1ra-701/2021 — Art. 190 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 aprilie 2020, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, Nepritvorionîi Eugeniu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.33, 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art.190 alin.(1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Ivanov Daniel) – 3 luni închisoare; - în baza art.190 alin.(1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Pelin Eric) – 3 luni închisoare; - în baza art.190 alin.(1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Ungureanu Nasimjon) – 3 luni închisoare; - în baza art.190 alin.(1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Mantea Vladimir) – 3 luni închisoare; - în baza art.190 alin.(1) Cod penal (episodul cu partea vătămată Goian Cristian) – 3 luni închisoare. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Nepritvorionîi Eugeniu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art.85 Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Nepritvorionîi Eugeniu prin prezenta sentință, a fost adăugată parțial pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23.04.2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 1 închisoare pe un termen de 4 ani 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite lui Nepritvorionîi Eugeniu a fost suspendată parțial, perioada de 2 ani 3 luni închisoare, se va executa în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. Au fost admise acțiunile civile înaintate în procesul penal, fiind dispusă încasarea din contul lui Nepritvorionîi Eugeniu în beneficiul lui Mantea Vladimir, suma de 3 826 lei, și în beneficiul lui Goian Cristian, suma de 25 000 lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Nepritvorionîi Eugeniu la 14 martie 2019, aproximativ la ora 18:30, aflându-se pe adresa xxxx urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința actului juridic, încheierea căruia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, sub pretextul efectuării unui apel telefonic, a dobândit de la Ivanov Daniel, prin înșelăciune, telefonul mobil de model „Samsung Galaxy S5 mini”, la prețul de 2000 lei, în care se afla inserată cartela sim xxxx, după care cu bunul dobândit a părăsi locul săvârșirii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Ivanov Daniel o daună materială considerabilă în sumă de 2 000 lei. Astfel, acțiunile inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu au fost încadrate în baza art.190 alin.(1) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, care a produs daune considerabile. Tot el, la 24 aprilie 2019, aproximativ la ora 10:00, în timp ce se afla în adiacentul blocului de locuit, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa 35 și a magazinului „Linella”, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința actului juridic, încheierea căruia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, prin înșelăciune și profitând de încrederea acordată în urma relațiilor de prietenie, inducându-l în eroare, sub pretextul efectuării unui apel telefonic, a dobândit de la Pelin Eric Iulii, telefonul mobil de model „XiaoMi Pocophone FI”, cu nr. de IMEI-1: xxxx și IMEI-2: xxxx, în valoare de 7099 lei, în care se afla introdusă cartela SIM cu nr. xxxx, după care cu bunul dobândit a părăsi locul săvârșirii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Pelin Eric o daună materială considerabilă în sumă de 7 099 lei. Acțiunile lui Nepritvorionîi Eugeniu au fost încadrate în baza art.190 alin.(1) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, or, dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, care a produs daune considerabile. Prin acțiunile sale intenționate, Nepritvorionîi Eugeniu a săvârșit un concurs real de 2 infracțiuni prevăzute de art.33, art.190 alin.(1) și art.190 alin.(1) Cod penal. Ulterior, prin încheierea instanței din 04.02.2020, cauzele penale nr. 1- 4162/2019, 1-4242/2019 și 1-4413/2019 de învinuire a lui Nepritvorionîi Eugeniu de comiterea infracțiunilor prevăzute la art.art.190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1) Cod penal au fost conexate la cauza penală nr. 1-2498/2019 de învinuire a lui Nepritvorionîi Eugeniu de comiterea infracțiunii prevăzute la art.art.33, 190 alin.(1), 190 alin.(1) Cod penal, urmând a fi examinate într-o singură procedură. Astfel, Nepritvorionîi Eugeniu, la data de 01 septembrie 2019, aproximativ la ora 20:00, aflându-se pe str. Cuza Vodă intersecția cu str. Independenței mun. Chișinău, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a cet. Mantea Vladimir, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, de comportamentul viclean, acționând conform unui plan bine determinat de a duce în eroare persoanele sub pretextul de a efectua un apel telefonic, prin înșelăciune și abuz de încredere, a însușit de la Mantea Vladimir, telefonul Mobil de model SAMSUNG Galasy A10, cu nr. de IMEI xxxx și IMEI xxxx, astfel cauzând un prejudiciu material considerabil în mărime de 3826 lei. Acțiunile lui Nepritvorionîi Eugeniu au fost încadrate în baza art.190 alin.