1ra-1440/21 — art. 145 alin. 1 CP

1ra-1440/21 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1440/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Dubăsari Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui

Teacă Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 10.08.2020 – 10.09.2020;

Instanța de apel: 30.10.2020 – 27.01.2021;

Instanța de recurs: 26.05.2021 – 17.08.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, Teacă Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1)

Cod penal, la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Teacă Ion în beneficiul statului,

suma de 27 736 (douăzeci și șapte mii, șapte sute treizeci și șase) lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

data de 13 mai 2020, în intervalul orelor 22:00 – 23:00, aflându-se la domiciliul

cet. Morcan Ion, situat în xxxxx, în urma unui conflict iscat cu Morcan Ion, având

scopul de a-l omorî, conștientizând urmările ce pot surveni în rezultatul

acțiunilor sale, cu intenție directă, i-a aplicat lui Morcan Ion multiple lovituri cu

pumnii, picioarele și un băț, peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții

vătămate Morcan Ion, conform raportului de expertiză judiciară

nr. 202018C0054 din 26 mai 2020: fracturi multiple a oaselor craniului și

oaselor faciale cu hemoragie subdurală și subarahnoidală, fractura vertebrei

cervicale 3 cu deplasare, fratura osului femoral drept, leziuni calificate ca

vătămare corporală gravă, care a provocat decesul victimei.

1

La data de 15 mai 2020, aproximativ ora 03:30, s-a deplasat împreună cu

Danilov Maria, la domiciliul victimei Morcan Ion, au luat cadavrul și l-au dus în

câmpul amplasat în extravilanul or. Sîngerei, în apropiere de SA „FEE-Nord”,

unde l-au acoperit cu strujeni de porumb.

Ulterior, la data de 16 mai 2020, aproximativ ora 04:50, s-a deplasat la

locul unde a ascuns cadavrul, l-a incendiat, după care l-a mutat aproximativ la

20 metri unde iarăși l-a acoperit cu strujeni de porumb.

Astfel, acțiunile inculpatului Teacă Ion au fost încadrate în baza art. 145

alin. (1) Cod penal, omorul unei persoane.

2.1. Instanța de judecată a concluzionat că vinovăția inculpatului

Teacă Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j)

Cod penal, adică omorul săvârșit cu deosebită cruzime, nu a fost demonstrată

în ședința de judecată, din care motiv a constatat că acțiunile inculpatului

Teacă Ion urmează a fi recalificate din prevederile art. 145 alin. (2) lit. j)

Cod penal, în prevederile art. 145 alin. (1) Cod penal, și anume omorul unei

persoane.

În acest context, a menționat că decesul lui Morcan Ion a survenit în urma

leziunilor corporale grave, iar pentru răspunderea în cazul infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, deosebita cruzime trebuie să fie

exercitată până la consumarea omorului, sau împrejurarea aplicării multiplelor

lovituri de către Teacă Ion care au provocat decesul victimei Morcan Ion, nu

atestă că omorul a fost săvârșit cu deosebită cruzime.

acesteia, în partea recalificării acțiunilor și stabilirii pedepsei inculpatului

Teacă Ion, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Teacă Ion să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, la

18 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului a menționat, că probele administrate la cauza

penală și cercetate în cadrul ședinței primei instanțe, demonstrează că

inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor cu deosebită cruzime.

Prin urmare, a invocat acuzarea următoarele probe, și anume: declarațiile

succesorului legal al victimei Morcan Radu, martorului Danilov Maria,

martorului Nichitișin Veaceslav; raportul de expertiză judiciară nr.

2020218C0054 din 26 mai 2020; raportul de expertiză judiciară

nr. 202005O0199 din 06 iulie 2020; raportul de expertiză judiciară

nr. 202037A0177 din 15 iulie 2020; raportul privind primirea informației

referitoare la infracțiuni și incidente din 25 mai 2020; procesul-verbal de

sesizare despre săvârșirea infracțiunii din data de 25 mai 2020; procesele-

verbale de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din 25 mai 2020;

ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 25 mai 2020; ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 01 iunie

2020; procesul-verbal de reconstituire a faptei cu anexă a 2 CD-uri din 25 mai

2020.

