1ra-1266/21 — art. 27, 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 186 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-1266/21 — art. 27, 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 186 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1266/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021, în cauza

penală în privința lui

Tomac Nicolai xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare:

Prima instanță: 30.08.2019 – 17.07.2020;

Instanța de apel: 04.08.2020 – 26.01.2021;

Instanța de recurs: 19.04.2021 – 17.08.2021.

A C O N S T A T A T:

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, Tomac Nicolae a fost recunoscut vinovat

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal, fiindu-i stabilite următoarele pedepse:

- în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, (episodul cu partea

vătămată Jitniuc Dumitru) sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase)

luni;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, (episodul cu partea

vătămată Silîș Alexandr) sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, (episodul cu partea

vătămată Nos Peter) sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni;

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, lui Tomac Nicolae i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă 1 (unu) an închisoare.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare

aplicată lui Tomac Nicolai a fost suspendată condiționat pentru perioada de

1

probațiune de 2 (doi) ani, cu obligarea să nu-și schimbe domiciliul și/sau

reședința fără consimțământul organului de probațiune.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și civilă Nos Peter s-a admis

în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța de drept civil.

S-a încasat din contul inculpatului Tomac Nicolai în beneficiul statului

cheltuielile de judecată în mărime de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei.

inculpatul Tomac Nicolae, la data de 20 mai 2019, aproximativ la ora 09:45, prin

înțelegere prealabilă cu o altă persoană, aflându-se în regiunea imobilului

xxxxx, amplasat pe xxxxx, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, prin deschiderea ușii, au pătruns în microbuzul de model

„Mercedes-Benz Sprinter” cu n/î xxxxx, de culoare galbenă, care era parcat pe

carosabil, de unde pe ascuns au intenționat să sustragă o scurtă de culoare

neagră la preț de 400 lei, în care se aflau bani în sumă de 1208 lei, în bancnote

diferite, în total bunuri în sumă de 1608 lei, ceea ce prezintă o sumă

considerabilă pentru partea vătămată Jitniuc Dumitru, însă independent de

voința ultimilor, nu și-au realizat intențiile până la sfârșit, deoarece au fost

depistați și stopați de către partea vătămată.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. art. 27, 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, tentativa de furt, adică acțiunea intenționată

îndreptată nemijlocit spre săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane prin pătrundere în alt loc

pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, care din

cauze independente de voința făptuitorului, acestea nu și-au produs efectul.

Tot el, la 05 iulie 2019, aproximativ la ora 10:00, împreună cu alte două

persoane, acționând din interes material, profitând de faptul că nu sunt

observați de nimeni, prin acces liber, din autocamionul de model „Iveco” cu

n/î xxxxx, care staționa în preajma stației PECO „Vento”, amplasată pe

xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un telefon mobil de model „Samsung Galaxy

J5” cu IMEI: xxxxx și xxxxx, la preț de 6 500 lei, în care a fost instalată cartela

SIM cu nr.xxxxx, la preț de 30 lei, după care s-au eschivat de la locul comiterii

infracțiunii, cauzând părții vătămate Silîș Alexandr, un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 6 530 lei.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere, soldat cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, la 08 iulie 2019, aproximativ pe la ora 01:00, acționând împreună

cu Moroseac Serghei, cauza penală în privința căruia a fost disjungată, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că nu sunt

observați de nimeni, aflându-se în incinta localului „La Havuz” situat pe

xxxxx, au sustras de la cetățeanul statului Israel, Nos Peter o geantă de culoare

gri la preț de 300 de grivne, echivalent cu 205 lei, în care se afla pașaportul

2

victimei, precum și un portmoneu din piele de culoare negru la preț 650 de

grivne, echivalent cu 445 de lei, și în portmoneu se afla bani în sumă de 900 de

dolari SUA în bancnote de 100 și 20 dolari echivalent cu 16100 lei și 1200 lei în

bancnote de 200 și 100 lei, după care cu bunurile sustrase sau eschivat de la

locul infracțiunii, cauzând astfel lui Nos Peter o daună materială considerabilă

în sumă totală de 17950 lei RM.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit de două sau mai multe persoane, soldat cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Tomac Nicolai să fie recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal,

iar în baza acestei Legi să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 luni, să fie recunoscut vinovat Tomac Nicolai de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) CP, iar în baza acestei Legi

să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, să fie

recunoscut vinovat Tomac Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar în baza acestei Legi să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Tomac Nicolai să-i fie

