1ra-1103/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. dCP

1ra-1103/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. dCP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1103/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

Galina STRATULAT

Victor BURDUH

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie

2020, în cauza penală privind-o pe

ALEINICOVA Victoria Xxxxx născută

la xx xxxxx xxxx, originară și domiciliată în

mun. Xxxxxxxx, str. Xxxxxx xx/x ap. x.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.12.2019 – 09.06.2020;

Instanța de apel: 16.07.2020 – -02.12.2020;

Instanța de recurs: 12.03.2021 – 06.09.2021.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Aleinicova Victoria a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 1 an și 2 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita o activitate legată de

circulația drogurilor, etnobotanicelor, analogilor lor, precum și de gestionare a

substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probațiune de 3 ani.

1

S-a încasat de la Aleinicova Victoria cheltuielile de judecată în mărime de

1680 lei.

Prin sentință s-a soluționat și soarta corpurilor delicte.

Victoria este învinuită în aceea că acționând de comun acord cu persoane la

moment neidentificate de organul de urmărire penală, în scop material, de

înstrăinare a substanțelor stupefiante, psihotrope, etnobotanicilor și analogii

acestora, în circumstanțe nestabilite au procurat substanțe produse etnobotanice,

cât și alte tipuri de droguri, pe care le-au păstrat o perioadă nedeterminată de timp

cu scop de comercializare, precum și a înstrăinat-o diferitor persoane inclusiv lui

Zerschi Serghei. Și anume, la 16 septembrie 2019, aproximativ la ora 23:00,

Aleinicova Victoria, având intenția de distribuire a substanțelor stupefiante,

psihotrope, etnobotanicilor și analogii acestora, aflându-se pe str. Minsk 26/2, mun.

Chișinău, i-a înstrăinat lui Zerschi Serghei un pachet din folie de staniol în care se

afla o substanță cu aspect de praf de culoare albă cu conținut de stupefiantă PVP.

Ulterior, fiind efectuată percheziția în automobilul aflat în posesia cet. Zerschi

Serghei de model „Toyota Prius” cu nr./î Xxx xxx, au fost depistate și ridicate un

pachet din folie de staniol în care se afla substanță cu aspect de praf de culoare

albă, care conform concluziei raportului de expertiză tehnico-științifică nr. 34/12/1-

R-3922 din 24.09.2019, reprezintă substanță stupefiantă PVP cu cantitatea de

0,630 grame, care face parte din categoria substanțelor narcotice și psihotrope

interzise în circuitul legal pe teritoriul Republicii Moldova.

În consecință, fiind reținută Aleinicova Victoria, în cadrul percheziției

corporale a acesteia, au fost depistate și ridicate mai multe pachețele din folie de

staniol și zip-lock în care se afla substanță cu aspect de praf de culoare albă care

conform concluziei raportului de expertiză tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-3923

din 25.09.2019, reprezintă substanță stupefiantă PVP cu cantitatea de 1,010 grame,

care face parte din categoria substanțelor narcotice și psihotrope interzise în

circuitul legal pe teritoriul Republicii Moldova și le-a păstrat la sine în scop de

înstrăinare.

Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate, transportate și păstrate cu scop de

înstrăinare de către Aleinicova Victoria, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului

nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile totale de PVP de 1,640 grame, reprezintă proporții deosebit de mari.

În drept, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatei

Aleinicova Victoria în baza art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal ca procurarea,

transportarea, păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri și cu

analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a

drogurilor și analogilor acestora, săvârșite de mai multe persoane în proporții

deosebit de mari.

2

Prima instanță a conchis asupra altei calificări a faptei comise de

Aleinicova Victoria, ce se subscrie art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca

procurarea, păstrarea drogurilor săvârșită în proporții deosebit de mari, fără

scop de înstrăinare.

Astfel, instanța de fond a constatat că, inculpata Aleinicova Victoria

acționând cu intenție de procurare, transportare și păstrare a substanțelor

stupefiante, a procurat, transportat și păstrat asupra sa substanțe stupefiante

și anume PVP (α - pirrolidinovalerophenone) cu masa de 1,010 gr., până la

data de 16.09.2019, când au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de

poliție în cadrul percheziției corporale.