2

Astfel, în opinia acuzării, prima instanță eronat a recalificat acțiunile

inculpatului Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, nefiind reținută în

acțiunile acestuia, agravanta „cu o deosebită cruzime”, care se probează prin

raportul de expertiză medico-legală a cadavrului, potrivit căruia s-a constatat

că moartea cet. Morcan Ion, a surevnit în urma leziunilor corporale grave:

fracturi multiple ale oaselor craniului și oaselor fasciale cu hemoragie

subdurală și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale 3 cu deplasare,

fractura osului femoral drept, prin ce se confirmă datele necropsiei.

De asemenea, a susținut acuzarea, că agravanta cu deosebită cruzime la

săvârșirea omorului victimei Morcan Ion, de către inculpatul Teacă Ion, se

probează și prin declarațiile succesorului în drepturi a victimei, Morcan Radu,

care a declarat că la câteva zile după ce a fost săvârșit omorul tatălui său, în

timp ce făcea curățenie în odaia unde a avut loc infracțiunea, a depistat un ochi

și dinți ale victimei Morcan Ion, fapt ce confirmă suplimentar raportul de

expertiză medico-legală a cadavrului, prin care s-a stabilit că victimei i-au fost

aplicate multiple lovituri.

Totodată, a mai indicat că prima instanță nu a apreciat corespunzător

acțiunile inculpatului întreprinse după săvârșirea infracțiunii, care pentru a

ascunde urmele omorului, a dat foc cadavrului, or, acțiuni care atestă cert

intenția directă a inculpatului Teacă Ion de săvârșirea omorului cu o deosebită

cu cruzime.

2021, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței primei instanțe.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

prima instanță, judecând cauza a respectat normele procesuale, a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

apreciat probele administrate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a

concluzionat că probatoriul administrat la materialele cauzei penale, confirmă

vinovăția lui Teacă Ion, în săvârșirea infracțiunii de omor al unei persoane,

acțiunile acestuia just fiind încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, contrar

poziției părții acuzării cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului conform

art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, fapt care în ședința primei instanțe, nu și-a

găsit confirmare.

Instanța de apel a stabilit, că prima instanță corect a calificat acțiunile

inculpatului Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, iar la adoptarea

sentinței, aceasta just s-a condus de prevederile art. 1 alin. (2) Cod de procedură

penală, respectând la caz și prevederile art. 385 alin. (1) Cod de procedură

penală.

3

Prin urmare, instanța de apel a reținut că art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal,

prevede răspunderea penală pentru omorul intenționat al unei persoane,

săvârșit cu o deosebită cruzime.

În acest context, instanța de apel a precizat, că obiectul juridic special al

infracțiunii de omor intenționat (art. 145 Cod penal), îl formează relațiile

sociale cu privire la viața persoanei. Viața este ocrotită de legea penală din

momentul apariției și până la încetare. Omorul intenționat nu poate fi săvârșit

nici înainte de începutul vieții persoanei, nici după încetarea vieții persoanei.

Nu poate fi victimă a omorului nici produsul concepțiunii și nici cadavrul.

Existența unor limite, în interiorul cărora viața se bucură de protecție penală,

nu are doar o semnificație pur teoretică, ci și consecințe de ordin practic.

Cu referire la obiectul material al infracțiunii de omor intenționat,

instanța de apel a indicat, că acesta îl formează corpul persoanei. Viața unei

persoane nu poate exista decât în corpul unei persoane, existând o unitate

organică între obiectul juridic și obiectul material al acestei infracțiuni.

Pentru existența obiectului material al infracțiunii în cauză trebuie îndeplinite

două condiții: fapta subiectului să se îndrepte contra unui om viu și acesta să

nu fie persoana făptuitorului. Or, în cazul infracțiunii de omor intenționat una

și aceeași persoană nu poate fi victimă și subiect.

