1ra-890/21 — art. 190 alin.4 CP

1ra-890/21 — art. 190 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-890/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Arabadji Mariana și de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Bălți din 24 noiembrie

2020, în cauza penală în privința lui

Iscra Alexandr XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în mun. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanța: 30.05.2017 - 28.02.2020;

Instanța de apel: 27.03.2020 - 24.11.2020;

Instanța de recurs: 03.02.2021 - 29.06.2021.

a c o n s t a t a t :

Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190

alin.(1) Cod penal (episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea

vătămată Cebotari Serghei) și încetat procesul penal în temeiul art.60 Cod penal, cu

liberarea de răspundere penală, în legătură cu intervenirea prescripției de tragere la

răspundere.

A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art.190

alin.(1) Cod penal (episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea

vătămată Cernețchi Ruslan) și încetat procesul penal în temeiul art.109 Cod penal,

în legătură cu împăcarea părților.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui

Iscra Alexandr în beneficiul lui Cebotari Serghei suma de 84 000 lei, cu titlu de

prejudiciu material și suma de 8 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar

cerința cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

fost pusă sub învinuire de către organul de urmărire penală precum că:

Pe episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea vătămată

Cernețchi Ruslan.

Iscra Alexandr acționând cu intenție unică, în mod intenționat și urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind

1

survenirea acestora, în perioada de timp august 2008 – iunie 2009, aflându-se pe

teritoriul mun. Bălți, sub pretextul realizării automobilelor, prin înșelăciune și abuz

de încredere, a dobândit ilegal de la Cernețchi Ruslan, un automobil de model

„MAZDA” de culoare argintie și un automobil de model „HYUNDAY” de culoare

albă, automobile ce aparțin cet. Cernețchi Ruslan, automobilele care le-a realizat

ulterior, iar bani dobândiți ilegal în sumă de 69 498 lei i-a însușit, pricinuindu-i astfel

părții vătămate Cernețchi Ruslan o daună materială în proporții considerabile.

Acțiunile inculpatului Iscra Alexandr au fost calificate conform rechizitoriului

în baza art.190 alin.(4) Cod penal – escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzare de daune în

proporții mari.

Potrivit ordonanței de modificarea învinuirii în instanța de judecată din 06

decembrie 2018, Iscra Alexandr a fost învinuit că acționând în mod intenționat,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și dorind survenirea

consecințelor, în perioada de timp august 2008 - iunie 2009, aflându-se pe teritoriul

mun. Bălți, inducându-l în eroare pe cet. Cernețchi Ruslan prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, l-a asigurat că se ocupă de vânzarea

automobilelor și sub acest pretext, prin comportament dolosiv și viclean, a dobândit

ilegal de la Cernețchi Ruslan un automobil de model „Mazda” de culoare argintie și

un automobil de model „Hyunday” de culoare albă, automobile ce-i aparțineau lui

Cernețchi Ruslan, automobile pe care le-a realizat ulterior, iar banii dobândiți ilegal

în sumă totală de 69 498 lei i-a însușit, pricinuindu-i astfel părții vătămate Cernețchi

Ruslan o daună materială în proporții mari.

Acțiunile inculpatului Iscra Alexandr au fost calificate conform ordonanței de

modificarea învinuirii în baza art.190 alin.(4) Cod penal – escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin

comportament dolosiv și viclean care a produs daune în proporții mari.

Prima instanța a constatat în fapt că, Iscra Alexandr în perioada anilor 2008-

2009 prin comportament dolosiv și viclean a dobândit ilicit bunuri de la partea

vătămată Cernețchi Ruslan în sumă totală de 53 000 lei, sumă care nu depășește 20

de salarii medii lunare pe economie prognozate stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei (fapta fiind consumată în anul 2009, când a

fost săvârșită ultima acțiune infracțională, din care considerente la stabilirea mărimii

prejudiciului urmează a fi luat în considerație salariul mediu lunar pe economie

prognozat pentru anul 2009), iar prin raportare la prevederile art.126 alin.(2) Cod

penal suma de 53 000 lei se atribuie la proporții considerabile, și nu mari.

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, instanța de judecată

a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal,- escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase prin comportament dolosiv și

viclean care a produs daune considerabile.

Pe episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea vătămată

Cebotari Serghei.

