1ra-1613/2021 — art. 264/1 alin.1, 217 alin.2, 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-1613/2021 — art. 264/1 alin.1, 217 alin.2, 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1613/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico, Iurie Bejenaru,

Nicolae Craiu,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Fedora

Gheorghieva, împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din 02 septembrie 2019 și

deciziei Curții de Apel Comrat din 23 martie 2021, în privința inculpatului

Mutruc Andrei XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 07.10.2016 - 02.09.2019,

instanța de apel: 20.09.2019 - 10.02.2020,

instanța de recurs: 01.06.2020 - 20.10.2010,

instanța de apel: 21.12.2020 - 23.03.2021,

instanța de recurs: 05.07.2021 - 13.09.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

privind învinuirea lui Mutruc Andrei în baza art. 2641 alin. (1), 217 alin. (1) și 217

alin. (2) Cod penal a fost încetat, din motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Instanța a dispus: „Corpurile delicte sub formă de 154 tufe de plante, care

sunt păstrate la Inspectoratul poliției Comrat - de nimicit”.

fără scopul înstrăinării lor, fapt depistat la 16 august 2016 în cadrul efectuării

percheziției sancționate pe teritoriul gospodăriei, situate pe XXXXXX XX,

XXXXXX , unde locuiește Mutruc A., fiind depistate reziduuri de substanțe de

culoare cafenie pe pereții buteliilor de plastic, care constituie rășină de cannabis -

1

17,45 gr. (proporții mari), precum și masă vegetală uscată mărunțită (marihuană) -

415,74 gr. (proporții mari), ce se confirmă prin raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 34/12/3/2-R-358 din 26.08.2016 și potrivit Hotărârii Guvernului RM

nr. 79 din 23.01.2006, se referă la proporții mari.

Astfel, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod

penal, ca păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de

înstrăinare.

Tot el, la 30 septembrie 2016, aproximativ ora 03.50, conducând automobilul

„Opel Astra”, n.î. XXXXXX, pe XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, a fost stopat de

către colaboratorii de poliție ai IP Comrat.

Din motivul suspectării faptului consumării substanțelor stupefiante,

colaboratorii de poliție i-au propus lui Mutruc A. să treacă examinarea medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și acesta și-a dat acordul. Mutruc A. a fost adus

de către colaboratorii de poliție la punctul de recepționare al IMSP SR Comrat, unde

a fost supus examinării medicale, în cadrul căreia, de la acesta, de către medicul de

gardă, au fost preluate probele biologice (urina) pentru analiză. La efectuarea

cercetării medico-legale, în urina lui Mutruc A. s-au depistat cannabinoide -

componente chimice active ale canabisului, care se atribuie potrivit Hotărârii

Guvernului RM nr. 79 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, din 23.01.2016 - substanțelor stupefiante.

Astfel, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 2641 alin. (1) Cod

penal, ca conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare

de ebrietate produsă de droguri.

Tot el, este învinuit că ilegal cultiva plante, care conțin droguri, în proporții

deosebit de mari, fapt depistat la 04 iulie 2016, aproximativ ora 16.00 de către

colaboratorii de poliție ai IP Comrat în cadrul cercetării teritoriului gospodăriei din

XXXXXX , XXXXXX XX, unde locuiește Mutruc A., și anume, în grădină au fost

depistate și ridicate 154 de plante de cânepă.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-270 din

11.07.2016 - mostrele plantelor verzi indicate sunt plante de cannabis, care conțin

substanța stupefiantă activă tetrahidrocannabinol și, potrivit Hotărârii Guvernului

RM nr. 79 din 23.01.2016 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora - constituie substanță stupefiantă. Pe lângă aceasta,

conform Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, 154 de plante depistate și

ridicate, de cânepă/cannabis (indiferent de etapa de vegetație) reprezintă substanțe

stupefiante în proporții deosebit de mari, depistate în trafic ilicit, deoarece depășesc

proporțiile mari (6-50 de plante).

