1ra-314/2021 — Art. 165 alin. 2 lit. b, d, 220 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 iunie 2019, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Barbărasă Elena în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, la 4 ani 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul turismului, organizării de a pleca peste hotare a persoanelor și organizării migrației pe un termen de 4 ani. În temeiul art.96 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Barbărasă Elena, conform sentinței, a fost amânată până la atingerea de către copilul minor xxxx. Codreanu Oleg în baza art.220 alin.(2) lit. c) Cod penal, și prin prisma art.79 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 50 000 lei. 1 A fost respinsă cererea acuzatorului de stat cu privire la confiscarea specială a automobilului de model Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare xxxx, anul fabricării 2009, proprietate în devălmășie, ce aparține cu drept de proprietate în calitate de beneficiar efectiv și lui Codreanu Oleg, ca fiind neîntemeiată. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților Barbărasă Elena și Codreanu Oleg, cheltuielile judiciare în mărime de 4 620 lei. Au fost menținute restricțiile aplicate prin Ordonanța din 13 decembrie 2018 și autorizate prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și Mandatul judecătoresc din 13 decembrie 2018, asupra XA cotă-parte din bunului mobil - autoturismul de model Dacia Logan, cu n/î xxxx, anul fabricării 2009, ce constituie proprietate în devălmășie și aparține inclusiv și lui Codreanu Oleg.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Barbărasă Elena, se învinuiește în aceea că, în perioada lunii februarie-martie 2018, aflându- se în xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, împărțind între ei rolurile, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în calitate de dansatoare și consumație în Turcia, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), a recrutat-o pe cet. Cristei Ecaterina, xxxx, cu consimțământul acesteia. Ulterior, întru realizarea scopului său infracțional, Barbărasă Elena, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, a organizat transportarea victimei Cristei Ecaterina, la locul de destinație procurându-i bilet de călătorie la ruta aeriană Chișinău-Istanbul pentru data de 01 martie 2018, totodată achitându-i călătoria cu taxiul până la Aeroportul Internațional Chișinău. În continuare, la 01 martie 2018, preluând acțiunile infracționale, Tufan Elena, a întâlnit-o la Aeroportul din or. Istanbul, Turcia, pe cet. Cristei Ecaterina, după care, întru realizarea scopului infracțional comun de exploatare sexuală comercială a victimei Cristei Ecaterina, a transportat-o de la Aeroportul or. Istanbul într-o localitate necunoscută, transferând-o contra unei sume de bani în mărime de 2000 euro unor persoane de origine turcă, care au transportat-o și adăpostit-o într-un apartament necunoscut din or. Kursadas, Turcia, unde prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei au exploatat-o sexual pe victima Cristei Ecaterina timp de aproximativ două luni de zile, până la 03 mai 2018, prin prestarea serviciilor sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Tot, ea Barbărasă Elena, în perioada lunii martie 2018, aflându-se în xxxx acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, împărțind între ei rolurile, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru 2 bine plătit în Italia, pentru îngrijirea persoanelor în etate, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), a recrutat-o pe cet. Sîli Elena, xxxx, cu consimțământul acesteia. Astfel, întru realizarea scopului său infracțional, la 25 martie 2018, Barbărasă Elena, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena, a transportat-o cu automobilul său personal pe victima Sîli Elena până la Aeroportul International Chișinău, de unde la 25 martie 2018, cet. Sîli Elena a zburat cu cursa aeriană Chișinău-Istanbul, în baza biletului procurat de către Tufan Elena, motivându-i că ulterior va zbura din Turcia în Italia. Ajungând la Aeroportul din or. Istanbul, Turcia, victima Sîli Elena, a fost întâlnită de către Tufan Elena, după care, întru realizarea scopul infracțional comun de exploatare sexuală comercială a victimei Sîli Elena, a transportat-o de la Aeroportul din or. Istanbul, într-o localitate necunoscută după care a transferat-o unor persoane nestabilite de origine turcă, care au adăpostit-o într-un apartament neidentificat, și prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei au exploatat-o sexual pe cet. Sîli Elena până la 30 aprilie 2018, prin prestarea serviciilor sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Tot, ea Barbărasă Elena, în perioada lunii aprilie 2018, aflându-se în xxxx acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena, Codreanu Oleg și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, împărțind între ei rolurile, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în