De către organul de urmărire penală Iscra Alexandr a fost pus sub învinuire

că, împreună cu alte persoane ne cunoscute de către organul de urmărire penală,

2

acționând cu intenție directă unică, în mod intenționat și urmărind scopul dobândirii

ilicite bunurile alte persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind survenirea acestora, la data de16

ianuarie 2014, aflându-se la piața de automobile de pe str. Caraciobanu din mun.

Bălți, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-au vândut cetățeanului Cebotari

Serghei un automobil de model Mercedes Vito, cu numărul de înmatriculare

„XXXXX” în lipsa a careva documente pe automobilul dat și care ulterior s-a

dovedit a fi în căutare, prin care acțiuni, i-a cauzat părții vătămate Cebotari Serghei

un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 84 000 lei.

Acțiunile inculpatului Iscra Alexandr au fost calificate conform rechizitoriului

în baza art.190 alin.(4) Cod penal – escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzare de daune în

proporții mari.

Potrivit ordonanței de modificare a învinuirii în instanța de judecată din 06

decembrie 2018, Iscra Alexandr a fost învinuit că, acționând în mod intenționat de

comun acord cu alte persoane nestabilite la moment de către organul de urmărire

penală, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

dorind survenirea acestora, la data de 06 ianuarie 2014, aflându-se la piața de

automobile de pe str. Caraciobanu din mun. Bălți, prin inducerea în eroare a unei

persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, prin comportament dolosiv, i-au vândut

cetățeanului Cebotari Serghei un automobil de model „Mercedes Vito” cu numărul

de înmatriculare „XXXXX”, în lipsa a careva documente pe automobilul dat și care

ulterior s-a dovedit a fi în căutare, prin care acțiuni i-au cauzat părții vătămate

Cebotari Serghei un prejudiciu material în sumă totală de 84 000 lei.

Acțiunile inculpatului Iscra Alexandr au fost calificate conform ordonanței de

modificarea învinuirii în baza art.190 alin.(4) Cod penal – escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin

comportament dolosiv și viclean care a produs daune în proporții mari.

Prima instanța a constatat în fapt că, Iscra Alexandr, la data de 06.01.2014

prin inducerea în eroare, a dobândit ilicit bani de la partea vătămată Cebotari Sergehi

în sumă totală de 84 000 lei, sumă care nu depășește 20 de salarii medii lunare pe

economie prognozate stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, iar prin raportare la prevederile art.126 alin.(2) Cod penal suma de

84 000 lei se atribuie la proporții considerabile, și nu mari.

Pe baza stării de fapt, confirmată de probele administrate, instanța de judecată

a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase prin comportament dolosiv și

viclean care a produs daune considerabile.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modul stabilit, pentru

prima instanță, prin care Iscra Alexandr să fie declarat vinovat și condamnat în baza

art.190 alin.(4) Cod penal (episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea

3

vătămată Cernețchi Ruslan) la 8 ani închisoare, cu privare de a ocupa funcții ce țin

de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, soluția asupra episodului privind

dobândirea ilicită a bunurilor de la partea vătămată Cernețchi Ruslan, o consideră

ilegală și pasibilă anulării din motivul recalificării neîntemeiate a faptelor lui Iscra

Alexandr de la art.190 alin.(4) Cod penal la art.190 alin.(1) Cod penal.

Procurorul a susținut că, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile

lui Cernețchi Ruslan, depuse în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată la

data de 27.11.2017, fiind preîntâmpinat de răspunderea penală се о poartă în

conformitate cu art.art.312-313 Cod penal, a declarat că în rezultatul acțiunilor de

escrocherie din partea inculpatului Iscra Alexandr i-a fost cauzat un prejudiciu total

de 69 498 lei, ce pentru el este о pagubă considerabilă și nimic din suma data nu i-а

fost restituit.

De asemenea, instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile

suplimentare depuse în ședința din 24.01.2020, de către partea vătămată Cernețchi

Ruslan, care și-a amintit despre faptul că inculpatul Iscra Alexandr i-ar fi vopsit un

automobil și ca plată pentru aceste servicii urma să achite inculpatului suma de 16

500 lei, aceste declarații nefiind confirmate prin nimic și vin în contradicție cu

materialele cauzei penale și declarațiilor inițiale depuse de către partea vătămată în

ședința de judecată. Astfel, în final suma prejudiciului cauzat prin infracțiunea de

escrocherie a constituit 53 000 lei, dar nu suma indicata în plângere sa și în cadrul

audierii lui la urmărirea penala și instanța de judecată. Prejudiciu cauzat în suma de

53 000 lei a fost recuperat.

