1ra-1440/21 — art. 145 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-1440/21 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1440/21
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 august 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,
Dubăsari Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui
Teacă Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare:
Prima instanță: 10.08.2020 – 10.09.2020;
Instanța de apel: 30.10.2020 – 27.01.2021;
Instanța de recurs: 26.05.2021 – 17.08.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei) din 10 septembrie
2020, Teacă Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1)
Cod penal, la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
A fost dispusă încasarea din contul lui Teacă Ion în beneficiul statului,
suma de 27 736 (douăzeci și șapte mii, șapte sute treizeci și șase) lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că la
data de 13 mai 2020, în intervalul orelor 22:00 – 23:00, aflându-se la domiciliul
cet. Morcan Ion, situat în xxxxx, în urma unui conflict iscat cu Morcan Ion, având
scopul de a-l omorî, conștientizând urmările ce pot surveni în rezultatul
acțiunilor sale, cu intenție directă, i-a aplicat lui Morcan Ion multiple lovituri cu
pumnii, picioarele și un băț, peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții
vătămate Morcan Ion, conform raportului de expertiză judiciară
nr. 202018C0054 din 26 mai 2020: fracturi multiple a oaselor craniului și
oaselor faciale cu hemoragie subdurală și subarahnoidală, fractura vertebrei
cervicale 3 cu deplasare, fratura osului femoral drept, leziuni calificate ca
vătămare corporală gravă, care a provocat decesul victimei.
1
La data de 15 mai 2020, aproximativ ora 03:30, s-a deplasat împreună cu
Danilov Maria, la domiciliul victimei Morcan Ion, au luat cadavrul și l-au dus în
câmpul amplasat în extravilanul or. Sîngerei, în apropiere de SA „FEE-Nord”,
unde l-au acoperit cu strujeni de porumb.
Ulterior, la data de 16 mai 2020, aproximativ ora 04:50, s-a deplasat la
locul unde a ascuns cadavrul, l-a incendiat, după care l-a mutat aproximativ la
20 metri unde iarăși l-a acoperit cu strujeni de porumb.
Astfel, acțiunile inculpatului Teacă Ion au fost încadrate în baza art. 145
alin. (1) Cod penal, omorul unei persoane.
2.1. Instanța de judecată a concluzionat că vinovăția inculpatului
Teacă Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j)
Cod penal, adică omorul săvârșit cu deosebită cruzime, nu a fost demonstrată
în ședința de judecată, din care motiv a constatat că acțiunile inculpatului
Teacă Ion urmează a fi recalificate din prevederile art. 145 alin. (2) lit. j)
Cod penal, în prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal, și anume omorul unei
persoane.
În acest context, a menționat că decesul lui Morcan Ion a survenit în urma
leziunilor corporale grave, iar pentru răspunderea în cazul infracțiunii
prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, deosebita cruzime trebuie să fie
exercitată până la consumarea omorului, sau împrejurarea aplicării multiplelor
lovituri de către Teacă Ion care au provocat decesul victimei Morcan Ion, nu
atestă că omorul a fost săvârșit cu deosebită cruzime.
Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a
acesteia, în partea recalificării acțiunilor și stabilirii pedepsei inculpatului
Teacă Ion, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Teacă Ion să fie
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, la
18 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În motivarea apelului a menționat, că probele administrate la cauza
penală și cercetate în cadrul ședinței primei instanțe, demonstrează că
inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor cu deosebită cruzime.
Prin urmare, a invocat acuzarea următoarele probe, și anume: declarațiile
succesorului legal al victimei Morcan Radu, martorului Danilov Maria,
martorului Nichitișin Veaceslav; raportul de expertiză judiciară nr.
2020218C0054 din 26 mai 2020; raportul de expertiză judiciară
nr. 202005O0199 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză judiciară
nr. 202037A0177 din 15 iulie 2020; raportul privind primirea informației
referitoare la infracțiuni și incidente din 25 mai 2020; procesul-verbal de
sesizare despre săvârșirea infracțiunii din data de 25 mai 2020; procesele-
verbale de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din 25 mai 2020;
ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 25 mai 2020; ordonanța de
recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 01 iunie
2020; procesul-verbal de reconstituire a faptei cu anexă a 2 CD-uri din 25 mai
2020.