Latura obiectivă constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau

inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei alte persoane, urmările

prejudiciabile sub formă de moartea cerebrală a victimei, legătura de

cauzalitate dintre faptă și urmările prejudiciabile.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea și inacțiunea făptuitorului și

urmările prejudiciabile sub formă de moarte cerebrală a victimei trebuie să fie

stabilită cu atenție în fiecare caz în parte. De aceea, în toate cauzele care au ca

obiect o infracțiune de omor se efectuează o expertiză medico-legală, care are

ca scop tocmai stabilirea cauzelor decesului.

Instanța de apel a mai menționat, că în cazul unui omor săvârșit cu

deosebită cruzime (art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal), cruzimea deosebită

demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe de ordin

fizic sau psihic care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Cruzimea este

inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri

fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o

intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se

mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o,

maltratând-o, molestând-o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a

constituit singura cauză a decesului; este necesar ca deosebita cruzime să fi fost

exercitată până la consumarea omorului.

În conjunctura infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal,

este necesar să se stabilească, că făptuitorul conștientiza sau, altfel spus, își

dădea seama că săvârșește infracțiunea cu deosebită cruzime. Aceasta, pe lângă

faptul că el a prevăzut că va cauza cu o deosebită cruzime moartea victimei, a

dorit sau a admis, în mod conștient, survenirea acestei urmări.

4

Prin urmare, instanța de apel a reținut că potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. 202018C0054 din 26 mai 2020, la care face referire partea

acuzării, și care a fost cercetat în cadrul ședinței primei instanțe și suplimentar

în instanța de apel, s-a concluzionat că moartea cet. Morcan Ion a survenit în

urma leziunilor corporale grave, depistându-se fracturi multiple ale oaselor

craniului și oaselor fasciale cu hemoragie subdurală și subarahnoidală, fractura

vertebrei cervicale 3 cu deplasare, fractura osului femural drept, prin ce se

confirmă datele necropsiei. În porțiunea de mușchi prezentată s-a depistat

alcool etilic în cantitatea de 0,49%, stare de ebrietate ușoară. Fracturile oaselor

puteau fi provocate de acțiunea multiplă a unui/or/ corp/uri dur/re,

contondent/te, se prepoate în timpul și circumstanțele indicate. Concretizarea

aparițiilor leziunilor corporale până la survenirea morții, nu se poate de

apreciat, fiind că cadavrul a fost supus acțiunii temperaturilor înalte cu

carbonizarea post-mortală și schimbările de putreficație a rămășițelor

cadavrului (f.d.64-65, vol.I).

Astfel, reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că acțiunile

inculpatului corect au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 145

alin. (1) Cod penal, or, la caz lipsesc probe care să confirme poziția părții

acuzării cu privire la recalificarea faptei inculpatului în baza art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal.

Cu referire la argumentele acuzării potrivit cărora, inculpatul Teacă Ion a

acționat cu o deosebită cruzime la săvârșirea omorului victimei Morcan Ion,

întrucât succesorul în drepturi al victimei, Morcan Radu, a declarat că la câteva

zile după ce a fost săvârșit omorul tatălui său, în timp ce facea curățenie în odaia

în care a avut loc infracțiunea, a depistat un ochi și dinți ale victimei Morcan Ion,

instanța de apel a precizat că acestea nu pot fi reținute, deoarece aceste leziuni

nu au fost descrise în raportul de expertiză judiciară menționat supra.

Reținând prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel a indicat că contrar prevederilor art. 296 alin. (2) Cod de procedură

penală, prin fapta incriminată inculpatului în rechizitoriu, nu a fost indicat că

Teacă Ion a acționat cu deosebită cruzime.

De asemenea, instanța de apel a precizat că nu poate fi reținut nici

argumentul părții acuzării prin care susține că prima instanță, deși l-a

condamnat pe Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, totuși a reținut

fapta incriminată conform rechizitoriului, prin care inculpatul se învinuiește de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.