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului a invocat, că pedeapsa stabilită inculpatului

Tomac Nicolai este extrem de blândă, fiind vădit neproporțională faptelor

comise de către inculpat și urmările produse, cu abatere de la criteriile generale

de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, din care rezultă,

că persoanei culpabile se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului Penal,

iar la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată urmează

să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și condițiile de viață ale familiei acestuia.

A accentuat procurorul, că inculpatul Tomac Nicolai a săvârșit infracțiuni

ce atentează la proprietatea persoanei, fapt care sporește prejudiciabilitatea

faptei comise, însă acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă neproporțională

infracțiunilor comise și urmărilor provocate. Or, prin aplicarea unei pedepse

minime prevăzută de limitele infracțiunii incriminate, nu poate fi atins scopul

pedepsei penale și anume restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșii de noi infracțiuni atât din partea

3

condamnatului, cât și a altor persoane, din care cauză sentința emisă este

pasibilă anulării.

A mai menționat, că inculpatul nu este la prima abatere de la legea penală,

întrucât la 20 iulie 2018 acesta a fost eliberat din locurile de detenție în legătură

cu amnistia, ultimul fiind condamnat la pedeapsa cu închisoare în mărime de

4 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) Cod penal.

Ulterior, la 27 martie 2019, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului

penal din motivul împăcării părților.

Cele expuse supra denotă faptul că, Tomac Nicolai nu s-a corectat și

continuă activitatea sa infracțională, fiind învinuit de comiterea a trei

infracțiuni.

2021, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

Făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei

prin prisma bazei probante administrate de către organul de urmărire penală,

instanța de apel a ajuns la concluzia privind legalitatea sentinței în partea

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului în baza art. art. 27, 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal - tentativa de furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșită prin pătrundere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, de două sau mai multe persoane, art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

Penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită

prin pătrundere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, de două sau

mai multe persoane, precum și de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai

multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La capitolul individualizării pedepsei instanța de apel a reținut, că prima

instanță ținând cont de prevederile art. 61 și art. 75 Cod penal, i-a stabilit

inculpatului Tomac Nicolai pedeapsa în limitele sancțiunii normelor

incriminate, totodată fiind respectate și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

Suplimentar, instanța de apel a apreciat ca legală și întemeiată poziția

primei instanțe în latura ce privește aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în

privința inculpatului Tomac Nicolai. Concluzia suspendării condiționate a

executării pedepsei reieșind din gradul de pericol social sporit al faptei comise

de inculpat, împrejurările și modalitatea de comitere a faptei infracționale,

personalitatea inculpatului, căința sinceră a inculpatului Tomac Nicolai,

promițând că pe viitor nu va mai comite fapte similare, de faptul că acesta este

bolnav, fiind plasat în Centrul de plasament „Lumina Vieții” pentru reabilitare

și merge pe calea corijării.

Circumstanțe care au convins instanța, că corectarea și educarea

inculpatului Tomac Nicolai este posibilă fără izolarea acestuia de societate, însă

cu stabilirea unui termen de probă la limita maximă prevăzută de lege.

4

În concluzie, instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat

cu referire la faptul, că pedeapsa stabilită inculpatului Tomac Nicolai este prea

blândă.

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, în latura penală,

cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună

excluderea prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Tomac Nicolai.

În argumentarea recursului menționează, că pedeapsa stabilită de

instanțele de fond în privința inculpatului Tomac Nicolai este contrară

principiilor de individualizare a pedepselor, nefiind luat în considerație toate

circumstanțele cazului, gravitatea infecțiunii, personalitatea inculpatului.