2
Astfel, în opinia acuzării, prima instanță eronat a recalificat acțiunile
inculpatului Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, nefiind reținută în
acțiunile acestuia, agravanta „cu o deosebită cruzime”, care se probează prin
raportul de expertiză medico-legală a cadavrului, potrivit căruia s-a constatat
că moartea cet. Morcan Ion, a surevnit în urma leziunilor corporale grave:
fracturi multiple ale oaselor craniului și oaselor fasciale cu hemoragie
subdurală și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale 3 cu deplasare,
fractura osului femoral drept, prin ce se confirmă datele necropsiei.
De asemenea, a susținut acuzarea, că agravanta cu deosebită cruzime la
săvârșirea omorului victimei Morcan Ion, de către inculpatul Teacă Ion, se
probează și prin declarațiile succesorului în drepturi a victimei, Morcan Radu,
care a declarat că la câteva zile după ce a fost săvârșit omorul tatălui său, în
timp ce făcea curățenie în odaia unde a avut loc infracțiunea, a depistat un ochi
și dinți ale victimei Morcan Ion, fapt ce confirmă suplimentar raportul de
expertiză medico-legală a cadavrului, prin care s-a stabilit că victimei i-au fost
aplicate multiple lovituri.
Totodată, a mai indicat că prima instanță nu a apreciat corespunzător
acțiunile inculpatului întreprinse după săvârșirea infracțiunii, care pentru a
ascunde urmele omorului, a dat foc cadavrului, or, acțiuni care atestă cert
intenția directă a inculpatului Teacă Ion de săvârșirea omorului cu o deosebită
cu cruzime.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie
2021, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței primei instanțe.
4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că
prima instanță, judecând cauza a respectat normele procesuale, a verificat
complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a
apreciat probele administrate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării
lor.
Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a
concluzionat că probatoriul administrat la materialele cauzei penale, confirmă
vinovăția lui Teacă Ion, în săvârșirea infracțiunii de omor al unei persoane,
acțiunile acestuia just fiind încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, contrar
poziției părții acuzării cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului conform
art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, fapt care în ședința primei instanțe, nu și-a
găsit confirmare.
Instanța de apel a stabilit, că prima instanță corect a calificat acțiunile
inculpatului Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, iar la adoptarea
sentinței, aceasta just s-a condus de prevederile art. 1 alin. (2) Cod de procedură
penală, respectând la caz și prevederile art. 385 alin. (1) Cod de procedură
penală.
3
Prin urmare, instanța de apel a reținut că art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal,
prevede răspunderea penală pentru omorul intenționat al unei persoane,
săvârșit cu o deosebită cruzime.
În acest context, instanța de apel a precizat, că obiectul juridic special al
infracțiunii de omor intenționat (art. 145 Cod penal), îl formează relațiile
sociale cu privire la viața persoanei. Viața este ocrotită de legea penală din
momentul apariției și până la încetare. Omorul intenționat nu poate fi săvârșit
nici înainte de începutul vieții persoanei, nici după încetarea vieții persoanei.
Nu poate fi victimă a omorului nici produsul concepțiunii și nici cadavrul.
Existența unor limite, în interiorul cărora viața se bucură de protecție penală,
nu are doar o semnificație pur teoretică, ci și consecințe de ordin practic.
Cu referire la obiectul material al infracțiunii de omor intenționat,
instanța de apel a indicat, că acesta îl formează corpul persoanei. Viața unei
persoane nu poate exista decât în corpul unei persoane, existând o unitate
organică între obiectul juridic și obiectul material al acestei infracțiuni.
Pentru existența obiectului material al infracțiunii în cauză trebuie îndeplinite
două condiții: fapta subiectului să se îndrepte contra unui om viu și acesta să
nu fie persoana făptuitorului. Or, în cazul infracțiunii de omor intenționat una
și aceeași persoană nu poate fi victimă și subiect.