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, ca cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, săvârșită în proporții

deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și a explicat că pe 04.07.2016,

colaboratorii poliției au efectuat percheziția la domiciliul său și au depistat în grădină

2

154 plante. El nu cunoaște ce fel de plante sunt acestea, nu le-a cultivat și nu știa că

ar fi plante de cânepă și cannabis.

Conform materialelor dosarului, la Centrul tehnico-criminalistic și expertize

judiciare Sud au fost expediate doar 10 plante din cele 154 ridicate de la domiciliul

inculpatului.

Potrivit rezultatelor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-

R-270 din 11.07.2016 – cele 10 mostre de plante în stare verde de vegetație din cele

154 plante depistate în cadrul efectuării cercetării la fața locului în grădina de la

domiciliul lui Mutruc A., reprezintă plante de cânepă, care conțin substanța

stupefiantă activă tetrahydrocannabinol.

În corespundere cu art. 1341 alin. (1) Cod penal, prin droguri se înțeleg plantele

sau substanțele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conțin asemenea

plante ori substanțe, stabilite de Guvern.

Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile, aprobate prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, plantele de cannabis reprezintă

substanțe narcotice (substanță stupefiantă) și cantitatea lor de la 6 până la 50 plante

constituie cantități mari.

În împrejurările de fapt stabilite, doar 10 plante, ridicate de la domiciliul

inculpatului, conțin substanța stupefiantă activă tetrahydrocannabinol și reprezintă

plante de cânepă în proporții mari.

Ori, acuzarea nu a demonstrat că și celelalte 144 de plante, ridicate în cadrul

efectuării percheziției, sunt plante de cânepă, nefiind administrate probe care ar

confirma învinuirea în acest sens.

Totodată, nu poate fi pusă la baza sentinței ordonanța ofițerului de urmărire

penală din 07.10.2016 de numire a expertizei de constatare tehnico-științifică și

raportul expertului nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016.

Aceste probe au fost administrate cu încălcarea dreptului inculpatului la

apărare, ori, nu i-a fost comunicat în formă scrisă despre obiectul expertizei legale

și întrebările la care trebuie să dea răspuns expertul, nu i-a fost explicat dreptul de a

face observații la aceste întrebări, să ceară modificarea sau completarea lor, precum

și dreptul de a cere numirea a câte un expert recomandat de fiecare parte.

Pe lângă aceasta, expertiza judiciară a fost numită de ofițerul de urmărire

penală în afara urmăririi penale, care a fost finisată la 06.10.2016, în lipsa temeiului

legal pentru stabilirea efectuării expertizei la etapa cercetării judecătorești.

Astfel, este constatat că inculpatul, a cultivat ilegal plante, care conțin

substanțe stupefiante, fără scop de înstrăinare, la domiciliul său din XXXXXX,

XXXXXX XX, până la 04.07.2016, aproximativ ora 16.00, când, în cadrul cercetării

teritoriului gospodăriei de către colaboratorii de poliție ai IP Comrat, în grădină, au

fost depistate și ridicate 154 plante, 10 din care, potrivit raportului de constatare

tehnico-științifice nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016, reprezintă plante de

cannabis, care conțin substanța stupefiantă activă tetrahydrocannabinol, ce

constituie cantități mari.

Prin urmare, acțiunile inculpatului necesită a fi încadrate în baza art. 217 alin.

(1) Cod penal, ca cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, săvârșită în

proporții mari și fără scop de înstrăinare.

3

În același timp, la momentul pronunțării sentinței, termenul de prescripție a

expirat și procesul penal de învinuire a inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (1) Cod penal urmează a fi încetat în temeiul art. 391 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Conform art. 385 Cod de procedură penală, corpurile delicte sub formă de

154 tufe de plante, care sunt păstrate la Inspectoratul poliției Comrat, urmează a fi

nimicite.

declarat apel, solicitând casarea sentinței în partea recalificării acțiunilor

inculpatului pe art. 217 alin. (1) Cod penal și încetării procesului penal, și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare.

Apelantul a invocat că toate cele 154 de plante verzi, depistate și ridicate în

cadrul cercetării grădinii domiciliului situat în XXXXXX XX, XXXXXX, unde

locuiește inculpatul, sunt plante de cannabis, care conțin substanța stupefiantă activă

– tetrahydrocannabinol.

