1ra-518/21 — Art. 264/1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 23 mai 2019, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Grebincea Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 (patruzeci mii) lei. În conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, s-a adăugat integral partea neexecutată a pedepsei complementare stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 decembrie 2017, cu dispunerea executării de sine stătător a pedepselor aplicate. În temeiul art. 103 alin. (1) Cod penal, s-a aplicat în privința lui Grebincea Serghei tratament medical forțat, conform graficului stabilit de instituția medicală. A fost respinsă cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului. A fost dispusă încasarea de la Grebincea Serghei în contul statului a sumei de 26,86 (douăzeci și șase, optzeci și șase) lei, pentru efectuarea alcooltestului. 1

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că Grebincea Serghei, la 17 iunie 2018, aproximativ la ora 23:45, având scopul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, prin sentința și încheierea privind înlăturarea omisiunii vădite din 07.12.2017 emise de Judecătoria Hîncești (sediul Central), acționând în mod intenționat și conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale și al consecințelor care pot surveni, ignorând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin hotărârea de Guvern nr. 357 din 13.05.2009, și anume pct. 10 alin. (2) lit. a) care prevede că, persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și la cererea lucrătorului de poliție, polițistului de frontieră, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru control: permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus și punctul 14 lit. a) conform căruia conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, s-a aflat la volan și a condus automobilul de model „Volkswagen Vento” cu n/î XMH 935 pe un drum public din or. Hîncești, str. Dosoftei, până la stoparea ultimului de către agentul constatator Bucicov Nicolae, pentru verificarea actelor. Suspectând că conducătorul auto se află în stare de ebrietate, conform art. 438 alin. (2) din Codul contravențional, a fost supus testării alcooltestului „Drager” în urma căruia s-a stabilit, potrivit bonului nr.7657 din 17.06.2018 ora 23:48 min. că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat la Grebincea Constantin constituia 0,50 mg/l fapt ce se consideră conform prevederilor art. 13412 alin. (3) din Codul penal, stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile lui Grebincea Serghei au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grebincea Serghei să fie condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cererii de apel, acuzarea critică sentința primei instanțe atât din motivul blândeții pedepsei stabilite, cât și al neclarității expunerii, în dispozitivul sentinței, cu privire la aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) și art. 103 alin. (1) Cod penal. Apelantul consideră, că prima instanță urma să aibă în vedere la alegerea categoriei de pedeapsă și individualizarea pedepsei scopul pe care îl îndeplinesc 2 pedepsele precum și criterii generale de individualizare prevăzute de art. 75 din Codul penal. Acuzarea și-a menținut opinia potrivit căreia faptele de conducere a vehiculelor sub influența băuturilor alcoolice au cunoscut o recrudescență în ultima perioadă, constituind un pericol direct și imediat la adresa sănătății și integrității corporale a persoanei care se angajează într-o asemenea activitate ilicită, dar și a celorlalți participanți la trafic. Astfel, consideră că pedeapsa penală ce urma a fi pronunțată în această speță trebuia să aibă un puternic caracter exemplar, pentru a descuraja atât pe inculpat, dar și pe ceilalți membrii ai societății de a săvârși asemenea fapte prevăzute de legea penală. Din aceste considerente, acuzatorul de stat apreciază că trebuie reconsiderată practica judiciară națională, dezvoltată sub imperiul vechilor abordări de manifestare a unor acte de clemență față de fărădelegi, întrucât legiuitorul prin adăugarea posibilității aplicării închisorii în cadrul art. 2641 alin. (4) Cod penal, a intenționat să sublinieze utilitatea sporită a acestei categorii de pedepse penale în cazul săvârșirii unei astfel de infracțiuni. Accentuează că, prima instanță, în partea dispozitivă a prezentei sentințe, nu a dat o apreciere clară și transparentă privind aplicarea prevederilor art. 85 alin (1) din Codul penal, menționând ,,pentru cumulul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, se cumulează integral partea neexecutată a pedepsei complementare stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07.12.2017, cu dispunerea executării de sine stătător a pedepselor aplicate” și anume aceasta nu a stabilit clar termenul neexecutat de către Grebincea Serghei Constantin, al pedepsei complementare aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07.12.2017. Totodată, enunță că prima instanță, în partea dispozitivă a sentinței nu a dat o apreciere clară modului de aplicare în privința lui Grebincea Serghei, a tratamentului medical forțat, și anume la caz în baza concluziei specialiștilor din cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Grebincea Serghei, urmează a fi supus tratamentului de alcoolism.