1ra-1454/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-1454/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1454/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Timofti Vladimir

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza

penală privindu-l pe

Bița Grigorii Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat r-l Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Grigorii Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

de ebrietate alcoolică, la 16.12.2017, în jurul orelor 00:30, aflându-se în incinta

stației petroliere ÎM ,,Rompetrol Moldova” SA, situată în s. Zastînca r-l Soroca,

împreună cu Leșan Ivan (în privința căruia a fost pronunțată sentință de

condamnare definitivă), după ce au mai consumat băuturi alcoolice, între Leșan

Ivan și amicul său, Cucu Marcel s-a iscat un conflict, în care a intervenit Bița

Grigorii, în rezultatul cărui fapt, intenționat a încălcat grosolan ordinea publică,

manifestată prin lipsă de respect față de societate, cu un cinism și cu o obrăznicie

deosebită, fără nici-un pretext, motiv justificat sau plauzibil, s-a exprimat în loc

public, cu un ton ridicat, cu cuvinte necenzurate. Văzând acțiunile huliganice,

care încălcau ordinea publică și nereacționarea la observațiile făcute, angajații ÎM

,,Rompetrol Moldova” SA, au solicitat ajutorul colaboratorilor serviciului de

pază particulară SRL ,,Bercut”, apăsând butonul de alarmă. Continuându-și

acțiunile sale ilegale, Bița Grigorii împreună cu Leșan Ivan, intenționat încălcând

1

în mod grosolan ordinea publică, manifestând în continuare un comportament

obraznic și o vădită lipsă de respect față de societate, cu un cinism deosebit, după

ce s-au prezentat doi angajați ai serviciului de pază particulară SRL „Bercut” și

le-au solicitat să înceteze acțiunile huliganice și să părăsească localul, i-au numit

demonstrativ cu cuvinte necenzurate în prezența angajaților stației petroliere,

astfel, jignindu-le onoarea și demnitatea în fața acestora. În astfel de

circumstanțe, colaboratorii serviciului de pază particulară SRL ,,Bercut” au fost

nevoiți să aplice forța fizică, în scopul curmării acțiunilor ilegale a făptuitorilor și

restabilirea ordinii publice. În timpul evacuării forțate din interiorul stației, Bița

Grigorii și Leșan Ivan au opus rezistență fizică. Angajații serviciului de pază au

solicitat intervenția grupei operative a IP „Soroca”.

În consecință, instanța de judecată a considerat necesar de a recalifica

acțiunile inculpatului Bița Grigorii de la prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu indicii de calificare: huliganism agravat, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de

rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum si acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism si obrăznicie deosebită, săvîrsită de

două persoane.

inculpatului Bița Grigorii, care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bița Grigorii să

fie achitat.

În motivarea apelului a invocat:

- instanța în pofida probelor administrate și examinate în cadrul cercetării

judecătorești, incorect a constatat circumstanțele faptei comise și le-a dat o

apreciere eronată;

- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești nu s-

au stabilit probe pertinente și concludente ce ar constata că, Bița Grigorii ar fi

complice la acțiunile lui Leșan Ivan, fapt ce a fost menționat în sentință, dar

acțiunile lui au fost recalificate ca huliganism agravant, adică acțiuni intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă

persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de

două persoane. Consideră că, în așa mod, instanța se contrazice, deoarece dacă

Bița Grigorii a acționat în complicitate cu Leșan Ivan, atunci acțiunile lui

urmează să fie încadrate în baza legii menționate de acuzare sau, dacă nu a fost

complice, atunci urma să fie scos calificativul ,,de două persoane”;

- instanța a apreciat critic declarațiile făcute de inculpat, deși nu le-a

contrapus nici cu o probă pertinentă și concludentă. Doar prezența lui Bița

Grigorii la fața locului, nu este o cauză de a incrimina participarea la acțiunile lui

Leșan Ivan. Conflictul a avut loc între Leșan Ivan și Cucu Marcel. Din

înregistrările video vizionate în ședința de judecată, clar se vede cum Leșan Ivan

și cu Cucu Marcel se așează la o masă, iar Bița Grigorii se deplasează în alt capăt

2

al incintei stației petroliere. Susține că, nici unul din martori nu a indicat că, Bița

Grigorii s-a implicat în conflict sau să fi participat cumva la acțiunile lui Leșan

Ivan, doar că s-a indignat de faptul că, este și el alungat, scos forțat din incinta

stației și s-a exprimat cu cuvinte licențioase din acest motiv;

- acțiunile lui Bița Grigorii nu pot fi calificate ca huliganism agravant comis

de două persoane, cu atât mai mult nu a fost demonstrată prin nimic nici

obrăznicia deosebită, nici cinismul excepțional;

- principiul prezumției nevinovăției a fost neglijat.