Aceste împrejurări au fost confirmate prin probe suficiente și concludente -

declarațiile martorilor Bolgar I., Arnaut G. și Neagu G., procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 04.07.2016, conform căruia pe teritoriul gospodăriei inculpatului

Mutruc A., situată în XXXXXX XX, XXXXXX, au fost depistate și ridicate 154

plante verzi, cu miros specific, actul de constatare trehnico-științifică nr. 34/12/3/2-

R-270 din 11.07.2016, potrivit cărui mostrele de plante la etapa vegetației în număr

de 10 din cele 154 depistate și ridicate la 04.07.2016 în cadrul cercetării grădinii de

pe lângă casa lui Mutruc A. din XXXXXX XX, XXXXXX , sunt plante de cannabis,

care conțin substanța stupefiantă activă – tetrahydrocannabinol.

Mai mult, la materialele cauzei a fost anexată ordonanța organului de urmărire

penală de recunoaștere și anexare în calitate de corpuri delicte a 144 plante de

cânepă, rămase din cele 154 după cercetarea a 10 plante, care se aflau în camera de

păstrare a corpurilor delicte a IP Comrat.

Potrivit practicii judiciare, în cazul depistării plantelor asemănătoare cu

cânepa în proporții deosebit de mari (câmpii cu suprafața mare cu sute și mii de

plante), în instituția de expertiză pentru cercetare nu poate fi expediată toată

cantitatea de plante, deoarece expertul fizic este în imposibilitate să cerceteze fiecare

plantă și se expediază doar o parte din acestea pentru efectuarea expertizei.

Iar art. 159 alin. (3) Cod de procedură penală prescrie că substanțele

stupefiante pot fi păstrate în calitate de corpuri delicte în cantități mici (mostre)

suficiente pentru utilizarea lor în calitate de probe și pentru efectuarea expertizei

judiciare.

În corespundere cu norma citată, colaboratorii poliției au ținut cont de

cantitatea mare de plante depistate și au expediat doar 10 plante din cele 154 pentru

efectuarea expertizei.

Nu întâmplător, concluziile specialistului din actul de constatare tehnico-

științifică nr. 34/12/3/2-R-207 din 11.07.2016 conține formularea „... 10 din 154

plante sunt plante de cannabis (cânepă)...”, ce presupune că toate cele 154 plante, cu

aceleași caracteristici exterioare și asemănări sunt droguri, iar acest fapt se confirmă

prin cele 10 plante, aleatoriu extrase din cantitatea totală pentru cercetare.

4

Mai mult, toate cele 154 plante la exterior arătau la fel și nu pot apărea dubii

că cele 144 plante rămase, ca și cele 10 plante examinate, sunt plante de cannabis,

pe care inculpatul le-a cultivat în grădina sa, pentru consum propriu.

Instanța de fond eronat a interpretat concluziile actului de constatare tehnico-

științifică nr. 34/12/3/2-R-207 din 11.07.2016, precum și nu a analizat și apreciat

obiectiv alte probe prezentate de acuzare, punând la îndoială și considerând

nedemonstrat faptul că cele 144 plante sunt plante de cânepă.

De asemenea, prima instanță nefondat a respins declarațiile martorilor Bolgar

I., Arnaut G. și Neagu G., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.07.2016

și alte probe care demonstrează cert că cele 154 plante aveau aceleași caracteristici

externe și asemănări, or, aceste probe coroborează între ele și indică asupra faptului

că toate cele 154 plante sunt plante de cânepă.

admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Mutruc Andrei a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la

4 ani închisoare.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat,

pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că acțiunile inculpatului au fost corect încadrate de

organul de urmărire penală în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, aceste

împrejurări fiind confirmate prin probele prezentate de acuzare.

Or, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 04.07.2016, pe

teritoriul gospodăriei inculpatului din XXXXXX XX, XXXXXX, au fost depistate

și ridicate 154 plante verzi, cu miros specific.