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, a fost admis apelul declarat, casată sentința în partea individualizării pedepsei și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grebincea Serghei a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, la 8 (opt) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, s-a cumulat integral partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 decembrie 2017, cu dispunerea executării pedepselor de sine stătător. 3 În rest, sentința contestată a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Grebincea Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, însă la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 din Codul penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel, a reiterat că, deși inculpatul a recunoscut în totalitate vinovăția în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, culpa acestuia se mai probează prin sistemul de acte, documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: procesul-verbal privind consemnarea celor constatate din 18.06.2018 înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni R-I (f.d. 12, Vol. I); raportul agentului constatator conform căruia Grebincea Serghei conducea automobilul de model „Volkswagen Vento” în stare de ebrietate alcoolică având o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,50 mg/l și fiind privat de dreptul special de a conduce mijloace de transport, (f.d. 13, Vol. I); procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 14, Vol. I) și procesul-verbal de înlăturare a lui Grebincea Serghei de la conducerea automobilului de model „Volkswagen Vento” (f.d. 15, Vol. I); rezultatul alcooltestului de model „Drager” din 17.06.2018 ora 23:48 pe numele lui Grebincea Serghei care atestă o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,50 mg/l (f.d.23, Vol. I); procesul-verbal din 23.06.2018 de audiere la etapa urmăririi penale a martorului Marcu Victor (f.d.27, Vol. I); procesul-verbal din 03.07.2018 de audiere la etapa urmăririi penale a martorului Bucicov Nicolae (f.d.28, Vol. I); ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 03.07.2018, în cadrul acțiunii procesuale fiind supus ridicării de la Bucicov Nicolae a unui CDR care conține 2 secvențe audio-video ce vizează stoparea și testarea șoferului Grebincea Serghei din 17.06.2018 (f.d.29-30, Vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 03.07.2018, în cadrul acțiunii procesuale fiind supus examinării un CD-R conținutul căruia îl constituie două secvențe video realizate la 17.06.2018 (f.d.31, Vol. I); informația eliberată de Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, potrivit căreia Grebincea Serghei este documentat cu permis de conducere al RM, fiind privat de dreptul special de a conduce mijloace de transport (f.d.44-45, Vol. I); sentința și încheierea privind înlăturarea omisiunii vădite din 07.12.2017 emise de Judecătoria Hîncești (sediul Central), 4 potrivit cărora Grebincea Serghei este privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de trei ani (f.d.53-56, Vol. I). Concomitent, instanța de apel a reținut că la stabilirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Grebincea Serghei, prima instanță, deși a reiterat prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, nu le-a aplicat corespunzător. Astfel, instanța de apel, a reiterat că prin acțiunile sale, inculpatul Grebincea Serghei, a săvârșit o infracțiune ușoară, care face parte din categoria infracțiunilor în domeniul transportului, potrivit revendicării F-246 inculpatul anterior a fost judecat (f.d. 51, Vol. I), conform mențiunilor din cazierul contravențional, inculpatul anterior a fost tras la răspundere contravențională inclusiv pentru încălcări în domeniul circulației rutiere (f.d.50, Vol. I); potrivit concluziilor, la evidența medicului psihiatru nu se află, stă la evidența medicului narcolog cu diagnoza: consum de alcool, sindrom de dependență (f.d.48-49). La fel, a fost stabilită prezența atât a circumstanțelor atenuante, conform art. 76 Cod penal, recunoașterea vinovăției, cât și a circumstanțelor agravante, conform art. 77 Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. În continuare, ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și de modificările operate prin Legea nr. 163 din 20.07.17, M0364-370/20.10.17, art.616, în vigoare