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

judecând cauza penală, instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet,

sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia de reîncadrare juridică a acțiunilor inculpatului din art. 287 alin. (3)

Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Astfel, cu toate că, Bița Grigorii în cadrul urmăririi penale și în cadrul

instanței de judecată nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a considerat că,

probele administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu

probator, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatului Bița G. de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, vinovăția lui Bița G. în comiterea faptei de

huliganism se constată prin demersul directorului general ÎM „Rompetrol

Moldova” SA, Serghei Șevcenko către IP Soroca; procesul-verbal de examinarea a

obiectului din 20.03.2018; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 19.02.2018, a martorului Oleinic Roman; copia sentinței

Judecătoriei Soroca (sediul Central) nr. 1-211/18 din 07.08.2018 și declarațiile date

în instanța de fond de către Bița Serghei, declarațiile martorului Oleinic Roman,

declarațiile martorilor Rabii Serghei și Lefter Alina.

În viziunea instanței de apel, în coroborare cu declarațiile martorilor Bița

Serghei și Oleinic Roman vin și declarațiile reprezentantului victimei Nitrean

Ruslan și martorului Cararin Vasile.

Instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond, precum

că nu au fost individualizate acțiunile lui Leșan Ivan și Bița Grigorii în ceea ce

privește acțiunile de „au aruncat cu o sticlă de bere în geamul stației petroliere” și „au

încercat să sustragă arma din dotare a unuia dintre colaboratorii SRL”Bercut”, or, nu a

fost stabilit la concret, care anume dintre făptuitori a săvârșit acțiunile date, însă

luând în considerație că, Leșan Ivan a acceptat probele administrate în faza de

urmărire penală, ceea ce presupune acordul necondiționat cu învinuirea adusă,

instanța de judecată corect a concluzionat că, vinovat de comiterea acțiunilor

menționate este Leșan Ivan.

3

La fel, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond

referitor la faptul că, acțiunile în cauză ale lui Bița Grigorii, urmează a fi excluse

din învinuire, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate

careva probe că, ele se conțin în latura obiectivă a faptei sale, fiind indicat în mod

declarativ în învinuirea lui Bița Grigorii că, aceste acțiuni în timpul comiterii

huliganismului au fost săvârșite de ambii făptuitori. Or, nici în cadrul urmăririi

penale, nici în ședința de judecată, nu a fost probat faptul, că Bița Grigorii a

încercat cu o sticlă de la bere să amenințe și să lovească persoanele care curmau

acțiunile huliganice ale sale.

Sub acest aspect, luând în considerație faptul că, în cadrul examinării cauzei

penale nu s-a demonstrat intenția inculpatului de încercare de amenițare, sau

încercare de aplicare a obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății, instanța întemeiat a conchis că, este necesară reîncadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului din art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, cu indici de calificare: huliganism agravant, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă

persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane.

Analizând declarațiile nominalizate supra, instanța de apel a considerat, că

solicitarea apărării privind achitarea lui Bița Grigorii de sub învinuirea

formulată, nu și-a găsit confirmare la judecarea apelului declarat, lipsind

temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării sentinței contestate, în

partea constatării vinovăției inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a mai considerat, că pedeapsa sub formă de 1 an închisoare,

stabilită inculpatului Bița Grigorii, este în coraport cu gravitatea infracțiunii

comise - infracțiune mai puțin gravă comisă cu intenție, cu personalitatea

inculpatului - se caracterizează nesatisfăcător, nu se află la evidența medicilor

narcolog și psihiatru; circumstanțe atenuate - nu au fost stabilite; circumstanțe

agravante - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată, comiterea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică.

Respectiv, instanța de apel a stabilit că, pentru fapta comisă, lui Bița Grigorii

i-a fost aplicată o pedeapsă aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii,

contribuind la reeducarea lui, la formarea unei atitudini corespunzătoare a

acestuia față de ordinea de drept și principiile morale.

