1ra-1454/2021 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 22 ianuarie 2021, Bița Grigorii Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit sentinței menționate, s-a constatat că, Bița Grigorii fiind în stare de ebrietate alcoolică, la 16.12.2017, în jurul orelor 00:30, aflându-se în incinta stației petroliere ÎM ,,Rompetrol Moldova” SA, situată în s. Zastînca r-l Soroca, împreună cu Leșan Ivan (în privința căruia a fost pronunțată sentință de condamnare definitivă), după ce au mai consumat băuturi alcoolice, între Leșan Ivan și amicul său, Cucu Marcel s-a iscat un conflict, în care a intervenit Bița Grigorii, în rezultatul cărui fapt, intenționat a încălcat grosolan ordinea publică, manifestată prin lipsă de respect față de societate, cu un cinism și cu o obrăznicie deosebită, fără nici-un pretext, motiv justificat sau plauzibil, s-a exprimat în loc public, cu un ton ridicat, cu cuvinte necenzurate. Văzând acțiunile huliganice, care încălcau ordinea publică și nereacționarea la observațiile făcute, angajații ÎM ,,Rompetrol Moldova” SA, au solicitat ajutorul colaboratorilor serviciului de pază particulară SRL ,,Bercut”, apăsând butonul de alarmă. Continuându-și acțiunile sale ilegale, Bița Grigorii împreună cu Leșan Ivan, intenționat încălcând 1 în mod grosolan ordinea publică, manifestând în continuare un comportament obraznic și o vădită lipsă de respect față de societate, cu un cinism deosebit, după ce s-au prezentat doi angajați ai serviciului de pază particulară SRL „Bercut” și le-au solicitat să înceteze acțiunile huliganice și să părăsească localul, i-au numit demonstrativ cu cuvinte necenzurate în prezența angajaților stației petroliere, astfel, jignindu-le onoarea și demnitatea în fața acestora. În astfel de circumstanțe, colaboratorii serviciului de pază particulară SRL ,,Bercut” au fost nevoiți să aplice forța fizică, în scopul curmării acțiunilor ilegale a făptuitorilor și restabilirea ordinii publice. În timpul evacuării forțate din interiorul stației, Bița Grigorii și Leșan Ivan au opus rezistență fizică. Angajații serviciului de pază au solicitat intervenția grupei operative a IP „Soroca”. În consecință, instanța de judecată a considerat necesar de a recalifica acțiunile inculpatului Bița Grigorii de la prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu indicii de calificare: huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum si acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism si obrăznicie deosebită, săvîrsită de două persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Grosu Igor în numele inculpatului Bița Grigorii, care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bița Grigorii să fie achitat. În motivarea apelului a invocat: - instanța în pofida probelor administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești, incorect a constatat circumstanțele faptei comise și le-a dat o apreciere eronată; - nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești nu s- au stabilit probe pertinente și concludente ce ar constata că, Bița Grigorii ar fi complice la acțiunile lui Leșan Ivan, fapt ce a fost menționat în sentință, dar acțiunile lui au fost recalificate ca huliganism agravant, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane. Consideră că, în așa mod, instanța se contrazice, deoarece dacă Bița Grigorii a acționat în complicitate cu Leșan Ivan, atunci acțiunile lui urmează să fie încadrate în baza legii menționate de acuzare sau, dacă nu a fost complice, atunci urma să fie scos calificativul ,,de două persoane”; - instanța a apreciat critic declarațiile făcute de inculpat, deși nu le-a contrapus nici cu o probă pertinentă și concludentă. Doar prezența lui Bița Grigorii la fața locului, nu este o cauză de a incrimina participarea la acțiunile lui Leșan Ivan. Conflictul a avut loc între Leșan Ivan și Cucu Marcel. Din înregistrările video vizionate în ședința de judecată, clar se vede cum Leșan Ivan și cu Cucu Marcel se așează la o masă, iar Bița Grigorii se deplasează în alt capăt 2 al incintei stației petroliere. Susține că, nici unul din martori nu a indicat că, Bița Grigorii s-a implicat în conflict sau să fi participat cumva la acțiunile lui Leșan Ivan, doar că s-a indignat de faptul că, este și el alungat, scos forțat din incinta stației și s-a exprimat cu cuvinte licențioase din acest motiv; - acțiunile lui Bița Grigorii nu pot fi calificate ca huliganism agravant comis de două persoane, cu atât mai mult nu a fost demonstrată prin nimic nici obrăznicia deosebită, nici cinismul excepțional; - principiul prezumției nevinovăției a fost neglijat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că judecând cauza penală, instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia de reîncadrare juridică a acțiunilor inculpatului din art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, cu toate că, Bița Grigorii în cadrul urmăririi penale și în cadrul instanței de judecată nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a considerat că, probele administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probator, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatului Bița G. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, vinovăția lui Bița G. în comiterea faptei de huliganism se constată prin demersul directorului general ÎM „Rompetrol Moldova” SA, Serghei Șevcenko către IP Soroca; procesul-verbal de examinarea a obiectului din 20.03.2018; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 19.02.2018, a martorului Oleinic Roman; copia sentinței Judecătoriei Soroca (sediul Central) nr. 1-211/18 din 07.08.2018 și declarațiile date în instanța de fond de către Bița Serghei, declarațiile martorului Oleinic Roman, declarațiile martorilor Rabii Serghei și Lefter Alina. În viziunea instanței de apel, în coroborare cu declarațiile martorilor Bița Serghei și Oleinic Roman vin și declarațiile reprezentantului victimei Nitrean Ruslan și martorului Cararin Vasile. Instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond, precum că nu au fost individualizate acțiunile lui Leșan Ivan și Bița Grigorii în ceea ce privește acțiunile de „au aruncat cu o sticlă de bere în geamul stației petroliere” și „au încercat să sustragă arma din dotare a unuia dintre colaboratorii SRL”Bercut”, or, nu a fost stabilit la concret, care anume dintre făptuitori a săvârșit acțiunile date, însă luând în considerație că, Leșan Ivan a acceptat probele administrate în faza de urmărire penală, ceea ce presupune acordul necondiționat cu învinuirea adusă, instanța de judecată corect a concluzionat că, vinovat de comiterea acțiunilor menționate este Leșan Ivan. 3 La fel, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond referitor la faptul că, acțiunile în cauză ale lui Bița Grigorii, urmează a fi excluse din învinuire, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate careva probe că, ele se conțin în latura obiectivă a faptei sale, fiind indicat în mod declarativ în învinuirea lui Bița Grigorii că, aceste acțiuni în timpul comiterii huliganismului au fost săvârșite de ambii făptuitori. Or, nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședința de judecată, nu a fost probat faptul, că Bița Grigorii a încercat cu o sticlă de la bere să amenințe și să lovească persoanele care curmau acțiunile huliganice ale sale. Sub acest aspect, luând în considerație faptul că, în cadrul examinării cauzei penale nu s-a demonstrat intenția inculpatului de încercare de amenițare, sau încercare de aplicare a obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, instanța întemeiat a conchis că, este necesară reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpatului din art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu indici de calificare: huliganism agravant, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane. Analizând declarațiile nominalizate supra, instanța de apel a considerat, că solicitarea apărării privind achitarea lui Bița Grigorii de sub învinuirea formulată, nu și-a găsit confirmare la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării sentinței contestate, în partea constatării vinovăției inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate. Instanța de apel a mai considerat, că pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, stabilită inculpatului Bița Grigorii, este în coraport cu gravitatea infracțiunii comise - infracțiune mai puțin gravă comisă cu intenție, cu personalitatea inculpatului - se caracterizează nesatisfăcător, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru; circumstanțe atenuate - nu au fost stabilite; circumstanțe agravante - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată, comiterea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică. Respectiv, instanța de apel a stabilit că, pentru fapta comisă, lui Bița Grigorii i-a fost aplicată o pedeapsă aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea lui, la formarea unei atitudini corespunzătoare a acestuia față de ordinea de drept și principiile morale. Prin prisma materialului caracterizant al inculpatului, conducându-se de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum reieșind și din comportamentul acestuia după comiterea