului și

adoptînd soluția contestată s-a expus nemotivat asupra argumentelor acuzatorului

de stat despre aprecierea greșită de către prima instanță a probelor administrate de

către partea acuzării, despre interpretarea greșită a normei incriminate, dar și despre

omisiunea neargumentată de a constata circumstanțe intervenite ulterior săvârșirii

infracțiunii, care exclud tragerea la răspundere penală, aceasta în condițiile în care

nu a combătut în mod convingător pe fiecare dintre ele, astfel încât un observator

independent să se poată convinge de faptul că soluția instanței, din perspectiva

argumentelor ei, relevă adevărul obiectiv. Mai mult, instanța de apel, similar

instanței de fond, și-a motivat contradictoriu soluția adoptată;

- bazat pe conținutul părții descriptive a deciziei recurate, instanța de apel a

descris probele administrate de către partea acuzării la etapa cercetărilor

judecătorești în instanțele de fond și apel, însă la fel ca și instanța de fond, nu le-a

supus unei analize ample în ordinea stabilită la art. 101 Cod de procedură penală, pe

fiecare în parte din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor;

- ambele instanțe de judecată și-au motivat soluțiile cu argumente care

caracterizează, atât temeiurile de achitare a inculpatului Cheptene Ion (deopotrivă

din lipsa în acțiunile făptuitorului a elementelor infracțiunii, cât și din lipsa faptului

infracțiunii) cât și temeiurile de încetare a procesului penal;

- dezbătînd chestiunea privind neîntrunirea condițiilor pentru

calificarea/încadrarea daunei materiale cauzate prin inacțiunile inculpatului

Cheptene Ion la proporții mari, partea acuzării reține că la geneza dilemei sesizate

de către prima instanță și instanța de apel stă certificatul eliberat de către Instituția

medico-sanitară publică „Spitalul raional Rezina” nr. xxxxx din 08 aprilie 2016,

potrivit căruia pentru tratamentul a 36 pacienți-copii internați la data de 09 martie

2016 pentru acordarea ajutorului medical calificat s-ar fi cheltuit din bugetul

instituției suma de 52 956 lei, calculat câte 1 471 lei pentru fiecare pacient.

9

Calculul cheltuielilor pentru fiecare pacient în parte a arătat o altă sumă decât

cea menționată în certificatul litigios și anume suma reținută de către instanța de

fond și acceptată de către instanța de apel - 1 347 lei.

Astfel, instanțele de fond urmau a ține cont de faptul că realmente, la data de

09 martie 2016, în Instituția medico-sanitară publică „Spitalul raional Rezina” au fost

internați nu 36 minori dar 38 și acest fapt rezultă din probele materiale administrate

de către partea acuzării.

Situațiile descrise mai sus impuneau instanța de fond să intervină cu clarificări

a chestiunii incerte, sesizînd astfel direct procurorul despre dilema și/sau

incertitudinea apărută;

- instanța de apel, pe lângă argumentele criticate supra referitor la întinderea

prejudiciului/daunei materiale cauzate, a motivat soluția de respingere a apelului

formulat de catre procuror cu raționamente care aparent nu sânt clare și nu ar trebui

citate într-o hotărâre judecătorească.

Instanța de apel a argumentat că prevederile art. 17 alin. (2) pct. 6) a Legii RM

nr. 10 din 03 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice a căror

nerespectrare a fost reținută în sarcina inculpatului Cheptene Ion nu ar fi fost în

vigoare la ziua începerii examinării în fond a cauzei, la ziua citirii învinuirii

inculpatului în ședința de judecată și nu puteau fi invocate în sensul acuzării.

De caz, abrogarea ulterioară a art. 17 alin. (2) pct. 6) a Legii RM nr. 10 din 03

februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice nu a dezincriminat

fapta savârșită anterior de către inculpat, mai cu seamă că împuternicirile descrise

supra ale medicului-șef sanitar din teritoriu administrativ nu au fost abrogate ci doar

au fost incorporate în alte articole ale aceleiași legi;

- constatarea făcută de către instanța de apel, preluată dealtfel din reflecțiile

primei instanțe potrivit cărora, cauza internării la data de 09 martie 2016 în IMSP

„Spitalul raional Rezina” a elevilor Liceului Teoretic “Ion Creangă” din sat. Xxxxx r-nul

Xxxxx nu ar fi fost inhalarea substanțelor toxice, provocată de spargerea la data de 03 martie

2016 a unei fiole cu insecticid de către minora Xxxxx Xxxxx, contravine explicit

informației parvenite de la Centru Național de Sănătate Publică a Republicii

Moldova, conform căruia în probele de aer și lavajele colectate de specialiștii CNSP la 09

martie 2016 în locul accidentului provocat prin spargerea la 03 martie 2016 a unei fiole cu

insecticid Bi-58 în incinta LT Ion Creangă din s. Xxxxx r-nul Xxxxx, s-au depistat

concentrații de insecticid neadmise în spațiile instituțiilor de învățământ.

penală, avocatul Lefter Dumitru în numele inculpatului a depus referință privitor la

opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, menționând că acesta

10

urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece sentința este una legală și întemeiată, iar

careva temeiuri de casare a acesteia nu au fost reținute de către instanța de apel prin

care s-a dispus respingerea apelului declarat de procuror.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal

reține că, în drept, acesta face referire la temeiul stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

pledînd că instanța de apel nu a apreciat probele la justa valoare.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate

neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Astfel, cu referire la temeiul pentru declararea recursului ordinar indicat de

către procuror, Colegiul penal menționează că, decizia recurată a fost motivată

plenar și consecvent în baza materialelor cauzei prin prisma legislației pertinente.

Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

11

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare

rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția

achitării persoanei fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 22 februarie 2021.

De asemenea, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei contestate

argumentat și detaliat a susținut poziția instanței de fond, prin care inculpatul a fost

achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit.

b) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, din textul recursului se evidențiază că, recurentul critică aprecierea

probelor de către instanța de apel, menționând că instanța eronat a ajuns la concluzia

de a dispune achitarea inculpatului, fără a verifica și cerceta probele acuzării care de

fapt demonstrează indubitabil vinovăția lui Cheptene Ion, însă, recurentul nu

argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de

drept admise la judecarea cauzei.

În acest sens, instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și, întemeiat a dispus achitarea lui Cheptene Ion

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel

a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse

în sprijinul acuzării inculpatului.

Așadar, instanța de recurs conchide că, instanța de apel și-a motivat soluția

privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu

se mai impune.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el

urmează a fi declarat inadmisibil.

12

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 22 februarie 2021, în cauza penală în privința lui Cheptene Ion

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 octombrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecătorii Guzun Ion

Boico Victor

13