calitate de dansatoare și consumație în Turcia, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), a recrutat-o pe cet. Ciobanu Elena, a.n.xxxx, cu consimțământul acesteia. Întru realizarea scopului său infracțional, Barbărasă Elena, împreună și de comun cu Codreanu Oleg, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a cet. Ciobanu Elena au transportat-o, pe teritoriul Republicii Moldova din xxxx până la Aeroportul International Chișinău amplasat pe bd. Dacia 80/3, mun. Chișinău, de unde la 24 aprilie 2018, victima Ciobanu Elena a zburat cu cursa aeriană Chișinău - Istanbul, în baza biletului procurat de către Tufan Elena. În continuare, la 24 aprilie 2018, persoana nestabilită de organul de urmărire penală de origine turcă care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu Codreanu Oleg, Barbărasă Elena, Tufan Elena și alte persoane neidentificate, a întâlnit-o în Aeroportul din or. Istanbul, pe victima Ciobanu Elena și a organizat transportarea acesteia, până în or. Kursadas, unde, fiind preluată de către o altă persoană de origine turcă, care a adăpostit-o într-un apartament neidentificat și prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, a exploatat-o sexual pe victima Ciobanu Elena în perioada de timp cuprinsă între 24 3 aprilie 2018 până la 02 mai 2018, prin prestarea serviciilor sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Acțiunile inculpatei Barbărasă Elena au fost încadrate în baza art.165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal – trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea unei persoane adulte, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, săvârșită de două sau mai multe persoane, asupra mai multor persoane, prin înșelăciune și abuz de poziția de vulnerabilitate. Codreanu Oleg, se învinuiește în aceea că, în perioada lunii aprilie 2018, aflându-se pe teritoriul xxxx, acționând intenționat împreună și de comun acord cu persoane necunoscute, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a îndemnat-o pe cet. Ciobanu Elena, născută xxxx, să practice prostituția peste hotarele Republicii Moldova, făcându-i cunoștință cu cet. Barbărasă Elena. În continuare, la 24 aprilie 2018, Codreanu Oleg, în vederea realizării intenției infracționale a înlesnit practicarea prostituției de către cet. Ciobanu Elena, prin transportarea acesteia la Aeroportul Internațional Chișinău, situat pe bd. Dacia, 80/3, mun. Chișinău, de unde Ciobanu Elena a zburat cu cursa aeriană Chișinău-Istanbul, unde ajungând în Turcia, or. Kursadas a practicat prostituția în diferite apartamente închiriate de către persoane necunoscute în perioada de timp cuprinsă între 24 aprilie 2018 până la 02 mai 2018, prestând servicii sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Totodată, Codreanu Oleg, acționând în scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, a primit de la cet. Barbărasă Elena suma de 600 euro. Acțiunile inculpatului Codreanu Oleg au fost încadrate în baza art.220 alin.(2) lit. c) Cod penal – proxenetism, adică îndemnarea la prostituție și înlesnirea practicării prostituției, precum și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției, săvârșite de două sau mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Barbărasă Elena să fie condamnată în baza art.165 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul turismului, precum și în domeniul angajării persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 5 ani și Codreanu Oleg să fie condamnat în baza art.220 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art.106 Cod penal de supus confiscării speciale în beneficiul statului: autoturismul de model ’’Dacia Logan”, cu număr de înmatriculare xxxx, anul fabricării 2009, proprietate în devălmășie ce aparține lui Codreanu Oleg, utilizat la comiterea infracțiunii. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că prima 4 instanță, la adoptarea sentinței, nu a ținut cont de prevederile art.75 alin.(1) Cod penal în coroborare cu art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală precum și de sancțiunile prevăzute la art.165 alin.(2) lit. b) și d) și art.220 alin.(2) lit. c) Cod penal. În această ordine de idei, limitele pedepsei cu închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.165 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal este de la 4 ani și 8 luni la 10 ani. Susține că, prima instanță neîntemeiat a dispus aplicarea art.96 alin.