faptei, instanța de apel a pareciat că pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, reprezintă pedeapsa echitabilă și este una proporțională împrejurărilor constatate. Din motivele expuse supra, criticile aduse de către partea apărării, precum că, acțiunile lui Bița Grigorii nu pot fi calificate ca huliganism agravant comis de 4 două persoane, deoarece prin nimic nu a fost demonstrată obrăznicia deosebită și cinismul excepțional, fiind respinse ca neîntemeiate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu achitarea lui Bița G. În motivarea recursului indică: - instanța de apel nemotivat a ajuns la concluzia ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în comiterea faptei, prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. - prima instanță, la fel ca instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile inculpatului, depuse în prima instanța, care a declarat că, un conflict a avut loc între Leșan Ivan și Cucu Marcel, nu a opus rezistență, nu a avut nici un conflict, doar și-a manifestat indignarea pentru faptul că, a fost forțat să părăsească stația, aceasta însă, nu poate fi calificat ca huliganism, dar ar putea fi calificate, doar conform prevederilor art. 353, 354 Cod Contravențional; - sentința precum și decizia instanței de apel sunt lipsite de argumentare, în ce privește constatarea faptelor comise de inculpat, ori la baza unei sentințe de condamnare, cu aplicarea unei pedepse aspre, urmează a ține cont de toate circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor acumulate la dosar; - instanța de apel nu a dat apreciere și nu a argumentat declarațiile inculpatului privind nevinovăția acestuia și care a solicitat să fie audiat martorul Ojovan Aliona, victima Nistrean Ruslan și vizionată proba video ce ar demonstra nevinovăția inculpatului. Cererea privind audierea martorului fiind respinsă, iar asupra solicitării de vizionare a probei video în general nu s-a expus; - în partea ce ține de aplicarea pedepsei, instanța de apel greșit a concluzionat, că acesta nu s-a căit, anterior a fost judecat, acesta nefiind un motiv de a recunoaște persoana vinovată și a aplica în privința acestuia o pedepsa atât de aspră - privațiune de libertate, ori articolul imputat prevede în calitate de pedeapsă amendă, arestul fiind ultima pedeapsa ce poate fi aplicată, ținind cont de toate circumstanțele cauzei, de probele prezente în cauza, de natura și gravitatea infracțiunii savârșite.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul depune referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece instanțele de fond au verificat complet și sub toate aspectele circumstanțele cauzei, astfel consideră întemeiată soluția privind confirmarea vinovăției adusă inculpatului Bița G. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. La fel, instanțele de fond au dat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 75, 76, 77 Cod penal, argumentându-și soluția în sensul pedepsei penale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. 5 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Palade R. în numele inculpatului, se indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă solicită achitarea inculpatului, la fel invocă și dezacordul cu pedeapsa aplicată acestuia, astfel semnalând și temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală, care prevăd că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiurile invocate de către recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a soluției de vinovăție a inculpatului Bița G. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Cât privește motivele invocate de avocat, precum că instanța de apel nemotivat a ajuns la concluzia ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul consideră, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de recurs atestă că, instanța de apel a luat în considerație totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice, cercetate în ședința de judecată și anume declarațiile date în instanța de fond de către Bița S. și Ojovan A. care au menționat că, până a sosi colaboratorii pazei particulare, le-a făcut 6 observație, inclusiv lui Bița Grigorii, solicitându-le să se calmeze, însă ultimii nu au reacționat, declarațiile martorului Oleinic Roman, care a relatat că, ajungând la stația de alimentare cu petrol, au intrat în incintă, unde au fost întâmpinați de către angajații stației, care i-au condus la masa unde stăteau Bița Grigorii și Leșan Ivan, indicând asupra lor ca persoane care se comportă agresiv. Împreună cu colegul său Cojocari Andrei s-au apropiat de persoanele date și le-au