Prin prisma materialului caracterizant al inculpatului, conducându-se de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii comise,

de motivul acesteia, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum

reieșind și din comportamentul acestuia după comiterea faptei, instanța de apel a

pareciat că pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, reprezintă pedeapsa

echitabilă și este una proporțională împrejurărilor constatate.

Din motivele expuse supra, criticile aduse de către partea apărării, precum

că, acțiunile lui Bița Grigorii nu pot fi calificate ca huliganism agravant comis de

4

două persoane, deoarece prin nimic nu a fost demonstrată obrăznicia deosebită și

cinismul excepțional, fiind respinse ca neîntemeiate.

Palade Rodica în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu achitarea

lui Bița G.

În motivarea recursului indică:

- instanța de apel nemotivat a ajuns la concluzia ca fiind dovedită

vinovăția inculpatului în comiterea faptei, prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

- prima instanță, la fel ca instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile

inculpatului, depuse în prima instanța, care a declarat că, un conflict a avut loc

între Leșan Ivan și Cucu Marcel, nu a opus rezistență, nu a avut nici un conflict,

doar și-a manifestat indignarea pentru faptul că, a fost forțat să părăsească stația,

aceasta însă, nu poate fi calificat ca huliganism, dar ar putea fi calificate, doar

conform prevederilor art. 353, 354 Cod Contravențional;

- sentința precum și decizia instanței de apel sunt lipsite de argumentare, în

ce privește constatarea faptelor comise de inculpat, ori la baza unei sentințe de

condamnare, cu aplicarea unei pedepse aspre, urmează a ține cont de toate

circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor acumulate la dosar;

- instanța de apel nu a dat apreciere și nu a argumentat declarațiile

inculpatului privind nevinovăția acestuia și care a solicitat să fie audiat martorul

Ojovan Aliona, victima Nistrean Ruslan și vizionată proba video ce ar demonstra

nevinovăția inculpatului. Cererea privind audierea martorului fiind respinsă, iar

asupra solicitării de vizionare a probei video în general nu s-a expus;

- în partea ce ține de aplicarea pedepsei, instanța de apel greșit a

concluzionat, că acesta nu s-a căit, anterior a fost judecat, acesta nefiind un motiv

de a recunoaște persoana vinovată și a aplica în privința acestuia o pedepsa atât

de aspră - privațiune de libertate, ori articolul imputat prevede în calitate de

pedeapsă amendă, arestul fiind ultima pedeapsa ce poate fi aplicată, ținind cont

de toate circumstanțele cauzei, de probele prezente în cauza, de natura și

gravitatea infracțiunii savârșite.

penală, procurorul depune referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece instanțele de fond au verificat

complet și sub toate aspectele circumstanțele cauzei, astfel consideră întemeiată

soluția privind confirmarea vinovăției adusă inculpatului Bița G. în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal. La fel, instanțele de fond au dat deplină eficiență

prevederilor art. 6, 7, 75, 76, 77 Cod penal, argumentându-și soluția în sensul

pedepsei penale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Palade R. în numele

inculpatului, se indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, însă solicită achitarea inculpatului, la fel invocă și

dezacordul cu pedeapsa aplicată acestuia, astfel semnalând și temeiurile pentru

recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală, care

prevăd că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiurile

invocate de către recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând

probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma

propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru

soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a

ajuns la concluzia de menținere a soluției de vinovăție a inculpatului Bița G. în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța

de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Cât privește motivele invocate de avocat, precum că instanța de apel

nemotivat a ajuns la concluzia ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul consideră, instanța de apel reținând

circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe

administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de recurs atestă că, instanța de apel a luat în considerație totalitatea

de probe pertinente, concludente, utile și veridice, cercetate în ședința de

judecată și anume declarațiile date în instanța de fond de către Bița S. și Ojovan

A. care au menționat că, până a sosi colaboratorii pazei particulare, le-a făcut

6

observație, inclusiv lui Bița Grigorii, solicitându-le să se calmeze, însă ultimii nu au

reacționat, declarațiile martorului Oleinic Roman, care a relatat că, ajungând la

stația de alimentare cu petrol, au intrat în incintă, unde au fost întâmpinați de către

angajații stației, care i-au condus la masa unde stăteau Bița Grigorii și Leșan Ivan,

indicând asupra lor ca persoane care se comportă agresiv. Împreună cu colegul său

