1ra-1036/21 — art. 190 alin. 1
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 12 CPP
1ra-1036/21 — art. 190 alin. 1 (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1036/21
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda și Cobzac Elena,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul-șef al Procuraturii de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2020, în cauza
penală în privința lui
Baran Dumitru xxxxx, născut la xxxxx,
originar din xxxxx domiciliat în xxxxx
Termenul de examinare:
prima instanță: 05.07.2017 – 30.12.2019
instanța de apel: 10.02.2020 – 07.12.2020
instanța de recurs: 26.02.2021 – 30.06.2021
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 30 decembrie 2019,
Baran Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de consultant în asigurări sau
orice altă funcție legată de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 (trei)
ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Baran Dumitru a
fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) an.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că
Baran Dumitru, în perioada lunii decembrie 2014, acționând împreună și prin
înțelegere prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a
bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei
fapte mincinoase, profitând de faptul că, activează în calitate de consultant în
asigurări al „Moldasig” SA, unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru
a-și perfecta asigurarea auto de răspundere civilă și prin intermediul funcției
1
deținute, cunoscând despre faptul că Sîrbu Vitalii intenționează să perfecteze
verificarea tehnică a automobilului de model ,,Audi A4” cu n/î xxxxx, insuflându-i
încredere prin statutul funcției sale, în biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit
ca el să perfecteze raportul de verificare tehnică contra sumei de 800 lei, după care a
însușit banii și a transmis raportul de verificare tehnică seria 0601896 din 30
decembrie 2014, care s-a dovedit a fi fals, prin ce a cauzat victimei un prejudiciu
material considerabil de 800 lei.
Tot el, în perioada lunii aprilie 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că, activează în calitate de consultant în asigurări „Moldasig” SA,
unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea auto
de răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre faptul că
Sîrbu Ivan intenționează să perfecteze verificarea tehnică a automobilului de model
,,Volkswagen T-4” cu n/î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul funcției sale, în
biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit ca el să perfecteze raportul de verificare
tehnică contra sumei de 1800 lei, după care a însușit banii și a transmis raportul de
verificare tehnică seria 0224932 din 10.04.2015, care s-a dovedit a fi fals, prin ce a
cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 1800 lei.
Tot el, în perioada lunii iulie 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că, activează în calitate de consultant al „Moldasig” SA, unde
periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea auto de
răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre faptul că,
Negru Victor intenționează să perfecteze verificarea tehnică a automobilului de
model ,,Volkswagen T-4” cu n/î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul funcției
sale, în biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit să perfecteze raportul de
verificare tehnică contra sumei de 2450 lei, după care a însușit banii și a transmis
raportul de verificare tehnică seria 0216072 din 25.07.2015, care s-a dovedit a fi fals,
prin ce a cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 2450 lei.
Tot el, în perioada lunii august 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că activează în calitate de consultant în asigurări al „Moldasig” SA,
unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea auto
de răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre faptul
că, Țurcan Gheorghe intenționează să perfecteze verificarea tehnică a automobilului
de model ,,GAZ 53” cu n/ î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul funcției sale, în
biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit ca el să perfecteze raportul de verificare
2
tehnică contra sumei de 3400 lei, după care a însușit banii și a transmis raportul de
verificare tehnică seria 0294575 din 15.08.2015, care s-a dovedit a fi fals, prin ce a
cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 3400 lei.
Tot el, în perioada lunii august 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că, activează în calitate de consultant în asigurări al „Moldasig”
SA, unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea
auto de răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre
faptul că Zaharia Gheorghe intenționează să perfecteze verificarea tehnică a
automobilului de model ,,VAZ 2103” cu n/î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul
funcției sale, în biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit ca el să perfecteze
raportul de verificare tehnică contra sumei de 1020 lei, după care a însușit banii și a
transmis raportul de verificare tehnică seria 0043030 din 25.08.2015, care s-a
dovedit a fi fals, prin ce a cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 1020
lei.
Tot el, în perioada lunii septembrie 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că activează în calitate de consultant în asigurări al „Moldasig” SA,
unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea auto
de răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre faptul că
Nicolau Ion intenționează să perfecteze verificarea tehnică a mijlocului de transport
de model ,,Viper 200” cu n/ î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul funcției sale,
în biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit ca el să perfecteze raportul de
verificare tehnică contra sumei de 400 lei, după care a însușit banii și a transmis
raportul de verificare tehnică seria 0776109 din 07.09.2015, care s-a dovedit a fi fals,
prin ce a cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 400 lei.