(1) Cod penal prin care s-a dispus amânarea executării pedepsei aplicate inculpatei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani. Instanța a omis că, infracțiunea incriminată inculpatei este una deosebit de gravă, deci, este imposibil din punct de vedere legal de aplicat prevederile art.96 Cod penal, care prevede amânarea executării pedepsei închisorii pentru femeile condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor ușoare și mai puțin grave, legea indicând în mod expres excepția aplicării amânării executării pedepsei în cazul condamnării pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, astfel fiind imposibilă aplicarea art.96 Cod penal, în acest caz. De asemenea instanța greșit a aplicat prevederile art.79 Cod penal în privința inculpatului Codreanu Oleg, motivând că ultima a acționat fără să conștientizeze gradul de pericol al simplei acțiuni și anume că lea făcut cunoștință pe Elena Ciobanu cu Barbărasă Elena. În opinia acuzării, instanța greșit a ajuns la concluziile nominalizate din motiv, că inculpata Barbărasă Elena deși nu este angajată în câmpul muncii, în rezultatul recrutării și transportării părților vătămate în Turcia împreună cu mătușa sa Tufan Elena și alte persoane necunoscute, primeau sume de 2000 euro pentru fiecare fată, așa cum s-au expus și părțile vătămate în cadrul audierii „au fost vândute de Elena la prețul de 2 000 euro”. Mai mult, și Codreanu Oleg nu doar că le-a făcut cunoștință pe Ciobanu Elena cu Barbărasă Elena dar și a transportat-o pe aceasta la aeroport atunci când urma să plece în Istanbul. Ar rezulta că, pentru inculpați, obținerea unor sume bănești din rezultatul comiterii unor fapte prejudiciabile, este o muncă mult mai ușoară decât a avea un venit care să rezulte dintr-o muncă cinstită. Sunt niște circumstanțe de care instanța nu a ținut cont și anume - modalitatea comiterii faptelor prejudiciabile, circumstanțele în care s-au comis faptele prejudiciabile și numărul persoanelor implicate inclusiv și de origine turcă. În acest context, acuzarea reține că pedeapsa aplicată inculpaților trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Totodată, acuzatorul de stat a menționat și faptul că, instanța greșit a ajuns la concluzia în partea ce ține de soluționarea chestiunii legate de confiscarea și acțiunea părților vătămate. Or, confiscarea este o măsura de asigurare a executării acțiunii civile care au fost înaintate de părțile vătămate în cadrul cauzei penale și pentru garantarea executării pedepsei penale - amenda sau recuperarea prejudiciului cauzat părților vătămate. Dacă a fost respinsă confiscarea care a fost necesitatea menținerii restricțiilor stabilite prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13.12.2018, privind aplicarea sechestrului, pentru asigurarea confiscării speciale. 5 Susține că, instanța la respingerea chestiunii ce tine de confiscarea automobilului de model Dacia Logan cu n/î xxxx, a relevat printr-o frază abstractă și generală că prevederile art.106 Cod penal și art.162 Cod de procedură penală nu sunt aplicate în privința automobilului indicat supra, deoarece potrivit materialelor dosarului, Codreanu Oleg deține dreptul de proprietate și în calitate de beneficiar efectiv asupra XA cotă-parte din proprietate în devălmășie, cu prețul mediu de vânzare de 97 667 lei, în rest alte argumente instanța nu a reținut. Or, în speță s-a stabilit cu certitudine că la comiterea infracțiunii imputate inculpatului Codreanu Oleg, a utilizat mijlocul de transport indicat supra, înlesnind practicarea prostituției de către Ciobanu Elena prin transportarea acesteia la Aeroportul International Chișinău. (f.d.123-131, vol. V).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată total sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Barbărasă Elena a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.165 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a exercita activități în domeniul turismului și migrației legale pe un termen de 4 ani. În temeiul art.96 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpatei Barbărasă Elena, a fost amânată până la atingerea vârstei de 8 ani a copilului minor xxxx. Codreanu Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.220 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 4 ani. Acțiunile civile înaintate de Ciobanu (Guștiuc) Elena, Cristei Ecaterina și Sîli Elena au fost admise. A fost dispusă încasarea de la Barbărasă Elena în beneficiul lui Ciobanu (Guștiuc) Elena, Cristei Ecaterina și Sîli Elena a câte 20 000 lei, pentru fiecare, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. A fost dispusă încasarea de la Codreanu Oleg în beneficiul lui Ciobanu (Guștiuc) Elena suma de 20 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Au fost menținute restricțiile aplicate prin Ordonanța din 13 decembrie 2018, autorizate prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și Mandatul judecătoresc din 13 decembrie 2018, asupra XA cotă-parte din bunul mobil - autoturismul de model Dacia Logan, cu n/î xxxx, anul fabricării 2009, ce constituie proprietate în devălmășie și aparține inclusiv și lui Codreanu Oleg. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art.394 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, 6 În acest context instanța de apel a constatat în fapt că: Inculpata Barbărasă Elena, în perioada lunii februarie-martie 2018, aflându- se în xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, împărțind între ei rolurile, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în calitate de dansatoare și consumație în Turcia, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), a recrutat-o pe cet. Cristei Ecaterina, a.nxxxx, cu consimțământul acesteia. Ulterior, întru realizarea scopului său infracțional, Barbărasă Elena, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, a organizat transportarea victimei Cristei Ecaterina, la locul de destinație procurându-i bilet de călătorie la ruta aeriană Chișinău-Istanbul pentru data de 01 martie 2018, totodată achitându-i călătoria cu taxiul până la Aeroportul International Chișinău. În continuare, la 01 martie 2018, preluând acțiunile infracționale, Tufan Elena, a întâlnit-o la Aeroportul din or. Istanbul, Turcia, pe cet. Cristei Ecaterina, după care, întru realizarea scopului infracțional comun de exploatare sexuală comercială a victimei Cristei Ecaterina, a transportat-o de la Aeroportul or. Instabul într-o localitate necunoscută, transferând-o contra unei sume de bani în mărime de 2000 euro unor persoane de origine turcă, care au transportat-o și adăpostit-o într-un apartament necunoscut din or. Kursadas, Turcia, și prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, au exploatat-o sexual pe victima Cristei Ecaterina timp de aproximativ două luni de zile, până la 03 mai 2018, prin prestarea serviciilor sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Tot, ea Barbărasă Elena, în perioada lunii martie 2018, aflându-se în r-nul xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, împărțind între ei rolurile, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în Italia, pentru îngrijirea persoanelor în etate, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), a recrutat-o pe cet. Sîli Elena, a.n.xxxx, cu consimțământul acesteia. Astfel, întru realizarea scopului său infracțional, la 25 martie 2018, Barbărasă Elena, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena, a transportat-o cu automobilul său personal pe victima Sîli Elena până la Aeroportul International Chișinău, de unde la 25 martie 2018, cet. Sîli Elena a zburat cu cursa aeriană Chișinău-Istanbul, în baza biletului procurat de către Tufan Elena, motivându-i că ulterior va zbura din Turcia în Italia. 7 Ajungând la Aeroportul din or. Istanbul, Turcia, victima Sîli Elena, a fost întâlnită de către Tufan Elena, după care, întru realizarea scopul infracțional comun de exploatare sexuală comercială a victimei Sîli Elena, a transportat-o de la Aeroportul din or. Istanbul, într-o localitate necunoscută după care a transferat-o unor persoane nestabilite de origine turcă, care au adăpostit-o într-un apartament neidentificat, și prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei au exploatat-o sexual pe cet. Sîli Elena până la 30 aprilie 2018, prin prestarea serviciilor sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Tot, ea Barbărasă Elena, în perioada lunii aprilie 2018, aflându-se în r-nul xxxx, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Tufan Elena, Codreanu Oleg și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, împărțind între ei rolurile, prin înșelăciune manifestată prin promisiunea de angajare la un lucru bine plătit în calitate de dansatoare și consumație în Turcia, precum și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), a recrutat-o pe cet. Ciobanu Elena, a.n.xxxx, cu consimțământul acesteia. Întru realizarea scopului său infracțional, Barbărasă Elena, împreună și de comun cu Codreanu Oleg, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a cet. Ciobanu Elena au transportat-o, pe teritoriul Republicii Moldova din r-nul xxxx până la Aeroportul Internațional Chișinău amplasat pe bd. Dacia 80/3, mun. Chișinău, de unde la 24 aprilie 2018, victima Ciobanu Elena a zburat cu cursa aeriană Chișinău - Istanbul, în baza biletului procurat de către Tufan Elena. În continuare, la 24 aprilie 2018, persoana nestabilită de organul de urmărire penală de origine turcă care acționa împreună și prin înțelegere prealabilă cu Codreanu Oleg, Barbărasă Elena, Tufan Elena și alte persoane neidentificate, a întâlnit-o în Aeroportul din or. Istanbul, pe victima Ciobanu Elena și a organizat transportarea acesteia, până în or. Kursadas, unde, fiind preluată de către o altă persoană de origine turcă, care a adăpostit-o într-un apartament neidentificat și prin aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, a exploatat-o sexual pe victima Ciobanu Elena în perioada de timp cuprinsă între 24 aprilie 2018 până la 02 mai 2018, prin prestarea serviciilor sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Inculpatul Codreanu Oleg în perioada lunii aprilie 2018, aflându-se pe teritoriul xxxx, acționând intenționat împreună și de comun acord cu persoane necunoscute, urmărind scopul îndemnării și înlesnirii practicării prostituției de către alte persoane, precum și tragerii de foloase de pe urma practicării acestei activități, a îndemnat-o pe cet. Ciobanu Elena Ion, născută la xxxx, să practice prostituția peste hotarele Republicii Moldova, făcându-i