Relevă că instanțele de fond au reținut la aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal următoarele circumstanțe: recunoașterea vinovăției, căința sinceră

și examinarea cauzei în procedura simplificată.

Totodată, deși instanțele de fond au fost sesizate cu referire la faptul că

anterior inculpatul Tomac Nicolai a fost tras la răspundere penală, inclusiv la

pedeapsă privativă de libertate în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, iar ulterior,

la 27 martie 2019, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat procesul penal din motivul împăcării părților, totuși

aceste circumstanțe le-au permis instanțelor să aplice prevederile art. 90 Cod

penal, necătând la faptul că acestuia i-a fost acordată posibilitatea să se corijeze,

însă acesta a continuat să săvârșească infracțiuni.

stat, pledând pentru respingerea acestuia și menținerea hotărârilor instanțelor

de fond.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

5

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă, că

acuzatorul de stat invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței

de apel art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilește, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Având în vedere argumentele recursului, Colegiul penal lărgit conchide

că acuzatorul de stat critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume din motivul că, în opinia sa, instanța de apel greșit a

menținut sentința în partea stabilirii în privința inculpatului a unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, în temeiul art. 90 Cod penal.

Raportând însă argumentele invocate la circumstanțele speței, Colegiul

penal relevă, că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul penal lărgit

atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt

și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material,

ținând cont de prevederile art. art. 61, 75, 90 Cod penal.

Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnatului, cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și

cercetate în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal lărgit consideră că

instanța de apel corect a conchis, că vinovăția inculpatului Tomac Nicolai este

pe deplin dovedită și acțiunile lui just au fost încadrate în baza art. art. 27, 186

6

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - tentativa de furt, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, de două sau mai multe persoane, art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d) Cod Penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită prin pătrundere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, de

două sau mai multe persoane, precum și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită

de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile incriminate lui

Tomac Nicolai fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Totodată, având în vedere că inculpatul prin scris autentic a solicitat ca

examinarea cauzei să aibă loc conform procedurii simplificate, instanțele de

fond au ținut cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

potrivit căror inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Prin urmare, instanța de apel corect a reținut opinia primei instanțe, care

conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a stabilit lui Tomac Nicolai

pedeapsa sub formă de închisoare în limitele sancțiunilor infracțiunilor

incriminate pe un termen de 1 an.

Totodată, reținând faptul că inculpatul Tomac Nicolai și-a recunoscut

vinovăția, se căiește sincer de cele săvârșite și a solicitat examinarea cauzei în

procedura simplificată, că inculpatul este bolnav (f.d. 40-42, vol), fiind plasat în

Centrul de plasament „Lumina Vieții” pentru reabilitare, prima instanță a

considerat că corectarea și reeducarea acestuia e posibilă fără izolare de

societate, prin aplicarea în privința lui a prevederilor art. 90 Cod penal,

fixându-i o perioadă de probațiune de 2 ani, soluție menținută și de către

instanța de apel.

În privința dezacordului procurorului cu aplicarea de către instanțele de

fond a suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, Colegiul penal

lărgit menționează, că potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca

acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate

dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a

7

fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea

condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Așadar, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la

origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii,

atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală

și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă

de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința

depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba

pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii:

- împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele

folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii;

- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale

ale infractorului;

- conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială

etc.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că atât

instanța de apel, cât și prima instanță corect au ajuns la concluzia, că este

rațional de a stabili inculpatului pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, suspendarea condiționată a executării acesteia pentru o perioadă de

probațiune, întrucât în acest caz scopul pedepsei poate fi atins și fără

executarea reală a pedepsei închisorii.

