1ra-1402/2021 — art. 179 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 03 decembrie 2020, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați, în baza art. 179 alin. (2) Cod penal: - Tocaiuc Cătălin Xxxxx, la 120 ore muncă neremunerată în folosul comunității; - Meghega Nazar Xxxxx, la închisoare pe un termen de 1 (unu) ani și 3 (trei) luni. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 10.11.2020, lui Meghega Nazar i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 87 alin. (2) Cod penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 11.02.2020 sub formă de amendă în mărime de 100 (una sută) unități convenționale, ce constituie 5000 (cinci mii) lei, s-a dispus de a fi executată de sine stătător. 1 S-a încasat de la Tocaiuc Cătălin și Meghega Nazar în beneficiul statului cheltuielile judiciare privind efectuarea expertizei în sumă de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei. S-a admis parțial acțiunea civilă a lui Ciuraru Rustam, Ciuraru Vasile și Pitula Ecaterina, încasându-se de la Tocaiuc Cătălin și Meghega Nazar în beneficiul lui Ciuraru Rustam, Ciuraru Vasile și Pitula Ecaterina suma totală de 3000 lei, pentru prejudiciul moral cauzat.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Tocaiuc C. și Meghega N. au comis o faptă prejudiciabilă, prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă în următoarele circumstanțe: la data de 28.09.2019, aproximativ la ora 04.20, Tocaiuc Cătălin, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Meghega Nazar, intenționat au pătruns ilegal în domiciliu cet. Pitula Ecaterina și anume în ograda și casa de locuit a acesteia amplasată în mun.Xxxxx, str-la Xxxxx, neavând consințământul proprietarei, unde aflându-se o perioadă scurtă de timp, la solicitările verbale ale proprietarei de a părăsi domiciliu, aceștia nu au reacționat, amenițând-o cu aplicarea violenței, precum și au aplicat violență asupra victimei Pitula Ecaterina și a membrilor familiei acesteia, exprimată prin aplicarea de lovituri cu diferite obiecte și cauzându-i leziuni corporale și suferințe psihice. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpaților Tocaiuc C. și Meghega N. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal - pătrunderea în domiciliul persoanei fără consințămîntul acesteia și refuzul de a părăsi la cererea ei, acțiune săvârșită cu aplicarea violenței și cu amenințarea aplicării ei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, au declarat apeluri: 3.1 Avocatul Fedosenco Margareta în numele inculpatului Tocaiuc Cătălin, care a solicitat casarea acesteia, în partea admiterii acțiunii civile. În motivarea cererii a invocat: -acțiunea civilă a fost înaintată direct în ședința de judecată, fără a avea posibilitatea de a o studia detaliat; - recunoașterea persoanelor în calitate de părți civile este imposibilă, deoarece nu este stabilit proprietarul casei, și respectiv cercul persoanelor care permanent locuiesc acolo. Mai mult, inculpatul nu a pătruns în casă, ci doar s-a aflat în ogradă timp de 5 minute. Or, fiind timp de noapte, inculpații au greșit adresa. La fel, nu este clar de ce în acțiunea civilă este indicată prezența lit. d) al art. 77 Cod penal; - acțiunea civilă este neîntemeiată, atât în fond și mai mult ce ține de mărimea ei. 3.2. Avocatul Vieru Vadim în numele părților vătămate Pitula Ecaterina, Ciuraru Rustam, Ciuraru Vasilii, care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie stabilită o pedeapsă maximă prevăzută de lege, sub formă de închisoare, cu admiterea integrală a acțiunii civile. În motivarea apelului a indicat: - sub aspectul individualizării pedepsei, având în vedere circumstanțele obiective ale cazului, în privința inculpaților urma să fie aplicate pedepse mai mari, 2 inclusiv cu închisoarea în privința lui Tocaiuc Cătălin, la limitele maxime prevăzute de legea penală, având în vedere procedura în care a fost judecată cauza; - în rezultatul acțiunilor procesuale, la etapa urmăririi penale s-a constatat că, infracțiunea a fost comisă din motive de ură etnică, părțile vătămate fiind de etnie romă; - acordarea sumei de 3000 lei, cu titlu de prejudiciu material la 3 părți vătămate într-un caz de infracțiune motivată de ură, denotă o apreciere ilegală a circumstanțelor cauzei. 3.3. Avocatul Ciubară M. în numele părților vătămate Pitula Ecaterina, Ciuraru Rustam, Ciuraru Vasilii, care au solicitat casarea acestora, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie stabilită o pedeapsă maximă prevăzută de lege, sub formă de închisoare, cu admiterea integrală a acțiunii civile. În motivarea apelului a indicat: - sub aspectul individualizării pedepsei, având în vedere circumstanțele obiective ale cazului, în privința inculpaților urma să fie aplicate pedepse mai mari, inclusiv cu închisoarea în privința lui Tocaiuc Cătălin, la limitele maxime prevăzute de legea penală, având în vedere procedura în care a fost judecată cauza; - în rezultatul acțiunilor procesuale, la etapa urmăririi penale s-a constatat că, infracțiunea a fost comisă din motive de ură etnică, părțile vătămate fiind de etnie romă; - acordarea sumei de 3000 lei, cu titlu de prejudiciu material la 3 părți vătămate, într-un caz de infracțiune motivată de ură, denotă o apreciere ilegală a circumstanțelor cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2021, au fost admise parțial apelurile declarate, fiind casată sentința în latura acțiunii civile, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Tocaiuc C. în beneficiul lui Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam suma a câte 3000 (trei mii) lei, fiecăruia, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. A fost încasat de la Meghega N. în beneficiul lui Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam suma a câte 3000 (trei mii) lei fiecăruia, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei, prin prisma bazei probante administrate de către organul de urmărire penală, a ajuns la concluzia privind legalitatea sentinței adoptate, în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpaților Tocaiuc Cătălin și Meghega Nazar în baza art. 179 alin.