(1) Cod penal, după indicii - dobândirea ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, de comportamentul viclean, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La data de 20 septembrie 2019, aproximativ la ora 15:00, Neptritvorionîi Eugeniu, aflând-se în curtea blocului locativ situat pe xxxx, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a cet. Goian Cristian prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, folosind comportamentul dolosiv, sub pretextul efectuării unui apel telefonic, a dobândit de la acesta telefonul mobil de model „Samsung S 9” cu IMEI1:xxxx, IMEI2: xxxx în care se afla cartela SIM: 060552085 în valoare totală de 25 000 lei, după care cu bunul însușit au dispărut într-o direcție necunoscută, astfel cauzând-i acestuia un prejudiciu considerabil în sumă totală de 25 000 lei. Prin acțiunile sale intenționate Neptritvorionîi Eugeniu a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (1) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința părților actului juridic, determinată de comportamentul dolosiv și viclean și care a produs daune în proporții considerabile. La 30 septembrie 2019, aproximativ la ora 20:30, Nepritvorionîi Eugeniu, aflând- se în xxxx, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane și prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, sub pretextul efectuării un apel telefonic, a cerut de la cet. Ungureanu Nasimjon, telefonul mobil de model XIAOMI Redmi Note 7, cu nr.nr. de IMEI: 1- xxxx și IMEI: 2- xxxx, de culoare albastru, în valoare de 4 609 lei, după care cu bunul însușit, s-a deplasat într-o direcție necunoscută, cauzând-i cet. Ungureanu Nasimjon o daună considerabilă. Astfel, acțiunile inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu au fost încadrate în baza art.190 alin.(1) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune considerabile.

Avocatul Petcu Dragomir în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel, 3 solicitând casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu adoptarea unei noi soluții prin care lui Nepritvorionîi Eugeniu să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În motivarea apelului a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale înfăptuită de către prima instanță, pe care o consideră prea aspră, ținând cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a înaintat cerere de examinare a cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală. Instanța de nu a ținut cont de condițiile expres prevăzute în lege la compartimentul individualizării pedepsei, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61 Cod penal, având în vedere prevederile art.76 și art.77 Cod penal, la numirea pedepsei instanța de judecată urma să țină cont de faptul că lipsesc careva circumstanțe agravante în privința inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu, de faptul că infracțiunea comisă de acesta este una mai puțin gravă, de personalitatea inculpatului, care s-a căit sincer de cele săvârșite, de vârsta acestuia, la evidenta medicului psihiatru sau narcolog nu se află, este angajat în câmpul muncii. Apărarea a remarcat și faptul, că inculpatul a restituit integral prejudiciul cauzat părților vătămate Ivanov Daniel, Pelin Eric și Ungureanu Nasimjon, fiind anexate recipisele și acordurile prin care părțile vătămate l-au iertat pe inculpat și nu mai au careva pretenții de ordin material sau moral față de acesta, iar ce ține de părțile vătămate Mantea Vladimir și Goian Cristian, inculpatul a încercat să restituie prejudiciul cauzat, în proporțiile în care a fost indicat în rechizitoriu. Astfel, este oportun de a aplica în privința inculpatului executarea separată a pedepselor stabilite prin sentințele de condamnare - amendă pentru episoadele prevăzute la art.art.33, 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1) Cod penal și menținerea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 23.04.2018, sau după caz, o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită de către instanța de fond, pentru a-i da posibilitatea inculpatului să poată beneficia pe deplin, într-un termen cât mai restrâns de toate drepturile constituționale, odată cu stingerea antecedentelor penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu de săvârșirea infracțiunilor imputate. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către partea apărării cu referire la dezacordul cu individualizarea pedepsei penale, reținând că prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, care conform art.16 Cod penal, se 4 atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, săvârșite cu intenție, de persoana inculpatului, care a acceptat probele administrate în cadrul urmăririi penale, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de faptul că acesta anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23.04.2018, fiindu- i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, însă, pedeapsa dată nu a fost suficientă pentru inculpat în vederea conștientizării faptelor sale, astfel, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu-și va atinge scopul urmărit. Totodată, a relatat instanța de apel că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or toate circumstanțele cauzei au fost luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normelor penale în baza căreia a fost condamnat, ultimul nu este la prima abatere de la legea penală, în privința acestuia fiind aplicată deja o pedeapsă cu închisoare prin suspendare a executării, iar sancțiunea respectivă nu a dus la atingerea scopului pedepsei penale, aplicând-i o pedeapsă echitabilă și legală, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) și art.85 și art. 901 Cod penal. Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului poate fi atinsă doar în condițiile izolării de societate pe un termen de 2 ani și 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei de 3 ani să-i fie suspendat condiționat, or, pedeapsa stabilită este definitivă pentru concursul de infracțiuni, al pedepsei aplicate prin sentința pronunțată anterior în privința lui Nepritvorionîi Eugeniu. Instanța de apel a considerat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere faptele comise, urmările produse, personalitatea inculpatului, or, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de acesta.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Tampei Tatiana în numele inculpatului, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului partea apărării a menționat că, soluția instanței de apel în partea individualizării pedepsei penale este prea aspră, întrucât urma să ia în considerație circumstanțele atenuante pe caz, recunoașterea vinovăției, căința sinceră și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, cauza fiind examinată în procedura simplificată. Susține apărarea că, la stabilirea pedepsei instanța trebuie să țină cont de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. 5.1. Avocatul Petcu Dragomir în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în 5 această parte, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea, invocând aceleași motive indicate în cererea sa de apel, susține că pedeapsa stabilită de către prima instanță și menținută de către instanța de apel inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu, este prea aspră, or, instanțele de fond, la stabilirea pedepsei nu au ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit de cele săvârșite, a înaintat cerere de examinare a cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, iar părțile vătămate nu au careva pretenții față de el. Consideră că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, expunându-se evaziv și neclar, fără a examina chestiunile esențiale supuse atenției sale. În lipsa circumstanțelor agravante, pedeapsa stabilită este prea aspră și nemotivată, or, potrivit prevederilor legale o pedeapsă mai aspră se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă nu v-a asigura atingerea scopului pedepsei.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursurilor depuse de partea apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) și art.85 și art. 901 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori de drept în raport cu motivele invocate de partea apărării, iar decizia contestată conține motive clare pe care se întemeiază soluția.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul cererilor de recurs, Colegiul penal atestă, că partea apărării invocă temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, Colegiul penal atestă că, partea apărării își focusează argumentele recursului pe critici în privința modalității individualizării pedepsei penale de către instanțele de fond, considerând că soluția adoptată de acestea este greșită și ilegală, deoarece în opinia recurenților, o pedeapsă mai blândă, ar restabili echitatea socială și ar avea un impact pozitiv asupra corectării și reeducării inculpatului. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocate în recursuri, Colegiul penal atestă că eroarea de drept invocată nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată cu privire la menținerea sentinței primei instanțe în privința modalității individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu. În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în 6 limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Cu referire la circumstanțele speței, Colegiul penal reține că examinarea cauzei penale în privința inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu, a avut loc conform procedurii prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă, și-a recunoscut vinovăția integral și au solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată. Recunoscându-l vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.33, 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1), 190 alin.