Instanța de fond a conchis, că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a

constatat că inculpata a comis infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor, în scop

de înstrăinare și anume procurarea, transportarea, păstrarea și distribuirea a 1,640

grame de PVP, fiind învinuită că cantitatea de 0,630 grame, a fost realizată

cetățeanului Zerschi Serghei ca plată pentru prestarea serviciilor de taxi.

Sub acest aspect, instanța de judecată a notat că învinuirea ar fi bazată pe

declarațiile lui Zerschi Serghei, care însă, nu a fost audiat în calitate de martor și nu

are nici o calitate în prezenta cauză penală, deci fiind imposibilă verificarea acestei

informații în ședința de judecată, corespunzător fiind imposibilă și verificarea stării

de fapt expuse în actul de învinuire cu referire la distribuirea substanțelor

stupefiante de către inculpată.

Totodată, instanța de judecată a menționat că, cantitatea de droguri de

0,63gr., care a fost ridicată de la Zerschi Serghei, conform procesului-verbal de

percheziție din 16.09.2019, nu a fost recunoscută drept corp delict.

La fel, instanța de fond a notat, că nu a fost probat scopul de profit din

realizarea drogurilor de către inculpată, or în urma percheziției corporale nu s-au

depistat careva mijloace bănești asupra inculpatei, iar versiunea acuzării precum că

inculpata i-a înstrăinat droguri lui Zerschi Serghei în calitate de plată pentru

călătoria cu taxi-ul nu a fost confirmată prin careva probe.

Pe cale de consecință, instanța de fond a exclus din învinuirea adusă lui

Aleinicova Victoria epizodul privind înstrăinarea substanței PVP în cuantum de

0,63 grame în ziua de 16.09.2019 lui Zerschi Serghei, or, faptul dat nu a fost

demonstrat prin probe pertinente, concludente și utile.

în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Oleg Gonța, care a solicitat casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Aleinicova Victoria să fie recunoscută vinovată în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației narcotice și

încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 1680 lei.

3

În argumentarea apelului, a invocat că:

- deși învinuita Aleinicova Victoria nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea

infracțiunii imputate, aceasta totuși se dovedește și se confirmă prin ansamblul

probelor acumulate în cadrul urmăririi penale: declarațiile martorului cet. Cobîlas

Sergiu; declarațiile martorului cet. Dracovscaia Lidia; declarațiile martorului cet.

Vrabie Antonina, Iliadi Ala și Sevciuc Nicolae; procesul verbal de ridicare din

26.09.2019; procesul verbal de ridicare din data de 12 noiembrie 2019; procesul

verbal privind percheziția corporală din 17.09.2019; raportul de expertiză nr.

34/12/1 -R-3923 din 25.09.2019; procesul verbal de examinare din 26.09.2019, iar

probele prezentate de acuzare nu au fost apreciate în modul corespunzător, fără a

invoca motivele respingerii acestora;

- instanța de judecată a interpretat eronat legea penală și a recalificat greșit

fapta săvârșită de inculpata Aleinicova Victoria.

2020, a fost admis apelul declarat, casată sentința, inclusiv din alte motive conform

art. 409 Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care:

Aleinicova Victoria a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 1 an și 2

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita o activitate legată

de circulația drogurilor, etnobotanicelor, analogilor lor, precum și de gestionare a

substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probațiune de 3 ani.

S-a încasat de la Aleinicova Victoria cheltuielile de judecată în mărime de

1680 lei.

Prin decizie s-a soluționat și soarta corpurilor delicte.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că potrivit

descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond recunoscând inculpata

vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul

penal, nu a constatat și descris fapta considerată ca fiind comisă și dovedită în

aspectul vizat.

Colegiul penal a statuat, că instanța de fond a comis o eroare gravă de drept,

așa cum s-a referit la „acțiunile imputate” inculpatei, dar nu la cele constatate de

către instanță, astfel se relevă indiscutabil că instanța la încadrarea juridică a faptei

și-a motivat soluția reieșind din acțiunile imputate prin rechizitoriu, dar nu reieșind

din acțiunile inculpatei constatate de către aceasta.