Potrivit actului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-270 din

11.07.2016, mostrele de plante la etapa vegetației în număr de 10 din cele 154

depistate și ridicate la 04.07.2016 în cadrul cercetării grădinii de pe lângă casa lui

Mutruc A. din XXXXXX XX, XXXXXX, sunt plante de cannabis, care conțin

substanța stupefiantă activă – tetrahydrocannabinol.

Prin ordonanța organului de urmărire penală a SUP IP Comrat au fost

recunoscute și anexate în calitate de corpuri delicte 144 plante de cânepă, rămase din

cele 154 după cercetarea a 10 plante, care se aflau în camera de păstrare a corpurilor

delicte a IP Comrat.

Totodată, colaboratorii poliției, cu respectarea prevederilor legale, au expediat

pentru efectuarea expertizei doar 10 din cele 154 plante.

Potrivit concluziilor expertului din actul de cercetare stiințifico-tehnică nr.

34/12/3/2-R-207 din 11.07.2016 „... 10 din 154 plante sunt plante de cannabis

(cânepă)...”, ce certifică că toate cele 154 plante, cu aceleași caracteristici exterioare

și asemănări sunt droguri, iar acest fapt se confirmă prin cele 10 plante, aleatoriu

extrase din cantitatea totală pentru cercetare.

Art. 159 alin. (3) Cod de procedură penală prevede că substanțele stupefiante,

psihotrope și precursorii pot fi păstrați în calitate de corpuri delicte în cantități mici

(mostre), suficiente pentru utilizarea lor în calitate de probe și pentru efectuarea

expertizei judiciare, împachetate și sigilate de către un expert. Excedentele de aceste

5

substanțe vor fi predate instituțiilor abilitate sau nimicite în baza ordonanței

organului de urmărire penală autorizate de judecătorul de instrucție.

Astfel, organul de urmărire penală întemeiat a expediat pentru cercetare doar

o parte din plantele de cânepă ridicate, în calitate de mostre, suficiente pentru

efectuarea expertizei judiciare. Or, la depistarea unei cantități mari de plante, în

instituția de expertiză pentru cercetare nu poate fi expediată toată cantitatea de

plante, deoarece expertul fizic nu este în stare să cerceteze fiecare plantă, motiv din

care, pentru cercetare, se expediază doar o parte.

Or, a fost confirmată în totalitate vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca cultivarea ilegală a

plantelor care conțin droguri, săvârșită în proporții deosebit de mari, fără scop de

înstrăinare.

Prin urmare, inculpatul Mutruc A. ilegal a cultivat plante care conțin substanțe

stupefiante, în proporții deosebit de mari, fapta fiind stabilită la 04 iulie 2016,

aproximativ la ora 16.00, de către colaboratorii de poliție ai IP Comrat în cadrul

cercetării teritoriului gospodăriei din XXXXXX XX, XXXXXX , unde locuiește

acesta, și anume, în grădină, au fost depistate și ridicate 154 plante de cânepă.

Potrivit raportului de cercetare științifico-tehnică nr. 34/12/3/2-R-270 din

11.07.2016 - mostrele plantelor verzi indicate sunt plante de cânepă, care conțin

substanța stupefiantă activă tetrahydrocannabinol și, potrivit Hotărârii Guvernului

RM nr. 79 din 23.01.2016 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora - este substanță stupefiantă.

Conform Hotărârii Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, 154 de plante de

cânepă/cannabis (indiferent de etapa de vegetație) depistate și ridicate sunt substanțe

stupefiante în proporții deosebit de mari, depistate în trafic ilicit, deoarece depășesc

proporțiile mari (6-50 de plante).

inculpatului, solicitând casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de

fond.