(1) Cod penal, prima instanță stabilind noile limite ale pedepselor, conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i- a stabilit inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu, prin aplicarea prevederilor art.art.84 alin.(1) 85 și 901 Cod penal, și anume prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, totodată a fost adăugat parțial pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23.04.2018, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 6 luni, dintre care inculpatul urmează să execute real doar 2 ani și 3 luni, în rest fiind dispusă suspendarea condiționată pentru perioada de probațiune de 3 ani. De asemenea, din conținutul deciziei recurate rezultă că, instanța de apel menținând sentința primei instanțe la capitolul individualizării pedepsei penale, a reținut că această instanță a acordând deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75, 84 alin.(1), 85 și 901 Cod penal, respectând și prevederile art.3641 Cod de procedură penală, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei penale, conform infrațiunilor incriminate. În opinia Colegiului penal lărgit instanțele inferioare corect și legal au stabilit pedeapsa inculpatului, precum și modalitatea de executare a acesteia, motivându-și în mod temeinic soluția în acest sens, iar argumentele recurenților cu privire la aplicarea unei pedepse de altă categorie, neprivative de libertate sunt declarative, deoarece nu conțin o motivare a solicitărilor cu referire la circumstanțe concrete ale cauzei. Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art.7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 7 Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Având în vedere criteriile definite mai sus, Colegiul penal este de opinia că instanța de apel corect a reținut că inculpatul a recunoscut vinovăția, solicitând examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmăririi penale, conform procedurii simplificate, precum și de personalitatea inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu, care anterior a fost supus răspunderii și pedepsei penale, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23.04.2018, fiindu-i stabilită pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, iar sancțiunea respectivă nu a dus la atingerea scopului pedepsei penale. În continuare, Colegiul penal mai menționează că nu pot fi reținute nici argumentele apărării prin care se invocă faptul, că din momentul începerii urmăririi penale inculpatul a colaborat activ cu organul de urmărire penală, circumstanțele examinării cauzei în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, căința sinceră, a restituit parțial prejudiciul material cauzat prin infracțiune, ar condiționa aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse de altă categorie, neprivative de libertate, or circumstanțele date au fost reținute atât de prima instanță cât și de instanța de apel sub aspectul aprecierii personalității inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu. Iar inoportunitatea aplicării unei pedepse de altă categorie, rezultă din însuși caracterul faptelor comise, din natura și gravitatea consecințelor infracțiunilor comise de Nepritvorionîi Eugeniu, precum și din faptul, că acesta anterior a beneficiat și de stabilirea altei categorii de pedeapsă, mai blândă, care nu a tras concluziile respective, nu s-a corectat și reeducat, și din nou a săvârșit fapte prevăzute de legea penală. Astfel, nu poate fi reținut argumentul apărării, precum că instanța de apel nu a verificat oportunitatea aplicării în privința acestuia a unei pedepse de altă categorie, ca de exemplu neprivative de libertate, deoarece instanța de apel a specificat la acest capitol că anterior Nepritvorionîi Eugeniu a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23.04.2018, fiindu-i stabilită pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, iar sancțiunea respectivă nu a dus la atingerea scopului pedepsei penale. Colegiul penal lărgit constată că, instanțele de fond corect au ajuns la concluzia că corectarea inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu va fi asigurată doar prin executarea parțială a pedepsei închisorii, stabilită în concordanță cu rigorile impuse de art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, concomitent aplicând în privința acestuia prevederile art.901 Cod penal, i-a oferit inculpatului șansa să demonstreze societății că se poate corecta, or, pedeapsa stabilită este definitivă pentru concursul de infracțiuni, al pedepsei aplicate prin sentința pronunțată anterior în privința lui Nepritvorionîi Eugeniu. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei 8 adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibile recursurile ordinare declarate, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocații Tampei Tatiana și Petcu Dragomir în numele inculpatului Nepritvorionîi Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Nepritvorionîi Eugeniu xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Timofti Vladimir Cobzac Elena Guzun Ion 9