Astfel, instanța de fond a indicat că, „Aleinicova Victoria este învinuită în

aceea că…”, acțiunile lui Aleinicova Victoria Xxxxxx au fost încadrate de acuzare

în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – „procurarea, transportarea, păstrarea,

4

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare,

precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora în proporții

deosebit de mari, de către mai multe persoane” – elemente ale unei sentințe de

achitare, ulterior nu a descris fapta criminală considerată ca fiind dovedită, iar în

dispozitiv a constatat că aceasta, totuși, este vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal – element al sentinței de

condamnare.

Instanța de apel a notat că, instanța de fond nu a judecat fondul cauzei în

conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, or instanța de fond a indicat în mod

eronat că ”acțiunile lui Aleinicova Victoria au fost încadrate de acuzarea de stat în

baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal…”, or inculpatei Aleinicova Victoria i-a

fost înaintată acuzarea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

d) din Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpata Aleinicova Victoria, în

circumstanțe nestabilite, a procurat substanțe stupefiante, pe care ilegal, fără scop

de înstrăinare le-a păstrat asupra. Astfel, la 17.09.2019, în cadrul percheziției

corporale, la Aleinicova Victoria, au fost depistate și ridicate mai multe pachețele

din folie de staniol și zip-lock în care se afla o substanță cu aspect de praf de

culoare albă care conform concluziei Raportului de expertiză tehnico-științifică nr.

34/12/1-R-3923 din 25.09.2019,reprezintă substanță stupefiantă PVP cu

cantitatea de 1,010 grame.

Cantitatea substanței stupefiante înstrăinate, transportate și păstrate cu scop

de înstrăinare de către Aleinicova Victoria, potrivit prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile totale de PVP de 1,010 grame, reprezintă

proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatei Aleinicova Victoria în baza art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca procurarea, păstrarea drogurilor,

etnobotanicelor și analogilor acestora, săvârșită în proporții deosebit de mari,

fără scop de înstrăinare.

Colegiul a statuat, că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat că

inculpata a comis infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor, în scop de

înstrăinare și anume procurarea, transportarea, păstrarea și distribuirea a 1,640

grame de PVP, fiind învinuită că, cantitatea de 0,630 grame, a fost realizată

cetățeanului Zerschi Serghei ca plată pentru prestarea serviciilor de taxi.

Instanța de apel a conchis, că substanța stupefiantă depistată și ridicată de la

inculpata Aleinicova Victoria era substanță solidă de culoare albastră conform

Raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R - 3923 din 25.09.2019 (f.d. 58-61),

iar substanța stupefiantă depistată ridicată în cadrul percheziției în automobilul de

5

model „Toyota Prius” cu n/î HPM 937, utilizat de Zerschi Serghei, potrivit

Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3922 din 24.09.2019, constituie:

Substanța cu aspect de bulgări și cristale de culoare albă, care reprezintă PVP-

cantitatea constituie - 0,630 grame, care se atribuie la substanțele stupefiante.

Sub acest aspect, Colegiul a apreciat critic declarațiile martorului Cobîlaș

Sergiu precum că în ziua reținerii, inculpata s-a achitat cu taximetristul Zerschi

Serghei cu droguri, or, aceste declarații sunt unice, neavând alt suport probatoriu.

Mai mult, concluziile martorului Cobîlaș Sergiu precum că Aleinicova Victoria s-a

răsplătit cu taximetristul cu droguri (taximetristul a comunicat că el o duce pe

Aleinicova unde dorea ea și ultima se răsplătea cu droguri), sunt axate pe

declarațiile lui Zerschi Serghei, care nu a fost audiat în calitate de martor și nu are

nici o calitate în prezenta cauză penală, deci fiind imposibilă verificarea acestei

informații în ședința de judecată, corespunzător fiind imposibilă și verificarea stării

de fapt expuse în actul de învinuire cu referire la distribuirea substanțelor

stupefiante de către inculpată.