cerut să părăsească localul, însă ultimii nu au reacționat, adresându-se cu cuvinte necenzurate, în adresa lor. Întrucât Bița Grigorii și Leșan Ivan nu s-au supus cerințelor legitime, în privința lor a fost aplicată forța fizică și i-au scos afară. Deoarece Bița Grigorii și Leșan Ivan nu se linișteau, continuând acțiunile huliganice de încălcare a ordinii publice, la fața locului a fost solicitată intervenția colaboratorilor de poliție, declarațiile martorilor Rabii Serghei și Lefter Alina, care au indicat că, în timpul nopții a parvenit comunicare telefonică, prin care le-a fost solicitat de a se deplasa la stația petrolieră ,, Rompetrol Moldova” din s. Zastînca r-l Soroca, unde persoane necunoscute au inițiat un conflict în cadrul căruia au fost deteriorate bunuri. Ajungând la fața locului, au observat două persoane care se certau cu doi colaboratori ai pazei particulare „Bercut”. Persoanele în cauză , care s-au dovedit a fi Leșan Ivan și Bița Grigorii, ambii locuitor ai s. Rublenița r. Soroca aveau un comportament neadecvat și agresiv, vizibil erau în stare de ebrietate alcoolică, declarațiile reprezentantului victimei Nitrean Ruslan și martorului Cararin Vasile, care au declarat că, în luna decembrie 2017, angajații săi i-au înștiințat că, la stația „Rompetrol Moldova”, s-au prezentat două persoane în stare de ebrietate alcoolică, care au manifestat un comportament agresiv, din care motiv a fost solicitată intervenția colaboratorilor serviciului pază „Bercut”, care venind la fața locului, au încercat să liniștească persoanele date, însă fără nici un rezultat, ultimii i-au numit cu cuvinte necenzurate și au continuat acțiunile huliganice, fiind nevoiți să solicite intervenția poliției. Din perspectiva celor menționate, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a motivat și a constatat că, la caz, probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale și prin prisma acestora instanța de fond a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei, iar probele administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probator, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatului Bița Grigori de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, acțiunile acestuia fiind corect calificate în baza infracțiunii menționate. De asemenea, nu poate fi reținută critica recurentului, că instanțele de fond nu au ținut cont de declarațiile inculpatului, depuse în prima instanța, care a declarat că, un conflict a avut loc între Leșan Ivan și Cucu Marcel, nu a opus rezistență, nu a avut nici un conflict, doar și-a manifestat indignarea pentru faptul că, a fost forțat să părăsească stația, aceasta însă, nu poate fi calificat ca huliganism, dar ar putea fi calificat, doar conform prevederilor art. 353, 354 Cod Contravențional. În acest sens, Colegiul penal reține, că infracțiunea de huliganism, art. 287 Cod penal, trebuie delimitată de alte fapte nepenale, dat fiind că, huliganismul 7 incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente – acțiune exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. În cauza deferită judecății, reieșind din probele analizate de instanțele de fond, se atestă că, aceste acțiuni adiacente au fost comise de inculpatul Bița G., astfel, pe lângă faptul încălcării grosolane a ordinii publice, în timpul evacuării forțate din interiorul stației, Bița Grigorii a opus rezistență fizică, iar angajații serviciului de pază au solicitat intervenția grupei operative a IP „Soroca”. Așadar, fapta pe care a comis-o Bița G. a depășit gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. Referitor la criticile din recurs precum că, instanța de apel nu a argumentat din ce motiv a respins cererea de audiere a martorului Ojovan A. și victimei Nistrean R., iar asupra demersului de vizionare a probei video, nu s-a expus, instanța de recurs le consideră neîntemeiate. La acest capitol, Colegiul reține, că dreptul la audierea martorilor se prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității procesului penal și dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind reglementat de art. 6§3 lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect special al dreptului consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se analizează echitatea unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției le revine obligația pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată, atât prezenta în cadrul procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează nevinovăția sa, cât și să dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și să audieze răspunsurile martorilor părții adverse. Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, potrivit jurisprudenței CtEDO, nu este suficient ca „acuzatul” să arate că nu a fost în măsură să interogheze un anumit martor în apărarea sa, spre a ajunge la concluzia încălcării sus-citate, dar este necesar ca cel interesat să probeze în mod verosimil că ascultarea acestui martor era utilă aflării adevărului în cauza dată și că refuzul jurisdicției naționale de a asculta acest martor a condus la prejudicierea dreptului la apărare al reclamantului (CEDH dec. din 5 aprilie 2001 Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi vs France ). În opinia instanței de recurs, instanța de apel just a constatat, că la examinarea cauzei au fost respectate drepturile fundamentale ale inculpatului, expuse supra, iar hotărârile instanțelor corespund jurisprudenței CtEDO la acest 8 capitol, deoarece inculpatului i-au fost aduse la cunoștință toate probele administrate de partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar pentru pregătirea apărării sale, inclusiv și de a acumula probe de natură să dovedească netemeinicia afirmațiilor acuzării. La fel, Colegiul penal analizând conținutul procesului-verbal al ședințelor de judecată în instanța de apel, în cadrul ședinței din data de 23.03.2021, a fost respins demersul apărării, deoarece persoanele menționate au fost audiate în prima instanță. Astfel, Colegiul penal reține că, atât inculpatul, cât și avocatul acestuia au dispus de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și să audieze răspunsurile martorului și victimei în cauză. Mai mult ca atât, instanța de recurs atestă că, avocatul nu a argumentat, în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, demersul de audiere repetată a martorului Ojovan A., victimei Nistrean R., vizionare repetată a probei video, iar condamnarea inculpatului Bița G. se întemeiază nu doar pe probele menționate, dar și pe alte probe cercetate în ședințele de judecată. Astfel, în jurisprudența sa, atât Comisia, cât și Curtea Europeană au stabilit că revine, în primul rând, jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele de probă pe care le administrează într-un proces și pertinența celor pe care acuzatul ar vrea să le mai producă, în special cu privire la numărul de martori propuși de el. Articolul 6 parag. 3 lit. d) din Convenția Europeană nu recunoaște acuzatului un drept nelimitat de a obține convocarea de martori în fața instanței de judecată (cauza Remer v. Germania, nr. 25096/94 din 06 septembrie 1995, Honsik v. Austria, nr. 25062/94 din 18 octombrie 1995). Sub această rezervă, textul lasă autorităților naționale competente facultatea de a aprecia pertinența unei „oferte de probă” făcute de acuzat, în măsura compatibilității ei cu noțiunea de „proces echitabil”. Rezumând în ansamblu constatările instanțelor în raport cu argumentele recurenților, Colegiul penal statuează că, instanța de apel întemeiat a reținut că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Bița G., în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii menționate și în cele din urmă temeiurile pentru recurs semnalate și stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, de către avocatul Palade R., nu și-au găsit confirmarea. Cu referire la temeiul pentru recurs semnalat de avocat- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurentul critică hotărârea dată în partea stabilirii pedepsei, însă prin decizia instanței de apel a fost menținută sentința, prin care Bița G., a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Sentința fiind atacată cu apel de către avocatul Grosu Igor în numele inculpatului Bița Grigorii, acesta a solicitat ca Bița Grigorii să fie achitat, neaducând careva critici, referitor la dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului. Or, temeiurile menționate la alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală, pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate 9 în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, în speță, nici prima condiție, nici cea dea doua nu este incidentă. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare a soluției adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor argumentelor indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la menținerea sentinței de condamnare a inculpatului Bița G. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 8), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bița Grigorii Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 29 iulie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecător Cobzac Elena Judecător Timofti Vladimir 10