Relevant, la caz, Colegiul penal lărgit constată și faptul, că temeiurile

invocate de către recurent, precum și argumentele acestuia au constituit obiect

de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța

judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că reiterarea acesteia

nu este necesară. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle c. Finlandei, hotărârea din 19

decembrie 1997; Garcia Ruiz c. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit constată că instanța de apel

și-a argumentat hotărârea în sensul menținerii aplicării art. 90 Cod penal,

8

corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este

posibilă fără izolarea acestuia de societate și va atinge scopul restabilirii

echității sociale. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost

constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar

declarat de procuror urmează a fi respins, ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021, în cauza penală în

privința lui Tomac Nicolai xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

9

17 august 2021 Dosarul nr. 1ra-1266/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorilor Cobzac Elena și Timofti Vladimir

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală în cauza

penală privindu-l pe Tomac Nicolae.

august 2021, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021, în cauza

penală în privința lui Tomac Nicolae.

exprimăm dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece

considerăm că recursul ordinar urma a fi admis, casată decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021, în partea aplicării art.90 Cod penal

și pronunțată în această parte o nouă hotărâre privind excluderea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Tomac Nicolae.

Din materialele cauzei rezultă că, prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul

Central) din 17 iulie 2020, Tomac Nicolae a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal, cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, lui Tomac Nicolae i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă 1 (unu) an închisoare.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare

aplicată lui Tomac Nicolae a fost suspendată condiționat pentru perioada de

probațiune de 2 (doi) ani.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, în

partea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal,

invocând, că pedeapsa stabilită inculpatului Tomac Nicolae este extrem de

blândă, fiind vădit neproporțională faptelor comise de către inculpat și

urmările produse, cu abatere de la criteriile generale de individualizare a

pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2021,

a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

Procurorul, invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin. (1)

pct.10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, în latura penală,

solicitând rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se

dispună excluderea prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Tomac

Nicolae.

10

Considerăm întemeiate argumentele recurentului, precum că instanța de

apel n-a luat în considerație acel fapt, că instanța de apel menținând sentința n-

a luat în considerație toate circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului,

care nu este la prima abatere, anterior inculpatul Tomac Nicolae a fost atras la

răspundere penală, inclusiv ispășind pedeapsă privativă de libertate în baza art.

152 alin. (2) Cod penal, iar ulterior, la 27 martie 2019, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, a fost încetat procesul

penal din motivul împăcării părților, circumstanțe, ce denotă că inculpatul este

predispus la comiterea infracțiunilor.

Astfel, aplicarea suspendării condiționate a pedepsei stabilită

inculpatului nu este una echitabilă în raport cu cele săvârșite, la stabilirea ei

instanța de fond urma să țină cont atât de scopul preventiv și educativ al

pedepsei, de împrejurările în care a fost comisă fapta, circumstanțele cauzei,

comportamentul inculpatului care anterior a mai fost tras la răspundere penală

de nenumărate ori, inclusiv la pedeapsă privativă de libertate, or anume acest

comportament și denotă atitudinea sa în raport cu cele obligații impuse de către

lege față de el, circumstanțe, care în cumul condiționează concluzia, că la caz nu

sunt aplicabile prevederile art.90 Cod penal.

În acest sens, considerăm că instanțele de fond la aplicarea prevederilor

art.90 Cod penal, față de inculpat, nu au ținut cont în măsură deplină de

circumstanțele cauzei, persoana celui vinovat, care prin comportamentul său a

demonstrat că nu este apt a se corecta fiindu-i acordată posibilitatea de a se

corija în condiții neprivative de libertate, posibilitate care a fost ratată de către

inculpat și continuă activitatea sa infracțională, lipsa circumstanțelor

atenuante toate acestea în cumul indică la necesitatea izolării inculpatului de

societate.

Aceste circumstanțe, n-au fost elucidate de către instanța de apel, la caz

argumentele procurorului indicate în recurs fiind întemeiate.

Având în vedere cele menționate cât și materialele cauzei, considerăm că

doar prin executarea reală a pedepsei, inculpatul v-a conștientiza gravitatea

acțiunilor sale, precum și va fi atins scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, de corectare a condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului

ordinar declarat, cu casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

26 ianuarie 2021, în partea individualizării pedepsei, privind excluderea

aplicării art. 90 Cod penal, în cauza penală de învinuire a lui Tomac Nicolae.

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

11