Totodată, instanța de apel a reținut, că cantitatea de droguri de 0,630 grame,

care a fost ridicată de la Zerschi Serghei, conform procesului-verbal de

percheziție din 16.09.2019, nu a fost recunoscută drept corp delict.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind lipsite de suport probatoriu și în

contradicție cu materialele cauzei, declarațiile martorului, ofițer principal de sector,

precum că despre activitatea infracțională a inculpatei în domeniul circulației de

droguri și anume realizării drogurilor, este dovada că ultima a fost monitorizată în

cadrul măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală. Ori, în cadrul efectuării

măsurii speciale de investigație - urmărirea vizuală, nu s-a constatat distribuirea și

alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi a acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, săvârșite de

mai multe persoane și în proporții deosebit de mari - învinuire înaintată inculpatei.

Totodată, instanța de apel a reținut, că întru susținerea învinuirii aduse

inculpatei Aleinicova Victoria cu privire la circulația drogurilor, careva achiziție de

control nu a fost efectuată și nu sunt careva probe cu privire la înstrăinarea

drogurilor de către ultima. Or, nu este clară nerecunoașterea drept corp delict a

cantității de droguri 0, 630 grame, care presupus au fost realizate de către

Aleinicova Victoria.

Instanța de apel a conchis că martorii acuzării, vecinii: Vrabie Antonina și

Dracicovscaia Lidia, nu au comunicat nimic din ceea ce ar rezulta că inculpata

Aleinicova Victoria se ocupa cu circulația drogurilor cu scop de realizare, iar

declarațiile martorului Șevciuc Nicolae în partea ce ține de faptul că inculpata se

ocupa cu vânzarea drogurilor sunt bazate pe presupuneri, declarând că: „eu

presupun că vindea substanțe narcotice, că nu de aceea veneau atâtea persoane la

ea”.

6

Instanța de apel a statuat, că reîncadrarea acțiunilor inculpatei de către

instanța de apel, nu agravează situația procesuală a acesteia, or infracțiunea

prevăzută la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, în funcție de caracterul și gradul

prejudiciabil se atribuie la categoria infracțiunilor grave, în raport cu infracțiunea

calificată de către organul de urmărire penală, care se atribuie la categoria

infracțiunilor deosebit de grave. Circumstanța agravantă specificată în art. 217 alin.

(4) lit. b) Cod penal, este caracterizată prin proporțiile deosebit de mari,

circumstanță stabilită cu certitudine de către instanța de judecată conform probelor

materiale raportate la legislația în vigoare.

În acest aspect, Colegiul penal a conchis, că urmează a fi exclus din

învinuirea adusă lui Aleinicova Victoria a episodului privind înstrăinarea

substanței PVP în cuantum de 0,630 grame, în ziua de 16.09.2019 lui Zerschi

Serghei, or, faptul dat nu a fost demonstrat prin probe pertinente, concludente și

utile. Reieșind din cele expuse, precum și în rezultatul analizei probelor indicate,

din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că în

acțiunile inculpatei sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(4) lit. b) Cod penal și vinovăția inculpatei Aleinicova Victoria este dovedită pe

deplin.

recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Svetlana Țurcanu, care invocă temeiul prevăzut de аrt. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și

12) Cod de рrосеdură реnală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărâri, că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În motivarea recursului, se invocă următoarele argumente:

- prin probele acumulate la urmărirea penală și care și-au găsit confirmare

fiind examinate în instanța de judecată și apel, s-a stabilit incontestabil că

acțiunile inculpatei de comun acord cu persoane la moment neidentificate de

organul de urmărire penală, au fost îndreptate spre un singur scop, înstrăinarea

drogurilor în scopul obținerii de profituri ilegale;

- instanța urma să aprecieze corect probele care demonstrează vina

inculpatului și anume prin probele scrise cât și declarațiile martorului Cobîlaș

Sergiu, care analizate în coraport cu declarațiile inculpatei, denotă că în principiu

Aleinicova recunoaște parțial vina, însă neagă înstrăinarea drogurilor diferitor

persoane inclusiv și lui Zerschi Serghei. La fel neagă ca s-ar fi achitat cu

taximetristul Zerschi Serghei cu droguri (substanță stupefiantă PVP cu cantitatea

de 0,630 grame), deși nu poate să explice faptul că la taximetrist au fost găsite

substanțe narcotice asemănătoare cu ale sale;