Recurentul a invocat că din probele cercetate în instanța de judecată, a fost

stabilit incontestabil că doar 10 plante sunt plante de cannabis, care conțin substanța

stupefiantă activă – tetrahydrocannabinol.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor apărării că în privința a

144 plante nu a fost efectuată expertiza și nu a fost stabilit că aceste plante conțin

substanțe narcotice în general și dacă se află în circulație ilegală. Mai mult, instanța

de apel nu s-a expus asupra corpurilor delicte care lipsesc – 144 plante asemănătoare

cu cânepa.

octombrie 2020, recursul a fost admis, casată integral decizia, și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a reținut că instanța de apel, reținând concluziile expertului

din actul de cercetare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016, că „10

din 154 de plante, sunt plante de cannabis (cânepă)”, le-a interpretat contradictoriu,

concluzionând că „cele indicate certifică faptul că toate 154 de plante cu aceleași

caracteristici externe și asemănări sunt droguri și acest fapt este veridic confirmat

6

prin 10 plante, la întâmplare luate din cantitatea totală pentru cercetare” în

contradicție cu prevederilor art. 139 alin. (1), 142 alin. (1) Cod de procedură penală

și însăși concluziile raportului de cercetare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-270

din 11.07.2016, prin care nu este stipulat faptul asemănărilor celor 154 plante,

totodată fiind examinate fiecare plantă în parte și fiind luată câte o probă medie din

fiecare plantă din cele 10.

Mai mult, instanța de apel a considerat că vina inculpatului este confirmată și

prin ordonanța organului de urmărire penală privind recunoașterea și anexarea la

materialele cauzei în calitate de corpuri delicte - 144 de plante de cânepă, fără a se

expune și a fi combătută versiunea apărării precum că în privința a 144 de plante nu

a fost efectuată expertiza și nu s-a stabilit dacă acestea conțin substanțe narcotice și

dacă se află în circulație ilegală.

Or, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a

făcut o analiză corespunzătoare asupra probelor prezentate, fără a elucida faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date.

respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că în baza probelor administrate, apreciate din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării, este dovedită vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, la Centrul tehnico-criminalistic și

expertize judiciare Sud au fost expediate doar 10 tufe verzi din cele 154, ridicate din

gospodăria inculpatului.

Potrivit rezultatelor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-

R-270 din 11.07.2016 – cele 10 mostre de plante în stare verde de vegetație din cele

154, depistate și ridicate la 04.07.2016 în urma cercetării la fața locului a teritoriului

grădinii de la domiciliul lui Mutruc A., sunt plante de cânepă, care conțin substanța

stupefiantă activă - tetrahydrocannabinol.

În circumstanțele stabilite, se confirmă că doar 10 din cele 154 plante depistate

și ridicate de pe teritoriul grădinii domiciliului inculpatului sunt plante de cannabis,

ce constituie cantități mari și cad sub incidența infracțiunii prevăzute la art. 217 alin.

(1) Cod penal.

Totodată, nu pot fi admise în calitate de probe ordonanța ofițerului de urmărire

penală din 07.10.2016 de numire a expertizei de constatare tehnico-științifică și

raportul expertului nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016, or, acestea au fost

administrate cu încălcarea dreptului inculpatului la apărare, nu i-a fost comunicat în

formă scrisă despre obiectul expertizei legale și întrebările la care trebuie să dea

răspuns expertul, nu i-a fost explicat dreptul de a face observații la aceste întrebări,

să ceară modificarea sau completarea lor, precum și dreptul de a cere numirea a câte

un expert recomandat de fiecare parte.

Pe lângă aceasta, expertiza judiciară a fost numită de ofițerul de urmărire în

afara urmăririi penale, care a fost finisată la 06.10.2016, deci în lipsa temeiului legal

pentru stabilirea efectuării expertizei la etapa cercetării judecătorești.

În corespundere cu art. 94 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, aceste

probe ale acuzării nu pot fi admise și se exclud din dosar.

7

Mai mult, declarațiile martorilor, procesul-verbal de cercetare la fața locului

și alte acțiuni procesuale în cadrul urmăririi penale nu pot înlocui raportul expertizei

sau cercetării tehnico-științifice pentru determinarea apartenenței plantelor la specia

de cânepă.

Prin urmare, instanța de fond just a recalificat acțiunile inculpatului de la art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal la art. 217 alin. (1) Cod penal și a încetat procesul

penal în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiind constatat că în acțiunile

acestuia nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal, și anume cultivarea a 154 plante de cânepă, ce constituie droguri, în

cantități deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.