Procurorul a criticat și micșorarea mărimii prejudiciului, deoarece proba care

a servit la stabilirea cuantumul prejudiciului este înscrisul (о fila de caiet) ridicat de

la Cernețchi Ruslan, prin procesul verbal de ridicare din 11.03.2016. În înscrisul dat,

e consemnat cu litere de mână, datoriile lui Iscra Alexandr față de Cernețchii Ruslan

și alte consemnări, cum ar fi restituirea a sumei de 16 500 lei, nu sunt efectuate.

Invocarea de către partea vătămată a restituirii sumei respective de către inculpat,

este o modalitate a evitări atragerii la răspunderea penală a celui din urmă, faptele în

cauză nefiind declarate pe tot parcursul cercetării cauzei penale, atât la organul

urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată.

În contextul dat, procurorul a susținut că, toate cele relatate indică la vinovăției

inculpatului Iscra Alexandr, iar probele administrate de către partea acuzării sunt

apreciate drept suficiente, concludente și pertinente nu numai ale faptelor

infracționale săvârșite, dar și a vinovăției acestuia în comiterea crimei prevăzute de

art.190 alin.(4) Cod penal.

apelul declarat a fost admis, casată sentința în partea încetări cauzei penale în baza

art.190 alin.(1) Cod penal (episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea

vătămată Cernețchi Ruslan) și în această partea a pronunțat o nouă hotărâre, prin

care Iscra Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(4)

Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și cu

privarea de a ocupa funcții de gestionarea bunurilor pe un termen de 3 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, infracțiunea de

escrocherie este una materială, aceasta se consideră consumată din momentul în care

4

făptuitorul Iscra Alexandr, a obținut posibilitatea reală de a se folosi și/sau de a

dispune de bunurile lui Cernețchi Ruslan la propria sa dorință. În cazul dat,

infracțiunea comisă de către inculpat a fost consumată, deoarece acesta după ce a

dobândit automobilele de la partea-vătămată, le-a realizat, iar venitul obținut l-a

însușit (în perioada anilor 2008 -2009). Astfel, faptul că, inculpatul Iscra Alexandr,

posibil a efectuat careva lucrări în perioada anului 2012, din contul prejudiciului

cauzat lui Cernețchi Ruslan, nu poate fi temei de recalificare a acțiunilor

infracționale de escrocherie comise de primul, în perioada anului 2008 – 2009.

În urma analizei sub toate aspectele a probelor administrate în confirmarea

vinovăției lui Iscra Alexandr, verificându-le prin prisma admisibilității, pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, instanța de apel a conchis că pe episodul privind dobândirea ilegală

a bunurilor de la Cernețchi Ruslan a fost constatat faptul comiterii escrocheriei în

privința acestuia, prin sustragerea bunurilor în valoare de 69 498 lei, după cum este

indicat în învinuire.

În confirmarea vinovăției inculpatului au venit și declarațiile părții vătămate

Cernețchi Ruslan, care la data de 27.11.2017 depunând decalarăți sub jurământ, fiind

preîntâmpinat de răspundere penală ce o poartă în conformitate cu art.art.312-313

Cod penal, a declarat că în rezultatul acțiunilor de escrocherie din partea inculpatului

Iscra Alexandru i-a fost cauzat un prejudiciu total de 69 498 lei, ce pentru el este o

pagubă considerabilă și nimic din suma dată nu i-a fost restituit.

Instanța de apel a considerat că, acțiunile lui Iscra Alexandr corect au fost

calificate de către organul de urmărire penală în baza art.190 alin.(4) Cod penal,

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin

comportament dolosiv și viclean care a produs daune în proporții mari.

În acest sens instanța constată că, obiectul juridic special al escrocheriei are

un caracter complex. Astfel, obiectul juridic principal al infracțiunii îl formează

relațiile sociale cu privire la posesia de către partea vătămată Cernețchi Ruslan

asupra automobilelor de model ,,Mazda” și ,,Hyunday”.

Obiectul material al escrocheriei este format din bunurile mobile:

automobilele de model ,,Mazda” și ,,Hyunday” care au o existență materială, care

au fost procurate de către partea vătămată Cernețchi Ruslan, dispun de valoare

materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru Iscra Alexandr.