Tot el, în perioada lunii septembrie 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că activează în calitate de consultant în asigurări al „Moldasig” SA,
unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea auto
de răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre faptul că
Nicolau Ion intenționează să perfecteze verificarea tehnică a automobilului de model
,,Vaz 21061” cu n/î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul funcției sale, în biroul
de serviciu situat în xxxxx, au convenit ca el să perfecteze raportul de verificare
tehnică contra sumei de 1300 lei, după care a însușit banii și a transmis raportul de
verificare tehnică seria 0870912 din 07.09.2015, care s-a dovedit a fi fals, prin ce a
cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 1300 lei.
3
Tot el, în perioada lunii septembrie 2015, acționând împreună și printr-o
înțelegere prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a
bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei
fapte mincinoase, profitând de faptul că activează în calitate de consultant în
asigurări al „Moldasig” SA, unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru
a-și perfecta asigurarea auto de răspundere civilă și prin intermediul funcției
deținute, cunoscând despre faptul că Șișcov Vasili intenționează să perfecteze
verificarea tehnică a automobilului de model ,,Volkswagen Transporter” cu n/î xxxxx,
insuflându-i încredere prin statutul funcției sale, în biroul de serviciu situat în or.
Cantemir, str. Ștefan Vodă, 9, au convenit ca el să perfecteze raportul de verificare
tehnică contra sumei de 2450 lei, după care a însușit banii și a transmis raportul de
verificare tehnică seria 0776109 din 15.09.2015, care s-a dovedit a fi fals, prin ce a
cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 2450 lei.
Tot el, în perioada lunii septembrie 2015, acționând împreună și printr-o
înțelegere prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a
bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei
fapte mincinoase, profitând de faptul că, activează în calitate de consultant în
asigurări al „Moldasig” SA, unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru
a-și perfecta asigurarea auto de răspundere civilă și prin intermediul funcției
deținute, cunoscând despre faptul că Voicu Ion intenționează să perfecteze
verificarea tehnică a automobilului de model ,,Opel Vectra” cu n/î xxxxx,
insuflându-i încredere prin statutul funcției sale, în biroul de serviciu situat în
xxxxx, au convenit ca el să perfecteze raportul de verificare tehnică contra sumei de
1109 lei, după care a însușit banii și a transmis raportul de verificare tehnică seria
0501693 din 29.09.2015, care s-a dovedit a fi fals, prin ce a cauzat victimei un
prejudiciu material considerabil de 1109 lei.
Tot el, în perioada lunii octombrie 2015, acționând împreună și prin înțelegere
prealabilă cu persoane necunoscute, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase,
profitând de faptul că activează în calitate de consultant în asigurări al „Moldasig” SA,
unde periodic se adresează mai mulți beneficiari pentru a-și perfecta asigurarea auto
de răspundere civilă și prin intermediul funcției deținute, cunoscând despre faptul că
Mihelis Constantin intenționează să perfecteze verificarea tehnică a automobilului de
model ,,Mercedes 208” cu n/î xxxxx, insuflându-i încredere prin statutul funcției sale,
în biroul de serviciu situat în xxxxx, au convenit ca el să perfecteze raportul de
verificare tehnică contra sumei de 2300 lei, după care a însușit banii și a transmis
raportul de verificare tehnică seria 0451789 din 22.10.2015, care s-a dovedit a fi fals,
prin ce a cauzat victimei un prejudiciu material considerabil de 2300 lei.
Acțiunile lui Baran Dumitru au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b), d)
Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
4
inducerea în eroare a mai multor persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, care a produs daune considerabile, acțiune săvârșită de două sau mai
multe persoane, cu folosirea situației de serviciu.
Procurorul a declarat apel solicitând casarea parțială a sentinței în latura
stabilirii pedepsei prin aplicarea art. 90 Cod penal și a respingerii solicitării
acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care Baran Dumitru să fie condamnat în baza pe art. 190 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
iar potrivit prevederile art. 901 Cod penal, să fie suspendată parțial executarea
pedepsei, cu executarea 1 an de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, iar 1 an
închisoare - cu suspendarea condiționată, cu stabilirea perioadei de probațiune de 1
an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcție de consultant în asigurări sau orice altă
funcție legată de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani, inclusiv cu
dispunerea încasării din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de
1953,5 lei.