cunoștință cu cet. Barbărasă Elena. În continuare, la 24 aprilie 2018, Codreanu Oleg, în vederea realizării intenției infracționale a înlesnit practicarea prostituției de către cet. Ciobanu Elena, prin 8 transportarea acesteia la Aeroportul Internațional Chișinău, situat pe bd. Dacia, 80/3, mun. Chișinău, de unde Ciobanu Elena a zburat cu cursa aeriană Chișinău-Instanbul, unde ajungând în Turcia, or. Kursadas a practicat prostituția în diferite apartamente închiriate de către persoane necunoscute în perioada de timp cuprinsă între 24 aprilie 2018 până la 02 mai 2018, prestând servicii sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală. Totodată, Codreanu Oleg, acționând în scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituției de către alte persoane, a primit de la cet. Barbărasă Elena suma de 600 euro. Instanța de apel a menționat, că în ședința de judecată în primă instanță inculpații Barbărasă Elena și Codreanu Oleg au recunoscut vinovăția în săvârșirea faptei imputate și au înaintat cereri prin care au solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prin încheiere protocolară cererile respective au fost admise. De asemenea, instanța de apel a reținut, că inculpații, fiind audiați în instanța de apel, au susținut declarațiile prezentate în primă instanță și au reconfirmat cererile prin care au solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu. Reieșind din faptul că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, și având în vedere că, hotărârea primei instanțe se contestă în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel a verificat legalitatea sentinței sub acest aspect și a reținut că prima instanță nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpaților, în coroborare cu prevederile art.61 din Codul penal. Astfel, instanța de apel a menționat, că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar prima instanță, deși a reiterat prevederile art.art.7, 61, 75 – 78 din Codul penal, nu le-a aplicat corespunzător, considerent din care instanța de apel a admis apelul acuzatorului de stat, constatând o individualizare incorectă a pedepsei. La stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă de Barbărasă Elena se califică potrivit art.16 din Codul penal, ca infracțiune deosebit de gravă, iar infracțiunea comisă de Codreanu Oleg se califică potrivit art.16 din Codul penal, ca infracțiune gravă, au recunoscut vina și s-a căit de cele comise, se caracterizează pozitiv la locul de trai, precum și de lipsa circumstanțelor agravante. Astfel, instanța de apel, reieșind din toate circumstanțele cauzei, a considerat echitabilă aplicarea inculpatei Barbărasă Elena unei pedepse sub formă de închisoare, cu amânarea executării pedepsei pentru femei care au copii în vârstă de până la 8 ani, în raport cu circumstanțele exclusiv atenuante ale cauzei și persoana inculpatei, determină concluzia că în speță există temei legal pentru aplicarea acestora. Or, infracțiunea săvârșită de inculpată nu face parte din excepția prevăzută la articolul 96 Cod penal, iar inculpata are un copil în vârstă de până la 8 ani, iar inculpatului Codreanu Oleg a considerat echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă 9 de închisoare, cu suspendarea condiționată, cu fixarea unui termen de probațiune. În continuare, soluționând acțiunea civilă, în partea prejudiciului moral produs prin infracțiune, se aplică prevederile art.art.219 alin.(4), 220 și 387 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel a reiterat că în rezultatul infracțiunii de trafic de ființe umane săvârșită de inculpata Barbărasă Elena, părților vătămate Ciobanu (Guștiuc) Elena, Cristei Ecaterina și Sîli Elena, precum și infracțiunea de proxenetism săvârșită de Codreanu Oleg, în privința părții vătămate Ciobanu (Guștiuc) Elena, le-au fost cauzate suferințele psihice și fizice. În acest sens, instanța de apel a enunțat că la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral se i-a în considerație rezultatele infracționale, care au influențat starea psihică și fizică a părților vătămate. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că cuantumul prejudiciul moral produs prin infracțiune, evaluat de părțile vătămate în mărime de 20 000 lei, este obiectiv și, conduce la admiterea acțiunilor civile, în părțile respective, cu încasarea de la inculpați în beneficiul părților vătămate a prejudiciului moral produs prin infracțiune, în proporțiile corespunzătoare. De asemenea, instanța de apel soluționând chestiunea cu privire la cheltuielile judiciare legate de efectuarea expertizelor judiciare, a precizat că se examinează în conformitate cu prevederilor art.art.227 și 229 Cod de procedură penală, astfel, a încasat, în mod solidar, din contul inculpaților Barbărasă Elena și Codreanu Oleg în beneficiul statului suma de 4 620 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la efectuarea expertizei biologice. Totodată instanța de apel a reținut că restricțiile aplicate prin Ordonanța din 13 decembrie 2018 și autorizate prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și Mandatul judecătoresc din 13 decembrie 2018, asupra XA cotă-parte din bunului mobil - autoturismul de model Dacia Logan, cu număr de înmatriculare JES 565, anul fabricării 2009, ce constituie proprietate în devălmășie și aparține inclusiv și lui Codreanu Oleg Vladimir, urmează a fi menținute.