(2) Cod penal. Astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond, constatând ca fiind dovedite faptele penale comise de către inculpați, ținând cont de prevederile legale statuate la art. 61 și art. 75 Cod penal, a stabilit inculpaților Tocaiuc Cătălin și Meghega Nazar pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal. 3 La fel, în partea condamnării inculpatului Meghega Nazar, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 84 alin.(4) Cod penal. Măsura de pedeapsă stabilită în privința inculpaților Tocaiuc Cătălin și Meghega Nazar este adecvată faptelor săvârșite, fiind totodată respectate prerogativele legale a art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Cercetând materialele cauzei, în raport cu criticile formulate de avocați în interesele părților vătămate, prin apelurile declarate, instanța de apel a considerat că, la emiterea sentinței de către prima instanță nu a fost comisă nici o eroare de fapt și de drept la individualizarea și stabilirea pedepsei inculpaților Tocaiuc Cătălin și Meghega Nazar. Astfel, ținând cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii comise, care potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor mai puțin grave, recunoașterea vinei prin conștientizarea pericolului faptei comise, căința sinceră, comportarea după consumarea infracțiunii, anterior fiind în conflict cu legea penală, instanța de apel a conchis că, instanța de fond justificat a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului Tocaiuc Cătălin este posibilă prin aplicarea față de acesta a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 ore, având în vedere principiul umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal. La fel, a fost apreciată ca fiind justă pedeapsa numită în privința lui Meghega Nazar, căruia, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin urmare, argumentele apelurilor declarate de avocații Vieru Vadim și Ciubara Mariana în numele părților vătămate, în partea dezacordului cu pedeapsa numită inculpaților, sunt nefondate și poartă un caracter declarativ, instanța de apel le-a respins și a întemeiat soluția adoptată pe motivele indicate. Cu referire la apelurile declarate, instanța de apel a reținut că, acestea sunt admisibile în partea contestării sentinței, în latura civilă. În ce privește persoanele în beneficiul cărora urmează a fi încasat prejudiciul moral, cât și determinarea cuantumului despăgubirii, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea civilă înaintată în cauza deferită judecății, cu încasarea din contul fiecărui inculpat în beneficiul părților vătămate Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam, în parte, a câte 3000 (trei mii) lei. Instanța de apel a reținut că, suma stabilită v-a avea efect compensatoriu pentru părțile vătămate nominalizate și nu vin în contradicție cu prevederile art. 41 CEDO, din care rezultă că, suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără just temei. Din considerentele expuse, instanța de apel a stabilit că, sentința instanței de fond este afectată în partea ce ține de soluționarea acțiunii civile, fapt care impune casarea acesteia în latura acțiunii civile, cu emiterea unei noi hotărâri în partea dată potrivit modului stabilit pentru prima instanță. 4

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Ciubară M. în numele părților vătămate Pitula Ecaterina, Ciuraru Rustam, Ciuraru Vasilii, care solicită casarea parțială a acesteia, sub aspectul cuantumului prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral, sau casarea integrală a deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea cerințelor, indică: - instanța de apel deși a majorat cuantumul prejudiciului moral, la 3 părți vătămate, consideră că aceasta este net inferioară sumelor acordate de CtEDO în cauze similare, într-un caz de infracțiune motivată de ură. Prin urmare, consideră aprecierea ilegală și discriminatorie, fapt ce poate duce la atribuirea calității de victimă recurenților, în sensul art. 3 și 14 din CEDO. - instanțele naționale urmau să atribuie fiecărui recurent sume comparabile cu cele acordate de CtEDO în cauze similare. Recurenții consideră că, sumele acordate lor în calitate de prejudiciu moral, în coraport cu circumstanțele cauzei, sunt net inferioare celor acordare de instanțele naționale în cauze similare altor reclamanți care nu sunt romi; - prima instanță și instanța de apel au apreciat stereotipizat cuantumul prejudiciului moral care urma să fie încasat; - suma de 15.000 euro, urma să fie o suma echitabilă. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 15) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, depun referință privind opinia asupra recursului declarat: 7.1 Procurorul, solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece suma prejudiciului moral este justificată, iar la aprecierea cuantului prejudiciului moral instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea suferințelor psihice, iar în special a celor fizice cauzate și suportate de către părțile vătămate, de gradul de vinovăție a autorilor prejudiciului, ce va avea efect compensatoriu pentru părțile vătămate. 7.2 Avocatul Fedosenco M. în numele inculpatului Tocaiuc C., solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece decizia este argumentată.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. 