Latura obiectivă constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau
inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei alte persoane, urmările
prejudiciabile sub formă de moartea cerebrală a victimei, legătura de
cauzalitate dintre faptă și urmările prejudiciabile.
Legătura de cauzalitate dintre acțiunea și inacțiunea făptuitorului și
urmările prejudiciabile sub formă de moarte cerebrală a victimei trebuie să fie
stabilită cu atenție în fiecare caz în parte. De aceea, în toate cauzele care au ca
obiect o infracțiune de omor se efectuează o expertiză medico-legală, care are
ca scop tocmai stabilirea cauzelor decesului.
Instanța de apel a mai menționat, că în cazul unui omor săvârșit cu
deosebită cruzime (art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal), cruzimea deosebită
demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe de ordin
fizic sau psihic care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Cruzimea este
inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri
fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o
intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se
mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o,
maltratând-o, molestând-o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a
constituit singura cauză a decesului; este necesar ca deosebita cruzime să fi fost
exercitată până la consumarea omorului.
În conjunctura infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal,
este necesar să se stabilească, că făptuitorul conștientiza sau, altfel spus, își
dădea seama că săvârșește infracțiunea cu deosebită cruzime. Aceasta, pe lângă
faptul că el a prevăzut că va cauza cu o deosebită cruzime moartea victimei, a
dorit sau a admis, în mod conștient, survenirea acestei urmări.
4
Prin urmare, instanța de apel a reținut că potrivit raportului de expertiză
judiciară nr. 202018C0054 din 26 mai 2020, la care face referire partea
acuzării, și care a fost cercetat în cadrul ședinței primei instanțe și suplimentar
în instanța de apel, s-a concluzionat că moartea cet. Morcan Ion a survenit în
urma leziunilor corporale grave, depistându-se fracturi multiple ale oaselor
craniului și oaselor fasciale cu hemoragie subdurală și subarahnoidală, fractura
vertebrei cervicale 3 cu deplasare, fractura osului femural drept, prin ce se
confirmă datele necropsiei. În porțiunea de mușchi prezentată s-a depistat
alcool etilic în cantitatea de 0,49%, stare de ebrietate ușoară. Fracturile oaselor
puteau fi provocate de acțiunea multiplă a unui/or/ corp/uri dur/re,
contondent/te, se prepoate în timpul și circumstanțele indicate. Concretizarea
aparițiilor leziunilor corporale până la survenirea morții, nu se poate de
apreciat, fiind că cadavrul a fost supus acțiunii temperaturilor înalte cu
carbonizarea post-mortală și schimbările de putreficație a rămășițelor
cadavrului (f.d.64-65, vol.I).
Astfel, reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că acțiunile
inculpatului corect au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 145
alin. (1) Cod penal, or, la caz lipsesc probe care să confirme poziția părții
acuzării cu privire la recalificarea faptei inculpatului în baza art. 145 alin. (2)
lit. j) Cod penal.
Cu referire la argumentele acuzării potrivit cărora, inculpatul Teacă Ion a
acționat cu o deosebită cruzime la săvârșirea omorului victimei Morcan Ion,
întrucât succesorul în drepturi al victimei, Morcan Radu, a declarat că la câteva
zile după ce a fost săvârșit omorul tatălui său, în timp ce facea curățenie în odaia
în care a avut loc infracțiunea, a depistat un ochi și dinți ale victimei Morcan Ion,
instanța de apel a precizat că acestea nu pot fi reținute, deoarece aceste leziuni
nu au fost descrise în raportul de expertiză judiciară menționat supra.
Reținând prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța
de apel a indicat că contrar prevederilor art. 296 alin. (2) Cod de procedură
penală, prin fapta incriminată inculpatului în rechizitoriu, nu a fost indicat că
Teacă Ion a acționat cu deosebită cruzime.
De asemenea, instanța de apel a precizat că nu poate fi reținut nici
argumentul părții acuzării prin care susține că prima instanță, deși l-a
condamnat pe Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, totuși a reținut
fapta incriminată conform rechizitoriului, prin care inculpatul se învinuiește de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.
În concluzie, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată solicitarea
procurorului cu privire la încadrarea acțiunilor inculpatului Teacă Ion în baza
art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.
Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a indicat că
prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 alin. (2) și 75 Cod
penal și a ținut cont de gravitatea faptei săvârșite, de personalitatea
inculpatului care se caracterizează negativ (f.d.102, vol.I), de faptul că acesta nu
se află la evidența medicului narcolog și psihiatru (f.d.103- 104, vol.I), că
5
anterior a fost tras la răspundere penală, precum și de faptul că potrivit art. 76
Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă s-a reținut căința sinceră a
inculpatului, iar conform art. 77 Cod penal, careva circumstanțe agravante, nu
s-au constatat.
În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Teacă Ion, este
una echitabilă și proporțională faptei săvârșite, care va contribui la realizarea
scopului pedepsei penale de corectare și reeducarea inculpatului.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură
penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de
apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că prima instanță greșit
a reîncadrat acțiunile inculpatului Teacă Ion din prevederile art. 145 alin. (2)
lit. j) Cod penal, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, iar instanța de apel a
menținut această soluție.
Prin urmare, susține acuzarea că deși în partea descriptivă a sentinței,
prima instanță a constatat fapta săvârșită de inculpatul Teacă Ion, care a fost
incriminată potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, și
anume infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, totuși aceasta
a reîncadrat acțiunile inculpatului conform art. 145 alin. (1) Cod penal, fără a
argumenta această concluzie.
Menționează, că vinovăția inculpatului Teacă Ion, în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, se demonstrează prin
probatoriul administrat la cauza penală, și anume: declarațiile succesorului
legal al victimei Morcan Radu, martorului Danilov Maria, martorului Nichitișin
Veaceslav; raportul de expertiză judiciară nr. 2020218C0054 din 26 mai 2020;
raportul de expertiză judiciară nr. 202005O0199 din 06 iulie 2020; raportul de
expertiză judiciară nr. 202037A0177 din 15 iulie 2020; raportul privind
primirea informației referitoare la infracțiuni și incidente din 25 mai 2020;
procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din data de 25 mai
2020; procesele-verbale de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din 25
mai 2020; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 25 mai 2020; ordonanța
de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 01 iunie
2020; procesul-verbal de reconstituire a faptei cu anexă a 2 CD-uri din 25 mai
2020.
Astfel, în opinia acuzării, prima instanță eronat a recalificat acțiunile
inculpatului Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, nefiind reținută în
acțiunile acestuia, agravanta „cu o deosebită cruzime”, care se probează prin
raportul de expertiză medico-legală a cadavrului, potrivit căruia s-a constatat
că moartea cet. Morcan Ion, a surevnit în urma leziunilor corporale grave:
fracturi multiple a oaselor craniului și oaselor fasciale cu hemoragie subdurală
și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale 3 cu deplasare, fractura osului
femoral drept, prin ce se confirmă datele necropsiei.
6
De asemenea, precizează acuzarea, că agravanta cu deosebită cruzime la
săvârșirea omorului victimei Morcan Ion, de către inculpatul Teacă Ion, se
probează și prin declarațiile succesorului în drepturi a victimei, Morcan Radu,
care a declarat că la câteva zile după ce a fost săvârșit omorul tatălui său, în
timp ce făcea curățenie în odaia unde a avut loc infracțiunea, a depistat un ochi
și dinți ale victimei Morcan Ion, fapt ce confirmă suplimentar raportul de
expertiză medico-legală a cadavrului, prin care s-a stabilit că victimei i-au fost
aplicate multiple lovituri.
Mai indică, că instanțele de fond nu au apreciat corespunzător acțiunile
inculpatului, or, reieșind din concluziile raportului de expertiză medico-legală
a cadavrului lui Morcan Ion, s-au constatat leziuni corporale grave, și anume:
fracturi multiple ale oaselor craniului și oaselor fasciali cu hemoragie subdurală
și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale 3 cu deplasare, fractura osului
femoral drept, care au putut fi provocate prin acțiunea multiplă a unui/or/,
corp/uri/ dur/re, cotondent/te/, fapt ce demonstrează intenția directă a
inculpatului Teacă Ion, în săvârșirea infracțiunii de omor cu deosebită cruzime,
din care motiv consideră că acțiunile acestuia urmează a fi calificate conform
art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.
Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din
considerentele ce succed.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță,
aceasta se bazează pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)
pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, precum și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită.
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate
în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că
partea acuzării critică decizia instanței de apel din considerentul motivării
deficitare și contradictorii a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea
juridică a faptei inculpatului.
7
Colegiul penal lărgit reține că potrivit art. 414 Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se
pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:
dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost
comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost
apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu
art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiuni de drept se referă următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa
a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns
la toate motivele invocate.
În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea
instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.
Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței
de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,
la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
date.
Colegiul penal lărgit constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont
de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă.
Așadar, verificând materialele cauzei penale prin prisma argumentelor
formulate de recurent, Colegiul penal lărgit reține, că potrivit rechizitoriului,
Teacă Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)
lit. j) Cod penal, omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime.
Prin sentința primei instanțe, Teacă Ion a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, omorul unei persoane, întrucât
instanța de judecată a concluzionat că vinovăția inculpatului Teacă Ion în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, adică
omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime, nu a fost demonstrată în
ședința de judecată, din care motiv acțiunile inculpatului urmează a fi
recalificate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, omorul unei persoane, soluție
care a fost menținută și de către instanța de apel.
În acest context, Colegiul penal lărgit reține că motivarea soluției
instanței de apel cu referire la temeinicia concluziei primei instanțe de
reîncadrare a acțiunilor inculpatului Teacă Ion, din art. 145 alin. (2) lit. j)
Cod penal, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, este una contradictorie.
Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că deși
instanța de apel este solidară concluziei primei instanțe potrivit căreia în
acțiunile inculpatului Teacă Ion, nu s-a demonstrat agravanta „cu deosebită
cruzime” și că astfel acțiunile inculpatului Teacă Ion, corect au fost reîncadrate
8
în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, deoarece lipsesc probe care să confirme
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)
lit. j) Cod penal, totuși în motivarea soluției sale, aceasta reține concluziile
raportului de expertiză judiciară nr. 202018C0054 din 26 mai 2020, potrivit
cărora s-a stabilit că moartea cet. Morcan Ion, a survenit în urma leziunilor
corporale grave, depistându-se fracturi multiple ale oaselor craniului și oaselor
fasciale cu hemoragie subdurală și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale
3 cu deplasare, fractura osului femural drept, prin ce se confirmă datele
necropsiei. Fracturile oaselor cadavrului puteau fi provocate de acțiunea
multiplă a unui/or/, corp/uri/ dur/re, cotondent/te/.
Iar, în același timp, precizând și faptul că deosebita cruzime la săvârșirea
omorului, se manifestă prin cauzarea unor plăgi multiple, instanța de apel
susține reîncadrarea acțiunilor inculpatului și totodată menține constatarea
faptei infracționale înfăptuită de către prima instanță, așa cum aceasta este
expusă în rechizitoriu, fără a oferi o motivare faptului că potrivit raportului de
expertiză sus-indicat moartea a survenit în urma leziunilor corporale multiple
depistate pe cadavrul părții vătămate.
În acest context, Colegiul penal lărgit notează, că modalitatea de motivare
a soluției instanței de apel cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpatului este
neclară, or, potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare,
hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt,
cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a
permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate
cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă
motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu
de procedură.
De asemenea, analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele
invocate de către partea acuzării în cererea de apel, Colegiul penal lărgit atestă
că instanța de apel judecând cauza în ordine de apel, nu a dat răspuns la toate
argumentele invocate de către acuzare, și anume referitor la faptul că nu au fost
apreciate corespunzător acțiunile inculpatului Teacă Ion, după săvârșirea
infracțiunii, care pentru a ascunde urmele omorului, a dat foc cadavrului
victimei.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta
speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.
(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei
instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi
corectate de instanța de recurs.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale
9
invocate în cererea de apel, să-și argumenteze clar concluziile în decizia
adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și
motivată, să țină cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în
acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o
hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui
Teacă Ion xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Guzun Ion
10