Constatarea laturii obiective a infracțiunii de escrocherie presupune și

stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă - dobândirea ilicită a

automobilelor de model ,,Mazda” și ,,Hyunday”, care au aparținut părții vătămate,

prin inducerea în eroare a acesteia prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, precum că Iscra Alexandr având activitate de vânzare cumpărarea a

mijloacelor de transport, va vinde aceste mijloace de transport, iar venitul în mărime

de 69 498 lei va fi transmis părții vătămate, care de fapt fiind însușit.

Instanța de apel a menționat că, urmări grave din alin.(4) reprezintă săvârșită

în proporții mari. Conform prevederile art.126 Cod penal, se consideră proporții

mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de

salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în

5

vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Latura subiectivă - se manifestă în primul rând prin vinovăție sub formă de

intenție directă. De asemenea, la calificarea faptei este obligatorie stabilirea scopului

special - a scopului de cupiditate.

Fiind stabilită fapta infracțională prevăzută de art.190 alin.(4) Cod penal și

demonstrată vinovăția lui Iscra Alexandr în comiterea acesteia, instanța de apel a

conchis că la caz lipsesc temeiuri pentru încetarea procesului penal, la caz nefiind

întrunite condițiile pentru admiterea împăcării părților.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.61 și art.75 Cod penal, a indicat că inculpatul nu se află la evidența

medicului narcolog, la materialele cauzei lipsind caracteristica acestuia de la locul

de trai, iar potrivit revendicării ultimul anterior nu a avut conflicte cu legea penală,

este căsătorit, având la întreținere doi copii minori.

În condițiile speței, luând în considerație că, Iscra Alexandr a fost găsit

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art.190 alin.(4) Cod penal, care

potrivit art.16 Cod penal se califică ca fiind una gravă, instanța de apel a considerat

că, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani cu privarea de a

ocupa funcții de gestionare a bunurilor pe un termen de 3 (trei) ani, este una

echitabilă, individualizată și este stabilită corespunzător gravității faptei comise de

către inculpatul Iscra Alexandr și personalității acestuia, în raport cu pericolul social

al faptei comise și atitudinea procesuală pe care a avut-o inculpatul pe parcursul

judecării cauzei. Prin prisma art.72 alin.(3) Cod penal, inculpatul Iscra Alexandr

urmează să execute pedeapsa în penitenciar de tip semiînchis.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală a contestat cu recurs decizia adoptată,

solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul a indicat că, în cadrul cercetării judecătorești

s-a constatat cu certitudine că suma restantă din costul automobilelor de model

„Mazda" și „Hynday" transmise lui Iscra Alexandr pentru realizare, constituia suma

de 69 489 lei, din care în anul 2012, adică până la pornirea urmăririi penale,

inculpatul i-a restituit părții vătămate suma de 16 500 lei prin vopsirea automobilului

și prin curățarea salonului automobilului, fapt confirmat de către Cernețchi Ruslan.

De către instanța de apel a fost casată sentința în această parte, astfel a fost

reținut că infracțiunea de escrocherie este una materială și se consideră consumată

din momentul în care făptuitorul a obținut posibilitatea reală de a se folosi și/ sau

dispune de bunurile părții vătămate, iar faptul că inculpatul Iscra Alexandr posibil a

efectuat careva lucrări în perioada anului 2012 din contul prejudiciului cauzat lui

Cernețchi Ruslan nu poate constitui temei de recalificare a acțiunilor infracționale

ale acestuia.

În această ordine de idei, avocatul a considerat că, această concluzie nu

corespunde celor stabilite pe parcursul cercetării judecătorești în instanța de fond și

confirmate în cadrul ședințelor din instanța de apel, or atât în instanța de fond, cât și

în instanța de apel, partea vătămată Cernețchi Ruslan a confirmat acest fapt, deci nu

este aplicabil cuvântul probabil.

De asemenea, avocatul a considerat că, instanța de apel în confirmarea

vinovăției inculpatului a făcut trimitere la declarațiile părții vătămate Cernețchi

6

Ruslan date în cadrul urmăririi penale la 27.11.2017, neexplicând de ce declarațiile

date pe parcursul cercetării judecătorești în instanța de fond, cât și în instanța de apel,

unde partea vătămată la fel a fost preîntâmpinată de răspunderea penală ce o poartă

în conformitate cu prevederile art.art.312, 313 Cod penal, nu pot fi luate în

considerație la emiterea unei sentințe sau la adoptarea unei decizii.