- instanța de apel nu a adus nici un argument plauzibil care să justifice

neglijarea declarațiilor martorului Cobîlaș Sergiu, care a confirmat în instanța de

7

judecată cu lux de amănunte circumstanțele în care a acționat inculpata Aleinicova

V., inclusiv plata pentru serviciile de transport taximetristului Zerschi Serghei cu

substanță stupefiantă PVP cu cantitatea de 0,630 grame, ultima făcând declarații

minuțioase referitor la aceste circumstanțe, declarații care în principiu

coroborează cu declarațiile inculpatei, numai că ultima neagă scopul incriminat

și anume realizarea acestor substanță stupefiantă PVP;

- la caz, certitudinea realizării laturii obiective s-a manifestat nemijlocit

prin înstrăinarea ilegală a substanțelor stupefiante, iar instanța de fond cât și apel a

omis faptul că înstrăinarea ilegală de droguri reprezintă orice acțiune în urma

căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vânzare, donare,

schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc). Intenția de a înstrăina

substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează

acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea

acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei

înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.;

- Zerschi Serghei, fiind conducător de taxi care, în trecut, de nenumărate ori

pleca cu inculpata la solicitarea ultimei pentru a ridica droguri din ascunzișuri,

fapt ce a avut loc și la data de 16.09.2019 în jurul orelor 23.00 (potrivit

declarațiilor martorului Cobîlaș Sergiu, f.d. 13, Vol. III ) ca rezultat Aleinicova V.

era obligată să-i transmită lui Zerschi Serghei (care este consumator de droguri)

drogurile promise pentru serviciile de deplasare cu taxiul, fapt ce și a avut loc,

acțiuni descrise de ambii adică martorul Cobîlaș Sergiu și Aleinicova V., însă care

demonstrează incontestabil faptul înstrăinării substanțelor stupefiante;

- înstrăinarea ilegală de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se

consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o

altă persoană, la caz șoferul de taxi Zerschi Serghei a primit aceste substanțe

stupefiante de la inculpata Aleinicova V.;

- cu referire la justificarea încadrării acțiunilor de înstrăinare, acuzarea a

reținut că delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal și cea de la art.

217 alin. (2) Cod penal, constă în scopul urmărit de făptuitor, iar acuzarea a

demonstrat intenția înstrăinării substanțelor narcotice urmărită de inculpat, ori

înstrăinarea ilegală ce droguri, etnobotanice sau analogii acestora se consideră

infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă

persoană, indiferent de ce fel de transmitere se face, cu titlu gratuit sau oneros;

- instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorului Șevciuc Nicolae,

declarațiile căruia indică la faptul că inculpata practica înstrăinarea drogurilor;

- instanța de apel a admis erori de drept cu privire la individualizarea

pedepsei penale numite și a modalității ei de executare, nefiind constatate

circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea, or, personalitatea inculpatei nu prezintă garanțiile unei bune conduite,

care ar fi permis instanței de apel de a da dovadă de clemență în privința

8

respectivului;

- respingând apelul procurorului, instanța de apel nu a oferit careva

motivare care ar sta la baza concluziei sale privind reîncadrarea acțiunilor

inculpatei, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

procurorului, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

în partea ce ține de individualizarea pedepsei stabilite inculpatului cu toate că

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra lor, iar nepronunțarea asupra

acestora echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, referință nu a fost depusă.

penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis în conformitate cu prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

9

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de

apel, raportată la criticele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea

soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii

procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă

eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea

Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real

problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în

considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza

pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se

poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de

fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când

este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile

invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

examinării acestei cauze penale.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării

integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze, că încadrarea

juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și

pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând,

concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al

acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea

textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente

periculoasă ce face obiectul cauzei penale.

La caz, instanța de recurs a fost sesizată de acuzatorul de stat, care pledează

pentru casarea integrală a hotărârii instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei

în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Colegiul lărgit constată că recurentul nu este de acord cu circumstanțele de

fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, cât și cu pedeapsa stabilită

inculpatei și critică hotărârea anume sub acest aspect, invocând temeiurile de

casare a deciziei instanței de apel prevăzute la pct. 6), 10) și 12) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală.