Gheorghieva, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executare.

Recurenta a invocat că decizia este ilegală și neîntemeiată în partea

recalificării acțiunilor inculpatului în baza art. 217 alin. (1) Cod penal și încetării

procesului penal în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, deoarece acțiunile

acestuia se încadrează pe art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost confirmate prin probe suficiente și concludente,

examinate nemijlocit în cadrul cercetării judecătorești, și anume, declarațiile

martorilor Bolgar I., Arnaut G. și Neagu G., procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 04.07.2016, raportul de cercetare științifico-tehnică nr. 34/12/3/2-R-270

din 11.07.2016.

Pe lângă aceasta, la materialele cauzei a fost anexată ordonanța organului de

urmărire penală de recunoaștere și anexare în calitate de corpuri delicte a 144 plante

de cânepă, rămase din cele 154 după cercetarea a 10 plante, care se aflau în camera

de păstrare a corpurilor delicte a IP Comrat.

Potrivit practicii judiciare, în cazul depistării plantelor asemănătoare cu

cânepa în proporții deosebit de mari (câmpii cu suprafața mare cu sute și mii de

plante), în instituția de expertiză pentru cercetare nu poate fi expediată toată

cantitatea de plante, deoarece expertul fizic este în imposibilitate să cerceteze fiecare

plantă și se expediază doar o parte din acestea pentru efectuarea expertizei.

Iar art. 159 alin. (3) Cod de procedură penală prevede că substanțele

stupefiante pot fi păstrate în calitate de corpuri delicte în cantități mici (mostre)

suficiente pentru utilizarea lor în calitate de probe și pentru efectuarea expertizei

judiciare.

Totodată, nu întâmplător, concluziile specialistului din actul de cercetare

stiințifico-tehnică nr. 34/12/3/2-R-207 din 11.07.2016 conține formularea „... 10 din

154 plante sunt plante de cannabis (cânepă)...”, ce presupune că toate cele 154

plante, cu aceleași caracteristici exterioare și asemănări sunt droguri, iar acest fapt

se confirmă prin cele 10 plante, aleatoriu extrase din cantitatea totală pentru

cercetare.

Mai mult, toate cele 154 plante la exterior arătau la fel și nu pot apărea dubii

că cele 144 plante rămase, ca și cele 10 plante examinate, sunt plante de cannabis,

pe care inculpatul le-a cultivat în grădina sa, pentru consum personal.

8

De asemenea, instanța de apel a respins declarațiile martorilor Bolgar I.,

Arnaut G. și Neagu G., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.07.2016 și

alte probe care demonstrează cert că cele 154 plante aveau aceleași caracteristici

externe și asemănări, or, aceste probe coroborează între ele și indică asupra faptului

că toate cele 154 plante sunt plante de cânepă.

În același timp, declarațiile martorilor, procesele-verbale privind acțiunile de

urmărire penală și corpurile delicte sunt probe, în conformitate cu art. 93 alin. (2)

pct. 1), 3), 4) Cod de procedură penală, și au valoare juridică, la fel ca și constatările

tehnico-științifice.

Codul de procedură penală nu diferențiază și nu stabilește care dintre aceste

probe au mai multă prioritate și avantaj, astfel, toate urmează a fi apreciate în mod

egal, în cumul și corelație cu celelalte.

Legea prescrie că toate probele au aceeași putere juridică, iar potrivit art. 27

alin. (2) Cod de procedură penală, nicio probă nu are putere probantă dinainte

stabilită.