Totodată, avocatul a subliniat că, instanța de apel explicând ce înseamnă latura

subiectivă a infracțiuni de escrocherie, ca de altfel și instanța de fond, au menționat

în mod principal că pentru a delimita un raport civil de un raport penal este important

de a lua în considerație două aspecte de maximă importantă și anume: atitudinea

făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor și prezența disponibilității

efective a făptuitorului de a-și asuma angajamentele.

Instanța de apel urma să explice de ce dorința de a-și executa angajamentele

în genere constituie o infracțiune de escrocherie, or suma de 16 500 lei, pe care Iscra

Alexandr nu a încasat-o de la partea vătămată pentru serviciile acordate și constituie

atitudinea inculpatului față de faptul transmiterii lui a bunurilor și disponibilitatea

de a-și executa angajamentele și nu mai puțin important că aceste fapte au avut loc

până la începerea urmăririi penale.

La fel, a fost indicat de către avocat și faptul că, instanța de apel a examinat

cauza și contrar prevederilor alin.(2) art.409 Cod procedură penală, potrivit cărora

în limitele prevederilor arătate în alin.(l), instanța de apel este obligată ca, în afară

de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de

fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului.

Necătând la faptul că Iscra Alexandr, nu a contestat cu apel sentința, la

judecarea apelului declarat de către procuror, instanța de apel era obligată să

examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

Reținând cele invocate mai sus, recurentul a contest starea de fapt stabilită de

către instanța de apel, fiind dată o apreciere eronată a probelor, fapt ce a dus la

soluționarea incorectă a cauzei penale și stabilirea eronată a faptului că acțiunile

inculpatului Iscra Alexandr întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie

prevăzute de alin.(4) art.190 Cod penal.

5.1. Avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, în temeiul pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală a contestat cu recurs decizia adoptată,

solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare

celor menționate în cererea de recurs (pct.5 din prezenta decizie), depusă de către

avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor declarate

de partea apărării, menționând că acestea urmează a fi admise, cu trimiterea

recursurilor pentru judecarea în Colegiul Lărgit al Curții Supreme de Justiție.

Procurorul a considerat că, decizia instanței de apel nu satisface cerințele unei

soluții motivate în partea aspectului de drept - individualizarea pedepsei, deși

recurentul nu a indicat temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură

penală, instanța de recurs sub efectul devolutiv al recursului, urmează să se expună

și asupra acestui temei.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

7

admise cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând recursurile declarate de către avocatul Arabadji Mariana și de către

avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, instanța de recurs constată că sunt

bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate în principiu aceleași argumente, prin

urmare asupra acestora Colegiul penal lărgit se va expune concomitent.

Drept temei pentru declararea recursurilor, titularii acestora, fac trimitere la

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe de o parte intervin

cu solicitarea de a fi casată integral decizia instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanță de apel, fiindcă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanță de recurs, pe de altă parte solicită casarea deciziei și

menținerea sentinței.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit, verificând actele cauzei, raportate la

criticele expuse de partea apărării, statuează asupra admiterii acestor recursuri, cu

casarea deciziei instanței de apel, în privința lui Iscra Alexandru în baza art.190

alin.(4) Cod penal, (episodul privind însușirea ilicită a bunurilor de la partea

vătămată Cernețchi Ruslan). Însă, la baza acestei soluții se regăsesc alte

considerente, decât cele punctate de recurenți.

În primul rând, statuând asupra principiului respectării normelor de drept

menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia

instanței de apel, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat

întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea

motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Revenind la cauza dedusă judecății, instanța de recurs reține că, prin Legea nr.

179 din 26 iulie 2018, în vigoare la 17 august 2018, norma de incriminare din

această cauză − art.190 Cod penal, a fost amendată, după cum urmează:

În dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se

substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în

cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului

juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune

8

considerabile”;

Așadar, după 17 august 2018, alin. (4) din art. 190 Cod penal, avea următorul

cuprins: „Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată

a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința

naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea

acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul

sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul

dolosiv sau viclean care a produs daune proporții mari, care se pedepsește cu

închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Concomitent, din conținutul sentinței rezultă că, prima instanță la examinarea

cauzei, a dispus condamnarea inculpatului Iscra Alexandru în baza art.190 alin. (1)

Cod penal, reținând fapta potrivit calificativelor din redacția nouă a dispoziției

art.190 alin.(1) Cod penal, și anume: „prin comportament dolosiv și viclean a

dobândit ilicit bunuri de la partea vătămată Cernețchi Ruslan în sumă totală de 53

000 lei ” (f.d. 65-70, vol. III).