5 Reieșind din conținutul recursului, autorul invocă ca temei pentru recurs prevederile pct. 6), 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpaților, invocând doar dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral încasat de la inculpați în beneficiul părților vătămate, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată sub aspectul laturii civile, în partea stabilirii prejudiciului moral. În pofida criticilor invocate, instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată, că temeiurile invocate de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, oferind răspunsuri și raționamente asupra celor invocate de către apelanți, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Așadar, în prezenta speță, rezultând din concluziile menționate în partea motivată a hotărârii instanței de apel, se reține că, această instanță, la capitolul stabilirii cuantumului prejudiciului moral a considerat necesar a casa sentința în latura acțiunii civile, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Tocaiuc C. în beneficiul lui Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam suma a câte 3000 (trei mii) lei, fiecăruia, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. A fost încasat de la Meghega N. în beneficiul lui Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam suma a câte 3000 (trei mii) lei fiecăruia, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în rest fiind menținută sentința. În viziunea instanței de recurs, considerentele instanței de apel la aprecierea mărimii prejudiciului moral, sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie temei de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale părțile vătămate Pitula E., Ciuraru R. și Ciuraru V. au înaintat acțiune civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură penală, solicitând încasarea de la inculpați a prejudiciului moral, în sumă de 300 000 lei (f.d.48-51 v. II). Opozant celor invocate de către recurent, Colegiul penal subsidiar notează, că 6 în temeiul art. 2037 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”. Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal evidențiază, că în această speță, instanța de apel întemeiat a reținut că, prin faptele inculpaților Tocaiuc C. și Meghega N. s-a atentat, în mod primordial, la relațiile sociale ce vizează dreptul la inviolabilitatea domiciliului. În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră, instanța de apel just a stabilit că, partea vătămată Ciuraru V. abitează la părinții săi, Pitula E. și Ciuraru R., având calitatea de beneficiar al domiciliului, care are dreptul la inviolabilitatea domiciliului în accepțiunea art. 8 CEDO și art. 29 al Constituției RM. Însă, instanța de apel a considerat ca fiind depășită solicitarea de constatare a existenței prejudiciului moral și în cazul lui Ciuraru V., anume prin prisma legăturii cu locul de reședință de o putere mai scăzută comparativ cu părțile vătămate Pitula E. și Ciuraru R. Astfel, prin raportul punctului traumatologic, la Pitula Ecaterina s-a constatat contuzii și escoriații a ambelor gambe (ambulator, iar la Ciuraru Rustam – contuzie și escoreație a mâinii drepte (ambulator). Totodată, în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanelor vătămate, de gradul de vinovăție a lui Tocaiuc C. și Meghega N., Colegiul apreciază ca întemeiate concluziile instanței de apel în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor morale în mărime de câte 3000 lei de la Tocaiuc C. în beneficiul lui Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam și de la inculpatul Meghega N. în beneficiul lui Pitula Ecaterina și Ciuraru Rustam suma a câte 3000 lei fiecăruia, în rest menținând sentința, considerând că aceste despăgubiri corespund, sunt suficiente și oportune suferințelor morale și psihice suportate de către reclamanți și pot aduce satisfacție echitabilă persoanelor vătămate. Prin urmare, ce ține de argumentul precum că, sumele acordate în calitate de prejudiciu moral, în coraport cu circumstanțele cauzei, sunt net inferioare celor de acordare de instanțele naționale în cauze similare altor reclamanți, care nu sunt romi, Colegiul penal reține că, instanța de apel la stabilirea cuantumului prejudiciului 7 moral a ținut cont de dispoziția art. 2037 alin. (3) Cod civil, conform căruia, la determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. În acest context, instanța de recurs consideră că, instanța de apel a efectuat o evaluare obiectivă a prejudiciului moral, în raport cu cele săvârșite de inculpați, învederând starea materială a acestora care nu sunt angajați în câmpul muncii și suferințele psihice cauzate părților vătămate și nu a admis ca ultimii să ajungă la o îmbogățire netemeinică. Prin urmare, Colegiului penal consideră, că temeiurile pentru recurs invocate de către avocatul Ciubară Mariana în numele părților vătămate, prin prisma dispoziției pct. 6), 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, nu sunt incidente și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate. Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală, fiind indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată, nefiind încălcate prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, drept urmare toate criticile din recursul declarat, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Ciubară Mariana în numele părților vătămate Pitula Ecaterina, Ciuraru Rustam, Ciuraru Vasilii, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2021, în cauza penală privindu-i pe Tocaiuc Cătălin Xxxxx și Meghega Nazar Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 05 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecător Cobzac Elena Judecător Timofti Vladimir Judecător Țurcan Anatolie Judecător Guzun Ion 8