Potrivit art. 101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

iar aprecierea probelelor se face conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Astfel, probele administrate, în cumul, demonstrează incontestabil că

inculpatul, pe lângă posesia și consumul de droguri, a cultivat anume 154 plante de

cannabis și urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

9

probelor administrate. Potrivit art. 53 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală,

la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, procurorul reprezintă învinuirea

în numele statului și prezintă în ședința de judecată probele acuzării, prezintă noi

probe necesare pentru confirmarea acuzării. Conform art. 327 Cod de procedură

penală, instanța de judecată, la cererea părților, poate amâna ședința de judecată pe

o perioadă de până la o lună pentru ca acestea să prezinte probe suplimentare în cazul

în care ele consideră că probele prezentate în instanță sunt insuficiente pentru

confirmarea pozițiilor lor. În corespundere cu art. 93 alin. (2) pct. 7) Cod de

procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt

constatate prin constatările tehnico-științifice. Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod

de procedură penală, corpurile delicte - obiectele a căror circulație este interzisă vor

fi predate instituțiilor respective sau nimicite. Conform art. 60 alin. (1) Cod penal,

persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a

expirat termenul de prescripție. Potrivit art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală,

persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp

cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită și constatată printr-o hotărâre judecătorească de

condamnare definitivă. Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod de procedură

penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma

cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de

condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de

prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă,

instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă

sentința dată. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art.

395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de

condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei

aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat, dar îl

liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este

datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului și

deciziei contestate (pct. 1., 2. din decizie), instanța de fond:

a) în descriptiv a constatat sumar și divergent că inculpatul: „a cultivat ilegal

plante, care conțin substanțe stupefiante, fără scop de înstrăinare, la domiciliul său din XXXXXX

, XXXXXX XX, până la 04.07.2016, aproximativ ora 16.00, când în cadrul cercetării teritoriului

gospodăriei de către colaboratorii de poliție ai IP Comrat, în grădină, au fost depistate și ridicate

154 plante, 10 din care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifice nr. 34/12/3/2-R-270

din 11.07.2016, reprezintă plante de cannabis”, iar în dispozitiv a dispus neclar că:

10

„Corpurile delicte sub formă de 154 tufe de plante, care sunt păstrate la Inspectoratul poliției

Comrat - de nimicit”.

Ori, este absolut neclar câte plante care conțin droguri a cultivat ilegal

inculpatul – 10 sau 154, în situația în care instanța a dispus nimicirea corpurilor

delicte, adică a tuturor celor 154 de plante ridicate de la ultimul, care, conform art.

162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală sunt obiecte a căror circulație este

interzisă, deci conțin droguri;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în învinuirea formulată inculpatului, neindicând clar și concludent motivele pentru

care a respins probele acuzării.

Mai mult, concluziile sumare că: „Potrivit rezultatelor raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016 – cele 10 mostre de plante în stare verde de

vegetație din cele 154 plante, depistate în cadrul efectuării cercetării la fața locului în grădina de

la domiciliul lui Mutruc A., reprezintă plante de cânepă, care conțin substanța stupefiantă activă

tetrahydrocannabinol. În împrejurările de fapt stabilite, doar 10 plante, ridicate de la domiciliul

inculpatului, conțin substanța stupefiantă activă tetrahydrocannabinol și reprezintă plante de

cânepă în proporții mari. Totodată, nu poate fi pusă la baza sentinței ordonanța ofițerului de

urmărire penală din 07.10.2016 de numire a expertizei de constatare tehnico-științifică și raportul

expertului nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016. Aceste probe au fost administrate cu încălcarea

dreptului inculpatului la apărare, ori, nu i-a fost comunicat în formă scrisă despre obiectul

expertizei legale și întrebările la care trebuie să dea răspuns expertul, nu i-a fost explicat dreptul

de a face observații la aceste întrebări, să ceară modificarea sau completarea lor, precum și

dreptul de a cere numirea a câte un expert recomandat de fiecare parte. Pe lângă aceasta,

expertiza judiciară a fost numită de ofițerul de urmărire penală în afara urmăririi penale, care a

fost finisată la 06.10.2016, în lipsa temeiului legal pentru stabilirea efectuării expertizei la etapa

cercetării judecătorești”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de

procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul

cauzei penale.

Astfel, instanța a omis că, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016: „Mostra de plante în stare verde de vegetație

în număr de 10 din cele 154 plante, depistate și ridicate la data de 04.07.2016, în

cadrul cercetării în grădina la domiciliul lui Mutruc A., reprezintă plante de

Cannabis (cânepă), care conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol,

de aceea se atribuie la substanțele narcotice” (v.1, f.d. 14).