În acest context, este evidentă concluzia că prima instanță, la judecarea cauzei

nu a ținut cont că fapta incriminată inculpatului a fost comisă în (august 2008- iunie

2009), adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate la art.190 Cod penal

prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018.

În continuare, instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel deși corect

a încadrat acțiunile inculpatului potrivit prevederile art.190 alin.(4) Cod penal, urma

să țină cont de faptul că prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, infracțiunea de

escrocherie nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată latura obiectivă a

acesteia prin modalități alternative de comitere a faptei prejudiciabile. Mai mult de

atât, în acțiunile inculpatului au fost reținute semnele calificative ale infracțiunii de

escrocherie potrivit redacției noi, care la acel moment (august 2008- iunie 2009) nu

erau prevăzute de legea penală.

Așadar, se atestă că, la judecarea apelului declarat, instanța de apel, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, nu a sesizat erorile comise de prima instanță, ci le-a preluat întocmai.

În al doilea rând, instanța de apel la individualizarea pedepsei stabilite

inculpatului în baza art.190 alin.(4) Cod penal, nu a ținut cont de circumstanțele care

atenuează sau agravează răspunderea penală, de și la caz acest element al actului de

justiție era determinat.

În particular instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele atenuante

prevăzute de:

- art.76 alin.(1) lit. l) Cod penal - expirarea, de la momentul comiterii

infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere

penală, prevăzut pentru această infracțiune, sau depășirea termenului rezonabil

pentru examinarea cazului, ținându-se cont de natura faptei, dacă tergiversarea nu a

fost provocată de făptuitor;

- art.76 alin.(1) lit. e) Cod penal - repararea benevolă a pagubei pricinuite prin

infracțiune de către inculpatul Iscra Alexandr (f.d.52 vol. III).

În sinteza celor expuse, Colegiul penal lărgit ține să menționează că, în cadrul

rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture eroarea menționată, să țină

9

cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în

strictă conformitate cu prevederile art.art.417-418 Cod de procedură penală să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Arabadji Mariana și

de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința

lui Iscra Alexandr XXXXX, în partea condamnării în baza art.190 alin.(4) Cod penal

(pe episodul în privința părții vătămate Cernețchi Ruslan) și dispune rejudecarea

cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,

în rest decizia se menține.

Iscra Alexandr Anatoli urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința

acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută

pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 19 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

Cobzac Elena

Guzun Ion

10

29 iunie 2021 Dosar nr. 1ra-890/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Timofti Vladimir

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe

Iscra Alexandr Anatoli

au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Arabadji Mariana și de

către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, casată parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Iscra

Alexandr Anatoli, în partea condamnării în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul

în privința părții vătămate Cernețchi Ruslan) și dispusă rejudecarea cauzei în această

parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în rest decizia a fost

menținută.

decizia, dar nu am susținut motivarea și soluția adoptată, am propus și susținut o altă

soluție, conformă art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală și anume: "De

respingere ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocatul Arabadji

Mariana și de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-

l pe Iscra Alexandr Anatoli, cu menținerea deciziei atacate".

introductivă și descriptivă a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

din 29 iunie 2021, nr. 1ra-890/2021, în pct. 1-5.1, cu excepția că în pct. 4.1. a deciziei nr.

1ra-890/2021, mai urma a fi descrisă și fapta constatată de instanța de apel, descrisă în

decizia instanței de apel (f.d. 159, vol. 3).

890/2021 și consider că:

4.1. Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare la 17 august 2018, norma de

incriminare din această cauză - art. 190 Cod penal, a fost amendată, dup cum urmează:

"4. În dispoziția alineatului (1), textul "înșelăciune sau abuz de încredere" se

substituie cu textul "inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincioasă a unei fapte adevărate, în privința

naturii, calităților susbstanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea

acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau

anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau

viclean care a produs daune considerabile";

în dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude."

Așadar, după 17 august 2018, alin. (1) din art. 190 Cod penal, avea următorul

cuprins: "Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea

în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestea este motivul

determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă

încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a

11

produs daune considerabile", care se pedepsește cu amendă în mărime de 550 la 850

unități convenționale sau ca muncă neremunerată în folosul comnității de la 120 la 240

ore, sau cu închisoare de până la 3 ani".