Cojocari Andrei s-au apropiat de persoanele date și le-au cerut să părăsească localul, însă

ultimii nu au reacționat, adresându-se cu cuvinte necenzurate, în adresa lor. Întrucât

Bița Grigorii și Leșan Ivan nu s-au supus cerințelor legitime, în privința lor a fost

aplicată forța fizică și i-au scos afară. Deoarece Bița Grigorii și Leșan Ivan nu se

linișteau, continuând acțiunile huliganice de încălcare a ordinii publice, la fața locului a

fost solicitată intervenția colaboratorilor de poliție, declarațiile martorilor Rabii

Serghei și Lefter Alina, care au indicat că, în timpul nopții a parvenit comunicare

telefonică, prin care le-a fost solicitat de a se deplasa la stația petrolieră ,, Rompetrol

Moldova” din s. Zastînca r-l Soroca, unde persoane necunoscute au inițiat un conflict în

cadrul căruia au fost deteriorate bunuri. Ajungând la fața locului, au observat două

persoane care se certau cu doi colaboratori ai pazei particulare „Bercut”. Persoanele în

cauză , care s-au dovedit a fi Leșan Ivan și Bița Grigorii, ambii locuitor ai s. Rublenița r.

Soroca aveau un comportament neadecvat și agresiv, vizibil erau în stare de ebrietate

alcoolică, declarațiile reprezentantului victimei Nitrean Ruslan și martorului

Cararin Vasile, care au declarat că, în luna decembrie 2017, angajații săi i-au

înștiințat că, la stația „Rompetrol Moldova”, s-au prezentat două persoane în stare de

ebrietate alcoolică, care au manifestat un comportament agresiv, din care motiv a fost

solicitată intervenția colaboratorilor serviciului pază „Bercut”, care venind la fața

locului, au încercat să liniștească persoanele date, însă fără nici un rezultat, ultimii i-au

numit cu cuvinte necenzurate și au continuat acțiunile huliganice, fiind nevoiți să

solicite intervenția poliției.

Din perspectiva celor menționate, Colegiul penal consideră că instanța de

apel întemeiat a motivat și a constatat că, la caz, probele puse la baza sentinței de

condamnare corespund cerințelor legale și prin prisma acestora instanța de fond

a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei, iar probele

administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probator,

prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatului Bița Grigori de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, acțiunile acestuia fiind

corect calificate în baza infracțiunii menționate.

De asemenea, nu poate fi reținută critica recurentului, că instanțele de fond

nu au ținut cont de declarațiile inculpatului, depuse în prima instanța, care a

declarat că, un conflict a avut loc între Leșan Ivan și Cucu Marcel, nu a opus

rezistență, nu a avut nici un conflict, doar și-a manifestat indignarea pentru

faptul că, a fost forțat să părăsească stația, aceasta însă, nu poate fi calificat ca

huliganism, dar ar putea fi calificat, doar conform prevederilor art. 353, 354 Cod

Contravențional.

În acest sens, Colegiul penal reține, că infracțiunea de huliganism, art. 287

Cod penal, trebuie delimitată de alte fapte nepenale, dat fiind că, huliganismul

7

incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea

grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente –

acțiune exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței asupra persoanelor,

amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice. În cauza deferită judecății, reieșind din probele analizate de

instanțele de fond, se atestă că, aceste acțiuni adiacente au fost comise de

inculpatul Bița G., astfel, pe lângă faptul încălcării grosolane a ordinii publice, în

timpul evacuării forțate din interiorul stației, Bița Grigorii a opus rezistență

fizică, iar angajații serviciului de pază au solicitat intervenția grupei operative a

IP „Soroca”. Așadar, fapta pe care a comis-o Bița G. a depășit gradul de pericol

social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Referitor la criticile din recurs precum că, instanța de apel nu a argumentat

din ce motiv a respins cererea de audiere a martorului Ojovan A. și victimei

Nistrean R., iar asupra demersului de vizionare a probei video, nu s-a expus,

instanța de recurs le consideră neîntemeiate.

La acest capitol, Colegiul reține, că dreptul la audierea martorilor se

prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității procesului penal și

dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind reglementat de art. 6§3

lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect special al dreptului

consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se analizează echitatea

unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției le revine obligația

pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată, atât prezenta în cadrul

procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează nevinovăția sa, cât și

să dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și să

audieze răspunsurile martorilor părții adverse.

Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al

Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea

ce trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în

defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași

condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie

o aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp,

o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, potrivit jurisprudenței CtEDO, nu este suficient ca „acuzatul”

să arate că nu a fost în măsură să interogheze un anumit martor în apărarea sa,

spre a ajunge la concluzia încălcării sus-citate, dar este necesar ca cel interesat să

probeze în mod verosimil că ascultarea acestui martor era utilă aflării adevărului

în cauza dată și că refuzul jurisdicției naționale de a asculta acest martor a

condus la prejudicierea dreptului la apărare al reclamantului (CEDH dec. din 5

aprilie 2001 Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi vs France ).

În opinia instanței de recurs, instanța de apel just a constatat, că la

examinarea cauzei au fost respectate drepturile fundamentale ale inculpatului,

expuse supra, iar hotărârile instanțelor corespund jurisprudenței CtEDO la acest

8

capitol, deoarece inculpatului i-au fost aduse la cunoștință toate probele

administrate de partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar pentru

pregătirea apărării sale, inclusiv și de a acumula probe de natură să dovedească

netemeinicia afirmațiilor acuzării.

La fel, Colegiul penal analizând conținutul procesului-verbal al ședințelor

de judecată în instanța de apel, în cadrul ședinței din data de 23.03.2021, a fost

respins demersul apărării, deoarece persoanele menționate au fost audiate în

prima instanță. Astfel, Colegiul penal reține că, atât inculpatul, cât și avocatul

acestuia au dispus de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și

să audieze răspunsurile martorului și victimei în cauză. Mai mult ca atât, instanța

de recurs atestă că, avocatul nu a argumentat, în conformitate cu prevederile art.

414 alin. (3) Cod de procedură penală, demersul de audiere repetată a martorului

Ojovan A., victimei Nistrean R., vizionare repetată a probei video, iar

condamnarea inculpatului Bița G. se întemeiază nu doar pe probele menționate,

dar și pe alte probe cercetate în ședințele de judecată.

Astfel, în jurisprudența sa, atât Comisia, cât și Curtea Europeană au stabilit

că revine, în primul rând, jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele de

probă pe care le administrează într-un proces și pertinența celor pe care acuzatul

ar vrea să le mai producă, în special cu privire la numărul de martori propuși de

el. Articolul 6 parag. 3 lit. d) din Convenția Europeană nu recunoaște acuzatului

un drept nelimitat de a obține convocarea de martori în fața instanței de judecată

(cauza Remer v. Germania, nr. 25096/94 din 06 septembrie 1995, Honsik v. Austria, nr.

25062/94 din 18 octombrie 1995). Sub această rezervă, textul lasă autorităților

naționale competente facultatea de a aprecia pertinența unei „oferte de probă”

făcute de acuzat, în măsura compatibilității ei cu noțiunea de „proces echitabil”.

Rezumând în ansamblu constatările instanțelor în raport cu argumentele

recurenților, Colegiul penal statuează că, instanța de apel întemeiat a reținut că,

nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Bița G., în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile

acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii menționate și în cele din urmă

temeiurile pentru recurs semnalate și stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, de către avocatul Palade R., nu și-au găsit confirmarea.

Cu referire la temeiul pentru recurs semnalat de avocat- s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurentul critică

hotărârea dată în partea stabilirii pedepsei, însă prin decizia instanței de apel a

fost menținută sentința, prin care Bița G., a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis. Sentința fiind atacată cu apel de către avocatul

Grosu Igor în numele inculpatului Bița Grigorii, acesta a solicitat ca Bița Grigorii

să fie achitat, neaducând careva critici, referitor la dezacordul cu pedeapsa

aplicată inculpatului. Or, temeiurile menționate la alin. (1) din art. 427 Cod de

procedură penală, pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate

9

în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, în speță, nici prima condiție,

nici cea dea doua nu este incidentă.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost

admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de

casare a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra

tuturor argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile

instanței de apel referitoare la menținerea sentinței de condamnare a

inculpatului Bița G.

Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis

erorile de drept prevăzute în pct. 6), 8), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel,

din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de

către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Palade

Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bița Grigorii Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 29 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

Judecător Timofti Vladimir

10