În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că prima instanță,
stabilindu-i inculpatului Baran Dumitru o pedeapsă cu suspendare condiționată a
executării acesteia, nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a recunoscut vina de
comiterea infracțiunii incriminate, a favorizat eschivarea de la răspundere penală a
celorlalți complici, inclusiv a organizatorului, prin acțiunile sale a admis ratarea la
bugetul de stat la achitarea taxelor și că a comis o infracțiune prelungită prin
săvârșirea cu intenție unică a 10 episoade comise cu un singur scop.
Concomitent, acuzarea a subliniat că concluzia primei instanțe privitor la
respingerea cererii procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, este
nefondată și urmează a fi casată.
Inculpatul Baran Dumitru a declarat apel, solicitând casarea totală a sentinței
primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că nu există
faptul infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal.
În motivarea cererii de apel, apelantul a menționat că acțiunile sale nu poartă un
caracter infracțional, iar din declarațiile așa numiților martori, rezultă că nu a propus
nimănui din ei să le facă documente false, iar transportul lor a trecut revizia tehnică.
Nimeni din acești „martori” nu au fost oficial recunoscuți în calitate de părți vătămate,
pe când consecințele crimei (art. 190 Cod penal) prevede rezultatul escrocheriei -
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare prin prezentarea
ca adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune considerabile.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2020,
a fost respins apelul declarat de către procuror, a fost admis apelul declarat de către
inculpatul Baran Dumitru, casată integral sentința primei instanțe și pronunțată o
nouă hotărâre, prin care Baran Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea
5
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală,
în temeiul expirării termenului de prescripție a răspunderii penale.
Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă, ca
neîntemeiată.
5.1. Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a indicat că prima instanță
greșit a încadrat acțiunile inculpatului Baran Dumitru în baza art. 190 alin. (2) lit. b),
d) Cod penal, corect urmând a fi reîncadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal,
conform indicilor calificativi: „Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin inducerea în eroare a mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte mincinoase, care a produs daune considerabile”, din motiv că
lipsesc careva probe ce ar confirma comiterea infracțiunii „de către două sau mai
multe persoane și cu folosirea situației de serviciu” – indici calificativi prevăzuți la
lit. b), d) alin. (2) art. 190 Cod penal.
În acest sens, instanța de apel a reținut că legiuitorul definește „folosirea situației
de serviciu” ca săvârșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de
serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței lui de serviciu. În cazul
faptelor prevăzute la lit. d) din alin. (2) al art. 190 Cod penal, situația de serviciu este
folosită pentru a sustrage bunurile, și nu doar pentru a obține acces la ele, în caz
contrar, fapta trebuie calificată ca furt. Însă, așa cum a stabilit și prima instanță,
inculpatul Baran Dumitru nu deținea atribuții de perfectare a rapoartelor de
verificare tehnică a mijloacelor de transport.
Totodată, instanța de apel a reținut că nici probele reflectate de procuror în
rechizitoriu, nici probele administrate la judecarea cauzei în prima instanță, nu
invocă criterii, grație cărora să indice că, infracțiunea a fost comisă de către inculpat
în comun și printr-o înțelegere prealabilă cu alte persoane, așa cum este incriminată
inculpatului Baran Victor, indicii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
Or, săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane, atunci când latura
obiectivă e realizată de un singur autor, nu poate fi considerată escrocherie săvârșită
de două sau mai multe persoane. Chiar dacă alături de acest autor mai participă un
organizator, instigator sau complice, aceștia doar contribuie la săvârșirea infracțiunii,
deci nu o săvârșesc.
Astfel, instanța de apel a apreciat că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută
de art. 190 Cod penal, în limitele componenței de infracțiune prevăzute la alin. (1), în
lipsa unor circumstanțe agravante, or probe contrare, care ar confirma existența
indicelor calificativi „de către două sau mai multe persoane și cu folosirea situației de
serviciu”, nu au fost prezentate de către procuror nici la judecarea cauzei în prima
instanță, nici în instanța de apel, iar sentința de condamnare nu se poate întemeia pe
presupuneri.
6
Așadar, constatând lipsa indicilor calificativi agravanți, prevăzuți la alin. (2) al
articolului 190 Cod penal, instanța de apel a ajuns la concluzia necesității reîncadrării
faptei penale săvârșite de inculpatul Baran Dumitru, în baza art. 190 alin. (1) Cod
penal, conform indicilor: Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin inducerea în eroare a mai multor persoane prin prezentarea ca
adevărată a unei fapte care a produs daune considerabile.