Din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că instanța de apel l-a condamnat

pe inculpatul Iscra Alexandr în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (red. 26.07.2018),

reținând fapta potrivit redacției noi a dispoziției art. 190 alin. (4) Cod penal, și anume:

"Iscra Alexandr acționând în mod intenționat, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane și dorindu-și survenirea consecințelor, în perioada de timp

august 2008-iunie 2009, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, inducându-l în eroare pe

Cernețchi Ruslan, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, l-a asigurat că

se ocupă de vânzarea automobilelor, sub acest pretext prin comportament dolosiv și

viclean a dobândit ilegal de la Cernețchi Ruslan un automobil de model "Mazda", de

culoare argintie și un automobil de model "Hyundai" de culoare albă, automobile ce-i

aparțineau lui Cernețchi Ruslan, care ulterior au fost realizate, iar banii dobândiți în

sumă de 69498 lei, în mod ilegal i-a însușit, pricinuindu-i părții vătămate Cernețchi

Ruslan o daună în proporții mari" (f.d. 159, vol. 3).

În acest context, ajung la concluzia că instanța de apel la judecarea cauzei corect a

ținut cont că fapta incriminată inculpatului în prima instanță prin ordonanța procurorului

din 06.12.2018 (f.d. 237, vol. II) a fost comisă în perioada de timp august 2008 - iunie

2009, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate la art. 190 Cod penal, prin

Legea nr. 179 din 26.07.2018 (în vigoare din 17 august 2018) și corect a descris fapta,

reieșind din dispoziția nouă a art. 190 alin. (1) Cod penal (red. 26.07.2018) care a

substituit dispoziția veche prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal (red. 18.04.2002).

Consider că dispoziția art. 190 alin. (1) Cod penal (red. 18.04.2002), care prevedea:

"înșelăciunea sau abuzul de încredere" cuprindea toate metodele de înșelăciune și abuz

de încredere, iar prin substituirea dispoziției vechi a art. 190 alin. (1) Cod penal (red.

18.04.2002) cu dispoziția nouă, prevăzută de Legea nr. 179 din 26.07.2018, Parlamentul

nu a dezincriminat total infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal (red.

18.04.2002), dar a concretizat-o prin menținerea numai a unor metode concrete de

escrocherie, descrise amănunțit în dispoziția nouă a art. 190 alin. (1) Cod penal (red.

26.07.2018) adică norma veche era mai largă, iar norma nouă este mai îngustă și ea se

înglobează de norma veche.

Nu susțin motivarea din decizie, precum că prin dispoziția nouă a art. 190 alin. (1)

Cod penal (red. 26.07.2018), a fost concretizată latura obiectivă a dispoziției vechi prin

modalități alternative de comitere a escrocheriei, consider că în acest caz Parlamentul nu

introducea sintagma "se substituie cu textul", care are conform DEX sensul de "a se pune

în locul a ceva, ce a fost îndepărtat... pentru a îndeplini aceiași funcție", adică are cu totul

alt sens de interpretare lingvistică, decât introducerea modalităților alternative de

comitere a unei infracțiuni. Consider că dacă se introduceau modalități (alternative) urma

să rămână în vigoare și dispoziția veche a art. 190 alin. (1) Cod penal (red. 18.04.2002),

dar ea nu se regăsește în dispoziția nouă prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal (red.

26.07.2018).

Așadar, consider că instanța de recurs ordinar, în speța dată incorect a admis

recursurile ordinare, a casat decizia atacată cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, pentru a fi descrisă fapta infracțiunii în dispoziția veche a art. 190 alin.

(1) Cod penal (red. 18.04.2002), care deja nu mai constituie latura obiectivă a infracțiunii

de escrocherie.

12

4.2. Verificând temeiul pentru recurs ordinar invocat de avocații Arabadji Mariana

și Rusnac Aliona în numele inculpatului, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, nu am constatat confirmarea lui în instanța de recurs ordinar, consider

că instanța de apel corect s-a pronunțat asupra vinovăției inculpatului, calificării acțiunilor

inculpatului, precum și asupra individualizării pedepsei penale, fiindu-i stabilită

inculpatului pedeapsa minimă de 7 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, iar circumstanțele atenuante invocate în pag. 9 a deciziei nr. 1ra-890/2021 nu

mai pot duce la careva consecințe juridice.

2 a prezentei Opinii separate, dar nu am fost susținut de ceilalți judecători.

Judecător Timofti Vladimir

13