Prin urmare, cele 10 plante expertizate reprezintă mostre ale tuturor celor 154

de plante ridicate de la inculpat, ce se atribuie la substanțele narcotice, fapt

reconfirmat și prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-435 din

13.10.2016, că: „Plantele uscate în număr de 144 bucăți, ridicate de la domiciliul

lui Mutruc A., reprezintă plante de Cannabis (cânepă), care conțin componentul

narcotic activ tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la substanțele narcotice”

(v.2, f.d. 177).

Ori, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) pct. 1) și 2), 327, 93 alin.

(2) pct. 7) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat avea dreptul să prezinte în

ședința de judecată noi și suplimentare probe necesare pentru confirmarea acuzării,

inclusiv proba cu constatarea tehnico-științifică, și aceste acțiuni ale procurorului nu

sunt precondiționate, în raport cu cele din cadrul urmăririi penale;

11

c) concluzionând divergent că: „Se încetează procesul penal în cauza penală de

învinuire a lui Mutruc Andrei în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, din motivul expirării termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală”, nu a respectat procedura de aplicare a

prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, enunțată supra (art.

389 alin. (4) pct. 3) CPP).

Ori, este absolut neclar ce fel de sentință a pronunțat - de încetare a procesului

penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau o sentință de condamnare, în

descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente elementele ambelor

categorii de asemenea hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud reciproc.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii pronunțate,

acesta fiind expus neclar.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (2) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, nefiind în drept să-

și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și

de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate

deoarece, conform deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, enunțate supra și, repetându-le întocmai, constatând sumar,

divergent și neclar că: „instanța de fond just a recalificat acțiunile inculpatului și a încetat

procesul penal în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal..., în baza probelor administrate,

apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, este dovedită vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate (deci, art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - ?)”, nu a desființat

sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o hotărâre judecătorească nemotivată și

neîntemeiată legal;

12

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în învinuirea formulată inculpatului, neindicând clar și concludent motivele pentru

care a respins probele acuzării.

Astfel, instanța a omis că, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 34/12/3/2-R-270 din 11.07.2016: „Mostra de plante în stare verde de vegetație

în număr de 10 din cele 154 plante depistate și ridicate la data de 04.07.2016, în

cadrul cercetării în grădina la domiciliul lui Mutruc A., reprezintă plante de

Cannabis (cânepă), care conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol,

de aceea se atribuie la substanțele narcotice” (v.1, f.d. 14).

Prin urmare, cele 10 plante expertizate reprezintă mostre ale tuturor celor

154 de plante ridicate de la inculpat, ce se atribuie la substanțele narcotice, fapt

reconfirmat și prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3/2-R-435 din

13.10.2016, că: „Plantele uscate în număr de 144 bucăți, ridicate de la domiciliul

lui Mutruc A., reprezintă plante de Cannabis (cânepă), care conțin componentul

narcotic activ tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la substanțele narcotice”

(v.2, f.d. 177).

Ori, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) pct. 1) și 2), 327, 93 alin.

(2) pct. 7) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat avea dreptul să prezinte în

ședința de judecată noi și suplimentare probe necesare pentru confirmarea acuzării,

inclusiv proba cu constatarea tehnico-științifică, și aceste acțiuni ale procurorului nu

sunt precondiționate, în raport cu cele din cadrul urmăririi penale;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 10, 11,

156, 158, 163, vol. I. (art. 414 alin. (2) și (6) CPP).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii pronunțate, acesta fiind expus neclar, și că recursul ordinar este

întemeiat.

Ori, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate supra denotă că

în acțiunile inculpatului se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii

incriminate prin rechizitoriu.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Deoarece, încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, dat fiind că în Curtea

de Apel Comrat nu se poate forma un nou complet de judecată.

13

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,

Oficiul Central, Fedora Gheorghieva, casează total decizia Curții de Apel Comrat

din 23 martie 2021, în privința inculpatului Mutruc Andrei XXXX, și dispune

rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 01

octombrie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

14