10

Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției

enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele

recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanțelor inferioare, din

considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare.

Instanța de apel, examinând apelul declarat împotriva sentinței, deși corect a

dispus casarea sentinței instanței de fond, la pronunțarea unei noi hotărâri a comis

la rândul său un șir de erori de drept.

Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a

fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1), (3) pct. 1) Cod de procedură

penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii. Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă: indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a

fost trimisă în judecată […].

a) În speță, din conținutul deciziei rezultă că, instanța de apel, dispunând

casarea sentinței în latura penală, a rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărâre,

prin care, la fel ca și prima instanță a recalificat acțiunile inculpatei Aleinicova

Victoria, recunoscând-o vinovată și condamnând-o pe ultima pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal ca procurarea,

păstrarea drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, săvârșită în proporții

deosebit de mari, fără scop de înstrăinare, însă contrar prevederilor sus-

menționate a omis să indice în partea descriptivă a deciziei învinuirea pe baza

căreia cauza în privința învinuitei Aleinicova Victoria a fost trimisă în judecată.

b) La dispunerea recalificării faptei inculpatei Aleinicova Victoria, instanța de

apel s-a limitat doar la motivarea expusă de prima instanță, privind excluderea din

învinuire a cantității de 0,63 grame de substanțe stupefiante depistate la șoferul

taxi-ului Zerschi Serghei, preluând-o întocmai, însă fără a oferi o motivare

plauzibilă privind excluderea calificativului „de două sau mai multe persoane” cât

și a „scopului de înstrăinare”.

c) Instanța de apel doar a trecut în revistă probele, însă nu le-a dat o

apreciere sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată. De asemenea, instanța de

apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de apărare, și

astfel nu a soluționat fondul apelului declarat.

11

În contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru corectitudinea

judecării cauzei este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în

dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la

echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, pe când în decizia

instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor invocate de apărare, cât și

răspunsuri la argumentele acestora care să corespundă exigențelor impuse de art. 6

CEDO și să garanteze participanților la proces dreptul la un proces echitabil.

Or, instanța de apel a menționat la general faptul că probele prezentate de

acuzare confirmă vinovăția inculpatei Aleinicova Victoria în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fără să aprecieze fiecare probă în

parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității

sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și nu a dat răspuns la

toate argumentele invocate în apelul declarat de acuzatorul de stat.

d) Totodată, instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorului

Șevciuc N. în coroborare cu circumstanța, că la Aleinicova Victoria „…au fost

depistate și ridicate mai multe pachețele din folie de staniol și zip-lock în care se

afla substanță cu aspect de praf de culoare albă…” și nu a coroborat probele și

circumstanțele stabilite cu recomandările Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației

penale ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor

acestora și a precursorilor, care la pct. 4 subpct. 16, care indică expres că intenția

de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care

declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea,

transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau

încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.

Or, expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel asupra

motivelor invocate de acuzare, nu este suficientă pentru o decizie de achitare, în

condițiile recalificării faptelor incriminate inculpatei, care trebuie să fie motivată

atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare și

cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru a permite

instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Astfel, rezultă că instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile

acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce

a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Subsidiar, cu referire la motivul de recurs invocat de recurent, precum că

12

instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

prevăzută la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal

lărgit statuează că este prematură expunerea instanței de recurs în aspectul vizat,

ținând cont de erorile comise de instanța de apel, care la rândul lor impun soluția

de dispunere a rejudecării cauzei.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea cauzei se bazează pe

statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02),

hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a

considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de

Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un

proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de

părți pe marginea speței deferite judecății. Având în vedere că, Curtea Supremă de

Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de

a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându-

se cont inclusiv de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea

cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel ținând cont și de motivele invocate în recursul declarar, iar în

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

13

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa

vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, să aprecieze legalitatea

probelor cercetate nemijlocit în ședința de judecată, ținând cont de motivele

invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art.

414, 417 Cod de procedură penală.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2020, în cauza penală privind-o pe

ALEINICOVA Victoria Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 12

octombrie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

Galina STRATULAT

Victor BURDUH

14