Cu referire la argumentele apelantului Baran Dumitru despre nevinovăția sa și
solicitarea de a fi achitat, instanța de apel a menționat că, așa cum a stabilit și prima
instanță, justificat acțiunile inculpatului Baran Dumitru întrunesc latura obiectivă a
infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, deoarece probele administrate atestă
legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Această constatare presupune stabilirea legăturii de cauzalitate dintre
dobândirea ilicită a mijloacelor bănești ale lui Șișcov Vasile, Mihelis Constantin,
Negru Victor, Sîrbu Ivan, Sîrbu Vitali, Voicu Ion, Zaharia Gheorghe, Nicolau Ion, prin
înșelăciune și abuz de încredere și urmările prejudiciabile survenite, și anume,
folosirea banilor însușiți de către inculpat, circumstanțe reținute la caz, or latura
subiectivă a infracțiunii de escrocherie presupune săvârșirea faptei cu vinovăție în
forma ei de intenție directă.
Or, necătând la faptul că, inculpatul Baran Dumitru neagă că, a încălcat careva
reguli și că, nu a propus nimănui să le facă documente false precum că, transportul
acestora a trecut revizia tehnică, totuși martorii audiați în cadrul urmăririi penale și
în instanța de fond au făcut declarații similare și au declarat că, „…Baran Dumitru i-a
confirmat că face revizie tehnică…i-a achitat lui Baran Dumitru pentru acest serviciu…
Baran Dumitru i-a spus, că nu este necesar să mai prezinte automobilul la stația unde
se face revizia tehnică…”.
5.2. Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a indicat că infracțiunea săvârșită
de către inculpatul Baran Dumitru, prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, face
parte, potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, din categoria infracțiunilor mai puțin grave.
Potrivit art. 60 alin. (1) lit. b) alin. (2) Cod penal, persoana se liberează de răspundere
penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei
infracțiuni mai puțin grave. Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la
data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată.
Astfel, ținând cont de prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură
penală și de faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1)
Cod penal în perioada decembrie 2014-octombrie 2015, instanța de apel a dispus
recunoașterea vinovăției inculpatului Baran Dumitru de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în temeiul
expirării termenului de prescripție.
5.3. Cât privește cerința procurorului privind încasarea cheltuielile de judecată
din contul inculpatului, instanța de apel, reieșind din prevederile art. 227, art. 229
7
alin. (1), (2) Cod de procedură penală, a considerat oportun de o respinge, subliniind
că cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor se fac din contul mijloacelor
bugetului de stat, deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor
imputate în acțiunile inculpatului, prin urmare nu poate fi pusă pe seama inculpatului
încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, aceste
cheltuieli fiind suportate în cadrul instrumentării cauzei penale în vederea
acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin
care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea
deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei.
În dezvoltarea argumentelor recursului, acuzarea a subliniat că instanța de apel
neîntemeiat a reîncadrat acțiunile inculpatului Baran Dumitru de la art. 190 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal la art. 190 alin. (1) Cod penal, întrucât contravine cumulului de
probe administrate și verificate în ședința de judecată a primei instanțe în condițiile
art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală.
În acest sens, invocă că acțiunile inculpatului just au fost calificate de către
organul de urmărire penală în baza art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, deoarece
s-a constatat cu certitudine existența în acțiunile inculpatului Baran Dumitru a
indicilor calificativi „de către două sau mai multe persoane și cu folosirea situației de
serviciu”.
Referitor la respingerea solicitării procurorului privind încasarea de la
inculpatul Baran Dumitru a cheltuielilor judiciare în sumă de 1953,5 lei, pentru
efectuarea expertizelor judiciare, recurentul a reiterat că în hotărârile judecătorești
lipsește dispoziția privind trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului.
Avocatul Bevza Dumitru în numele inculpatului, a depus referință la recursul
declarat de procuror, pledând pentru admiterea acestuia, cu casarea hotărârilor
judecătorești din motiv că nu există faptul infracțiunii imputate lui Baran Dumitru.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul
acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond
art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile
8
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care
a afectat soluția instanței, sau 12) când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică
greșită
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept nominalizate,
Colegiul penal atestă că partea acuzării nu este de acord cu soluția instanței de apel
privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Baran Dumitru din prevederile art. 190
alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, considerând că sub
acest aspect decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Reieșind însă din esența criticilor invocate de către acuzare, Colegiul penal
reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor.
Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea
potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond confirmă vinovăția
inculpatului Baran Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal.
Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din
cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de
muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de
părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.
Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze
pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub
toate aspectele, complet și obiectiv.
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,
concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt
apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi
invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de
reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca
fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta
fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a
ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat
probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, pronunțând astfel o hotărâre legală și întemeiată.