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, procurorul a declarat recurs ordinar, care, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și pct.10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicită casarea parțială a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, indicând aceleași argumente care au fost expuse în cererea de apel, considerând că corectarea și reeducarea inculpaților va fi posibilă doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoarea cu executarea reală a acesteia. Totodată, acuzatorul de stat menționează că, instanța de apel nu s-a expus asupra prevederilor art.7, 61, 75, 76 Cod penal, adică nu a efectuat procedura de individualizare și stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii pedepsei cu aplicare art.90 Cod penal, ignorând prevederile art.384 alin.(3) Cod de 10 procedură penală, precum și dispoziția art.90 Cod penal, care obligă instanțele să indice în hotărâri motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei. Menționează acuzarea că, pedeapsa aplicată inculpatei de către instanța de apel este una prea blândă în raport cu circumstanțele cauzei, personalitatea și comportamentul inculpatei, pericolul social al infracțiunii, fiind individualizată contrar prevederilor legale, or, liberarea de la pedeapsă a inculpatei, în temeiul art.96 Cod penal, până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, în contextul circumstanțelor speței, se apreciază ca fiind excesivă și contrară prevederilor legale. Subliniază că din condițiile de aplicabilitate a art.96 Cod penal, cu privire la amânarea executării pedepsei pentru femei gravide și persoane care au copii în vârstă de până la 8 ani, că există atât condiții cu privire la mărimea pedepsei, cât și cu privire la categoria de infracțiuni căreia îi este aplicabil articolul, din cuprinsul art.96 Cod penal, rezultând indubitabil faptul că acesta se aplică în cazul infracțiunilor ușoare și mai puțin grave, precum și faptul că acesta nu se aplică pentru infracțiunile deosebit de grave, excepțional de grave, prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVII, contrar normelor legale instanța de apel a dispus liberarea de pedeapsă penală, or, infracțiunea de trafic de ființe umane, face parte din capitolul III al Codului penal - „Infracțiunii contra libertății, cinstei și demnității persoanei ”, fiind o infracțiune gravă la alineatul I, și deosebit de gravă la alineatul II; infracțiunea de trafic de ființe umane se califică ca o infracțiune pentru săvârșirea căreia nu se poate dispune liberarea de pedeapsă penală, astfel că aplicarea art.96 Cod penal în acest caz, este imposibilă. La stabilirea, aplicarea pedepsei și liberarea de pedeapsă penală a inculpatei, prima instanță nu a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art.art.61 și 75 Cod penal, nu a ținut cont de circumstanțele reale ale cauzei, precum și nici nu a motivat hotărârea prin prisma tuturor circumstanțelor care fiind analizate, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu amânarea executării pedepsei penale până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, această din urmă soluție nefiind suficient motivată de către instanță. 5.1. Avocatul Bayram Natalia în numele inculpatului Codreanu Oleg, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței, din motiv că instanța de apel la stabilirea pedepsei a aplicat eronat prevederile art.61 și 75 Cod penal, or, inculpatul a recunoscut vinovăția și a manifestat căință sinceră. 5.2. Avocatul Josan Dumitru în numele inculpatei Barbărasă Elena, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel în latura civilă, cu menținerea în vigoare a sentinței. În motivarea recursului înaintat, apărarea a menționat că, instanța de apel neîntemeiat a intervenit în sentința, dispunând încasarea prejudiciul moral evaluat de părțile vătămate în mărime de 20 000 lei, apărarea consideră că un atare prejudiciu este prea exagerat.