În concluzie, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată solicitarea

procurorului cu privire la încadrarea acțiunilor inculpatului Teacă Ion în baza

art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a indicat că

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 alin. (2) și 75 Cod

penal și a ținut cont de gravitatea faptei săvârșite, de personalitatea

inculpatului care se caracterizează negativ (f.d.102, vol.I), de faptul că acesta nu

se află la evidența medicului narcolog și psihiatru (f.d.103- 104, vol.I), că

5

anterior a fost tras la răspundere penală, precum și de faptul că potrivit art. 76

Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă s-a reținut căința sinceră a

inculpatului, iar conform art. 77 Cod penal, careva circumstanțe agravante, nu

s-au constatat.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Teacă Ion, este

una echitabilă și proporțională faptei săvârșite, care va contribui la realizarea

scopului pedepsei penale de corectare și reeducarea inculpatului.

penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că prima instanță greșit

a reîncadrat acțiunile inculpatului Teacă Ion din prevederile art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, iar instanța de apel a

menținut această soluție.

Prin urmare, susține acuzarea că deși în partea descriptivă a sentinței,

prima instanță a constatat fapta săvârșită de inculpatul Teacă Ion, care a fost

incriminată potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, și

anume infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, totuși aceasta

a reîncadrat acțiunile inculpatului conform art. 145 alin. (1) Cod penal, fără a

argumenta această concluzie.

Menționează, că vinovăția inculpatului Teacă Ion, în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, se demonstrează prin

probatoriul administrat la cauza penală, și anume: declarațiile succesorului

legal al victimei Morcan Radu, martorului Danilov Maria, martorului Nichitișin

Veaceslav; raportul de expertiză judiciară nr. 2020218C0054 din 26 mai 2020;

raportul de expertiză judiciară nr. 202005O0199 din 06 iulie 2020; raportul de

expertiză judiciară nr. 202037A0177 din 15 iulie 2020; raportul privind

primirea informației referitoare la infracțiuni și incidente din 25 mai 2020;

procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din data de 25 mai

2020; procesele-verbale de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din 25

mai 2020; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 25 mai 2020; ordonanța

de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 01 iunie

2020; procesul-verbal de reconstituire a faptei cu anexă a 2 CD-uri din 25 mai

2020.

Astfel, în opinia acuzării, prima instanță eronat a recalificat acțiunile

inculpatului Teacă Ion în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, nefiind reținută în

acțiunile acestuia, agravanta „cu o deosebită cruzime”, care se probează prin

raportul de expertiză medico-legală a cadavrului, potrivit căruia s-a constatat

că moartea cet. Morcan Ion, a surevnit în urma leziunilor corporale grave:

fracturi multiple a oaselor craniului și oaselor fasciale cu hemoragie subdurală

și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale 3 cu deplasare, fractura osului

femoral drept, prin ce se confirmă datele necropsiei.

6

De asemenea, precizează acuzarea, că agravanta cu deosebită cruzime la

săvârșirea omorului victimei Morcan Ion, de către inculpatul Teacă Ion, se

probează și prin declarațiile succesorului în drepturi a victimei, Morcan Radu,

care a declarat că la câteva zile după ce a fost săvârșit omorul tatălui său, în

timp ce făcea curățenie în odaia unde a avut loc infracțiunea, a depistat un ochi

și dinți ale victimei Morcan Ion, fapt ce confirmă suplimentar raportul de

expertiză medico-legală a cadavrului, prin care s-a stabilit că victimei i-au fost

aplicate multiple lovituri.