9
La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare gravă
de fapt, așa precum se susține de către acuzare, or, pentru a constitui caz de casare,
eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției
cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.
Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar
discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin
ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții
decât cea pe care materialul probator o susține.
În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța
de recurs.
Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
De asemenea nu și-au găsit confirmare nici argumentele din recurs cu referire la
prezența în speță a temeiului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, deoarece instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor
administrate că acțiunile inculpatului Baran Dumitru întrunesc elementele
componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal.
Analizând argumentele care i-au format convingerea instanței de apel cu privire
la reîncadrarea acțiunilor inculpatului din prevederile art. 192 alin. (2) lit. b), d) Cod
penal în baza art. 190 alin. (1) Cod penal și necesitatea încetării procesului penal,
Colegiul penal constată că decizia recurată conține motive legale pe care se
întemeiază soluția, iar soluția pronunțată nu este contrară prevederilor legii
procesual penale și practicii judiciare.
Așadar, instanța de recurs ordinar subliniază că la adoptarea soluției de
reîncadrare a acțiunilor inculpatului din prevederile art. 192 alin. (2) lit. b), d) Cod
penal în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis, că la dosar lipsesc
careva probe ce ar confirma prezența în acțiunile inculpatului Baran Dumitru a
elementelor constitutive ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 192
alin. (2) lit. b), d) Cod penal, și anume, „acțiune săvârșită de două sau mai multe
persoane și folosirea situației de serviciu”.
Întru elucidarea acestor aspecte, Colegiul penal notează că prin „folosirea
situației de serviciu” se subânțelege săvârșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg
din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței lui de
serviciu, or situația de serviciu este folosită pentru a sustrage bunurile.
Sub acest aspect, Colegiul penal remarcă că potrivit materialelor cauzei, careva
probe pertinente și concludente ce ar confirma deținerea de către inculpatul
Baran Dumitru a unor atribuții de perfectare a rapoartelor de verificare tehnică a
mijloacelor de transport, nu au fost stabilite.
Referitor la prezența în acțiunile inculpatului Baran Dumitru a indicelui
calificativ „de către două sau mai multe persoane” prevăzut de art. 190 alin. (2) lit. b)
10
Cod penal, instanța de recurs notează că instanța de apel corect a sesizat, că nu au
fost identificate circumstanțe care ar confirma săvârșirea infracțiunii de către
inculpat în comun și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, după cum i se
incriminează acestuia.
În atare circumstanțe, Colegiul penal constată temeinicia reîncadrării acțiunilor
inculpatului Baran Dumitru de către instanța de apel din prevederile art. 190 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal în prevederile art. 190 alin. (1) Cod penal, din motiv că lipsesc
circumstanțele agravante, or probe contrare, care ar confirma existența indicilor
calificativi „de către două sau mai multe persoane și cu folosirea situației de serviciu”,
nu au fost prezentate de către acuzare nici la judecarea cauzei în prima instanță, nici
în instanța de apel, iar sentința de condamnare nu se poate întemeia pe bănuieli.
Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării aplicabilității în
speță a temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură
penală, deoarece la caz o asemenea eroare nu a fost comisă.
În continuare, Colegiul penal reține și legalitatea soluției instanței de apel prin
care l-a liberat pe Baran Dumitru de pedeapsa penală prevăzută de art. 190 alin. (1)
Cod penal, în temeiul expirării termenului de prescripție a răspunderii penale, din
considerentul că inculpatul a săvârșit fapta infracțională în decembrie 2014-
octombrie 215, astfel, raportate aceste circumstanțe la dispozițiile art. 16, 60 Cod
penal, art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, se constată că din momentul
săvîrșirii infracțiunii au trecut mai mult de 5 ani, fapt ce determină expirarea
termenului prescripției de tragere la răspundere penală.
Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile art. 414
Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct. 4 din
prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția descrisă inclusiv la pct. 5.1.-5.3. al
prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, or, potrivit pct. 37
al hotărârii CtEDO în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, s-a statuat că, art. 6
din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca
impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs
Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită
ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară,
fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de
procedură penală, instanța de recurs concluzionează că temeiurile de casare invocate
de către recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură
penală, nu și-au găsit aplicabilitatea la caz întrucât decizia atacată este legală și
întemeiată, iar recursul este vădit neîntemeiat, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea
acestuia.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
11
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef al
Procuraturii de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2020, în cauza penală în
privința lui Baran Dumitru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 19 august 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Cobzac Elena
12