din 20.12.17, că aplicarea pedepsei pentru recidiva simplă, prin prisma prevederilor art. 82 Cod penal nu produce efecte juridice, instanța de apel a luat în considerație această stare la individualizarea pedepsei. În consecință, ținând cont de circumstanțele atenuante și agravante stabilite, personalitatea inculpatului, în cumul cu circumstanțele comiterii faptei, atitudinea ultimului față de fapta comisă, acordând deplină eficiență prevederilor normelor incriminate în ceea ce privește categoriile de pedeapsă prevăzute, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale va fi atins doar cu stabilirea inculpatului a unei pedepse sub formă de închisoare, pe un termen de 8 (opt) luni. Concomitent, instanța de apel a enunțat că la stabilirea pedepsei cu aplicarea art. 64 Codul penal, prima instanță s-a bazat în exclusivitate pe faptul că infracțiunea pentru care a fost condamnat Grebincea Serghei, este una ușoară, fără a da o apreciere juridică corespunzătoare circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, atitudinii inculpatului care a persistat în repetarea unui comportament antisocial, susceptibil de a produce consecințe prejudiciabile.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Creciun Stanislav în numele inculpatului Grebincea Serghei, care, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în privința inculpatului în temeiul art. 60 5 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a reiterat că potrivit art. 60 Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Sancțiunea prevăzută de art. 2641 Cod penal face parte din categoria infracțiunilor ușoare. Luând în considerație faptul, că inculpatul Grebincea Serghei a săvârșit infracțiunea la data de 17 iunie 2018, iar decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 23 septembrie 2020, consideră că la acel moment a expirat termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului. 5.1. Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare. Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea precum și de a constata motivele care au dus la emiterea soluției contestate. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței 6 de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, apărarea își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit, constată că această instanță, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, comițând erori de drept care au afectat hotărârea emisă, astfel stabilindu-se incidența temeiului de casare invocat de către partea apărării. Astfel, recapitulând esența cauzei penale deduse judecății, Colegiul penal lărgit constată, că prin rechizitoriu, inculpatul Grebincea Serghei a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, la data de 17 iunie 2018. Prin sentința primei instanțe din 23 mai 2019, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Grebincea Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Codul penal la amendă în mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 40 000 lei, iar în conformitate cu art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, a fost adăugată integral partea neexecutată a pedepsei complementare stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 decembrie 2017, cu dispunerea executării de sine stătător a pedepselor aplicate. La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului acuzării, instanța de apel, prin decizia din 23 septembrie 2020, a casat sentința în partea individualizării pedepsei și a pronunțat, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Grebincea Serghei a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, la 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, a fost cumulată integral partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 07 decembrie 2017, cu dispunerea executării pedepselor de sine stătător. În rest, sentința contestată a fost menținută fără modificări. Analizând argumentele care i-au format convingerea instanței de apel cu privire la necesitatea condamnării inculpatului Grebincea Serghei în baza art. 2641 alin. (4) Codul penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de 7 procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că decizia recurată nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar soluția pronunțată este contrară prevederilor legii procesual penale și practicii judiciare, or, instanța de apel, la judecarea apelului, urma să verifice aspectul privind survenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală a inculpatului. În atare situație, Colegiul penal lărgit reiterează că printre garanțiile procesului echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil de către o instanță independentă și imparțiala, instituită de lege, ceea ce este subsecvent și pentru prezenta cauză, fiind, totodată, respectate drepturile inculpaților garantate atât de Constituția