Judecând recursurile ordinare, pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse 11 din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că acuzatorul de stat invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, avocatul Bayram Natalia în numele inculpatului a invocat aplicabilitatea art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în esență criticile apărării rezumându- se la faptul ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată prin decizia instanței de apel, solicitând menținerea sentinței, iar avocatul Josan Dumitru în numele inculpatei, invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Luând în considerare argumentele recursurilor, Colegiul penal lărgit conchide că sub aspectul acestui temei de casare, procurorul opinează că instanța de apel neîntemeiat i-a stabilit inculpatului o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art.90 Cod penal, și greșit a menținut sentința în partea stabilirii în privința inculpatei Barbărasă Elena aplicarea art.96 alin.(1) Cod penal prin care s-a dispus amânarea executării pedepsei aplicate inculpatei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani, iar avocatul Bayram Natalia în numele inculpatului, solicitând menținerea sentinței, prin care i-a fost stabilită o pedeapsă mai blândă. Raportând însă argumentele invocate la circumstanțele speței, Colegiul penal lărgit relevă că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți. Analizând partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul penal lărgit atestă 12 că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art.art.61, 75-78, 90 și 96 alin.(1) Cod penal. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Conform art.7 alin.(1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Art.75 alin.(1) Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel corect a conchis că vinovăția inculpaților Barbărasă Elena și Codreanu Oleg este pe deplin dovedită și acțiunile acestora just au fost încadrate în baza art.165 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal și art.220 alin.(2) lit. c) Cod penal. În privința dezacordului recurenților cu aplicarea de către instanța de apel a suspendării condiționate a executării pedepsei sub formă de închisoare, Colegiul penal lărgit menționează că în conformitate cu art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, 13 în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Deci, raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal are la origine convingerea că, corectarea și reeducarea condamnatului este posibilă fără a fi izolat de comunitate, familie și societate. Această instituție juridică a fost instituită întru realizarea scopului pedepsei fără ca, condamnatul să fie izolat de societate, acesta fiind supus unui termen de încercare, fără executarea reală a pedepsei, evitându-se dezavantajele pe care le atrage după sine privațiunea de libertate: desprinderea condamnatului de familie și de modul de viață obișnuit și contactul cu infractorii recidiviști periculoși care îl pot antrena în continuare în noi activități criminale. Astfel, instanța de apel, efectuând o analiză minuțioasă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel de înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a evidențiat că în condițiile în care inculpatul nu are antecedente penale, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, este neangajat în câmpul muncii, a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii imputate și s-a căit de celea comise. În circumstanțele expuse, se constată prezența condițiilor pentru a fi aplicată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei sub formă de închisoare. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit nu reține argumentul recurenților precum că, instanța de apel neîntemeiat i-a stabilit inculpatului o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, or, instanța de apel, în decizia adoptată s-a expus detaliat asupra argumentelor necesității aplicării prevederilor art.90 Cod penal. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit concluzionează că, instanța de apel și-a argumentat hotărârea în sensul aplicării art.90 Cod penal, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate și va atinge scopul restabilirii echității sociale. În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel corect a stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în considerație că, Codreanu Oleg și-a recunoscut vina și se căiește sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Cu referire la aplicabilitatea prevederilor art.96 Cod penal, Colegiul penal a menționat că, potrivit art.96 alin.(1) Cod penal, femeilor condamnate gravide și persoanelor care au copii în vârstă de până la 8 ani, cu excepția celor condamnate la închisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, infracțiuni prevăzute la cap. I, II, III, VII, VIII, XIII și XVI, instanța de judecată le poate amina executarea pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani. 14 În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit reține că, infracțiunea comisă de inculpata Barbărasă Elena este atribuită, conform art.16 Cod penal, la categoria infracțiunilor deosebit de grave, inculpata a recunoscut vina, se căiește de cele comise, anterior nejudecată, invalidă de gradul II, având diabet zaharat forma gravă, care necesită un tratament permanent, nu este încadrată în câmpul muncii pe motivul că are a II-lea grad de dizabilitate, celibatară, are la întreținere sa copilul minor, xxxx, care suferă de obezitate gradul II, cu risc de diabet zaharat și pe care o educă și crește de una singură, nu prezintă pericol social, la locul de trai fiind caracterizată pozitiv și toate acestea constituie un cumul de circumstanțe atenuante, pentru aplicarea prevederilor art.96 Cod penal, cu amânarea executării pedepsei până la atingerea de către copil a vârstei de 8 ani. Așadar, în contextul circumstanțelor evidențiate, Colegiul penal lărgit conchide că, atât instanța de apel, cât și prima instanță corect au ajuns la concluzia, că este rațional de a stabili inculpatei Barbărasă Elena pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.96 alin.