Mai indică, că instanțele de fond nu au apreciat corespunzător acțiunile

inculpatului, or, reieșind din concluziile raportului de expertiză medico-legală

a cadavrului lui Morcan Ion, s-au constatat leziuni corporale grave, și anume:

fracturi multiple ale oaselor craniului și oaselor fasciali cu hemoragie subdurală

și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale 3 cu deplasare, fractura osului

femoral drept, care au putut fi provocate prin acțiunea multiplă a unui/or/,

corp/uri/ dur/re, cotondent/te/, fapt ce demonstrează intenția directă a

inculpatului Teacă Ion, în săvârșirea infracțiunii de omor cu deosebită cruzime,

din care motiv consideră că acțiunile acestuia urmează a fi calificate conform

art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce succed.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță,

aceasta se bazează pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, precum și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

partea acuzării critică decizia instanței de apel din considerentul motivării

deficitare și contradictorii a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea

juridică a faptei inculpatului.

7

Colegiul penal lărgit reține că potrivit art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns

la toate motivele invocate.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal lărgit constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont

de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă.

Așadar, verificând materialele cauzei penale prin prisma argumentelor

formulate de recurent, Colegiul penal lărgit reține, că potrivit rechizitoriului,

Teacă Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal, omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime.

Prin sentința primei instanțe, Teacă Ion a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, omorul unei persoane, întrucât

instanța de judecată a concluzionat că vinovăția inculpatului Teacă Ion în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, adică

omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime, nu a fost demonstrată în

ședința de judecată, din care motiv acțiunile inculpatului urmează a fi

recalificate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, omorul unei persoane, soluție

care a fost menținută și de către instanța de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că motivarea soluției

instanței de apel cu referire la temeinicia concluziei primei instanțe de

reîncadrare a acțiunilor inculpatului Teacă Ion, din art. 145 alin. (2) lit. j)

Cod penal, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, este una contradictorie.

Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că deși

instanța de apel este solidară concluziei primei instanțe potrivit căreia în

acțiunile inculpatului Teacă Ion, nu s-a demonstrat agravanta „cu deosebită

cruzime” și că astfel acțiunile inculpatului Teacă Ion, corect au fost reîncadrate

8

în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, deoarece lipsesc probe care să confirme

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. j) Cod penal, totuși în motivarea soluției sale, aceasta reține concluziile

raportului de expertiză judiciară nr. 202018C0054 din 26 mai 2020, potrivit

cărora s-a stabilit că moartea cet. Morcan Ion, a survenit în urma leziunilor

corporale grave, depistându-se fracturi multiple ale oaselor craniului și oaselor

fasciale cu hemoragie subdurală și subarahnoidală, fractura vertebrei cervicale

3 cu deplasare, fractura osului femural drept, prin ce se confirmă datele

necropsiei. Fracturile oaselor cadavrului puteau fi provocate de acțiunea

multiplă a unui/or/, corp/uri/ dur/re, cotondent/te/.

Iar, în același timp, precizând și faptul că deosebita cruzime la săvârșirea

omorului, se manifestă prin cauzarea unor plăgi multiple, instanța de apel

susține reîncadrarea acțiunilor inculpatului și totodată menține constatarea

faptei infracționale înfăptuită de către prima instanță, așa cum aceasta este

expusă în rechizitoriu, fără a oferi o motivare faptului că potrivit raportului de

expertiză sus-indicat moartea a survenit în urma leziunilor corporale multiple

depistate pe cadavrul părții vătămate.

În acest context, Colegiul penal lărgit notează, că modalitatea de motivare

a soluției instanței de apel cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpatului este

neclară, or, potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare,

hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a

permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate

cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă

motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu

de procedură.

De asemenea, analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele

invocate de către partea acuzării în cererea de apel, Colegiul penal lărgit atestă

că instanța de apel judecând cauza în ordine de apel, nu a dat răspuns la toate

argumentele invocate de către acuzare, și anume referitor la faptul că nu au fost

apreciate corespunzător acțiunile inculpatului Teacă Ion, după săvârșirea

infracțiunii, care pentru a ascunde urmele omorului, a dat foc cadavrului

victimei.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta

speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale

9

invocate în cererea de apel, să-și argumenteze clar concluziile în decizia

adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și

motivată, să țină cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021, în cauza penală în privința lui

Teacă Ion xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

10