Republicii Moldova, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul penal și cel de procedură penală. Concomitent, este indubitabil că una din condițiile guvernante ale adoptării hotărârii judecătorești legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil, iar una din cele mai importante garanții este respectarea principiului securității raporturilor juridice. Curtea de la Strasbourg, a evidențiat că o modalitate de încălcare a principiului securității raporturilor juridice, a fost ignorarea de către instanțele naționale a termenului de prescripție. În acest aspect, Curtea a menționat că rolul pe care îl au termenele de prescripție este unul foarte important atunci când este interpretat în lumina preambulului Convenției, preambul care declară preeminența dreptului ca fiind parte a patrimoniului comun al Statelor contractante. Or, interpretarea dată de către instanțele naționale regulilor referitoare la calcularea termenului de prescripție, deseori, a avut un efect care era incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice garantat de articolul 6 al Convenției. Raportând cele expuse supra la cazul supus judecății, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul Grebincea Serghei a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, care prevede pedeapsa maximă sub formă de închisoare de până la 1 an, infracțiune, care, raportată la prevederile art. 16 Cod penal, se consideră o infracțiune ușoară. Potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, termenul de prescripție este de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Conform prevederilor art. 60 alin. (5) Cod penal, prescripția se suspendă, dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată prin schimbarea domiciliului, actelor de identitate etc. Într-o asemenea situație, timpul suspendării prescripției nu intra în termenul de prescripție, iar curgerea prescripției se reia din momentul reținerii persoanei sau al autodenunțării. 8 La caz, inculpatul Grebincea Serghei a săvârșit infracțiunea la 17 iunie 2018, iar prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2020 (f.d.200-205, Vol. I), s-a dispus anunțarea în căutare a inculpatului. Prin urmare, termenul de prescripție urmează a fi calculat de la data de 17 iunie 2018, până la 21 ianuarie 2020, astfel, din momentul săvârșirii faptei până la momentul în care inculpatul a fost anunțat în căutare a trecut o perioadă de 1 an și 7 luni, or, la 21 ianuarie 2020, curgerea termenului de prescripție s-a întrerupt. La 20 februarie 2020 a fost clasat dosarul de căutare nr. 202020051 pe cauza penală nr. 2018200352 în privința inculpatului Grebincea Serghei, cu aplicarea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 60 zile (f.d.207-209, Vol. I), inculpatul obligându-se să se prezinte în ședința de judecată a instanței de apel din 08 aprilie 2020. Astfel, potrivit art. 60 alin. (5) Cod penal, curgerea prescripției s-a reluat din momentul reținerii persoanei, la caz, din 20 februarie 2020. Prin hotărîrea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 „privind declararea stării de urgență”, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, astfel ședințele de judecată publice numite pentru examinarea cauzelor penale repartizate judecătorului Vrabii Silvia, nu au avut loc (f.d.210, Vol. I). Inculpatul Grebincea Serghei la 10 iunie 2020, ora 11:30, a fost prezent în ședința de judecată, în instanța de apel și nu s-a eschivat de la judecarea cauzei penale (f.d. 211, Vol. I). Întru elucidarea șirului logic al circumstanțelor expuse, Colegiul penal lărgit constată, că termenul prescripției a expirat în luna iulie 2020, pe cînd instanța de apel a pronunțat dispozitivului deciziei la 23 septembrie 2020 (f.d. 1-2, Vol. II). În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că la etapa judecării apelului de către instanța de apel, termenul era deja prescris, ceea ce condiționa încetarea procesului penal și liberarea inculpatului de răspunderea pe care urma să o poarte pentru infracțiunea săvârșită în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către apărare, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. În concluzie, Colegiul penal lărgit notează, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să verifice termenul prescripției tragerii la răspundere penală a inculpatului, și, în dependență de datele obținute, să 9 pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Creciun Stanislav în numele inculpatului Grebincea Serghei, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Grebincea Serghei XXXXX și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Grebincea Serghei XXXXX urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau dacă nu execută pedeapsa cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 06 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 10