(1) Cod penal. Relevant, la caz, Colegiul penal lărgit constată și faptul că, temeiurile invocate de către partea acuzării, precum și argumentele acestuia au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, Colegiul penal lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Cu referire la dezacordul părții apărării, privind soluționarea acțiunii civile în partea prejudiciului moral, Colegiul penal lărgit notează că, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanei responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de partea civilă prin intermediul acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului, trebuie să reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât în cazul pretinderii recuperării prejudiciului material, cât și a celui moral. Astfel, instanța de apel corect a reținut că în rezultatul infracțiunii de trafic de ființe umane săvârșită de inculpata Barbărasă Elena, părților vătămate Ciobanu (Guștiuc) Elena, Cristei Ecaterina și Sîli Elena, precum și infracțiunea de proxenetism săvârșită de Codreanu Oleg, în privința părții vătămate Ciobanu (Guștiuc) Elena, le-au fost cauzate suferințele psihice și fizice. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral se i-a în considerație rezultatele infracționale, care au influențat starea psihică și fizică a părților vătămate. În conformitate cu art.387 alin.(1) Cod de procedură penală, odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și 15 mărimea pagubei cerute, admite acțiunea civilă în tot sau în parte, ori o respinge. Respectiv, instanța de apel rejudecând cauza corect a conchis asupra admiterii acțiunii civile a părților vătămate Ciobanu (Guștiuc) Elena, Cristei Ecaterina și Sîli Elena, dispunând încasarea din contul inculpaților a prejudiciul moral produs prin infracțiune, evaluată de părțile vătămate în mărime de 20 000 lei. Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit art.220 Cod procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod. Normele procedurii civile și normele procesului de mediere a litigiilor civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări. În conformitate cu art.219 alin.(3) Cod procedură penală prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia; 2) înmormântarea părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și pensiilor; 4) executarea contractului de depozit al bunurilor. Reieșind din prevederile art.14 Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu, cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate repararea prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat. Vizavi de aprecierea cuantumului prejudiciului moral, care ar aduce o satisfacție echitabilă părților vătămate pentru suferințele cauzate acestora prin infracțiunea comisă de inculpați, instanța de recurs apreciază că, despăgubirea evaluată de părțile vătămate în mărime de 20 000 lei, este una compensatorie. De altfel, în practica judiciară pe acest segment corect a fost notat că întinderea prejudiciului moral nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât, în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța de judecată urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă. În același sens, se menționează că, în temeiul art.1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcții de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Totodată, este important de a specifica că, atunci când partea solicită repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța este obligată să soluționeze acțiunea în cadrul procesului penal, or nu există careva impedimente la stabilirea cuantumului acestuia, întrucât reieșind din circumstanțele cauzei, partea urmează a fi despăgubită proporțional suferințelor suportate. La caz, instanța de apel, la determinarea mărimii compensației pentru 16 prejudiciul moral, a luat în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice, cât și datele obiective care certifică acest fapt, precum și celelalte circumstanțe subsidiare pertinente cauzei. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse, ca inadmisibile.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Bayram Natalia în numele inculpatului Codreanu Oleg și de către avocatul Josan Dumitru în numele inculpatei Barbărasă Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Chișinău din 25 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Barbărasă Elena xxxx și Codreanu Oleg xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Timofti Vladimir Cobzac Elena Guzun Ion 17