1re-108/2021 — art. 313 CPP

1re-108/2021 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1re-108/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Timofti Vladimir, Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare declarate de

către Procurorul General, Stoianoglo Alexandr și de către avocatul Pitel Anatolie în

interesele ”SCM Development Mol” SRL, prin care solicită casarea încheierii

Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din 10 decembrie 2020,

C O N S T A T Ă :

2020:

A fost admisă plângerea depusă de Platon Veaceslav în temeiul art. 313 Cod

de procedură penală;

S-a declarat nulă ordonanța procurorului – interimar al Procurorului șef al

Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Roman

Dorogan din 18 noiembrie 2020;

S-a declarat nulitatea parțială a ordonanței procurorului delegat în Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Nicolai Mihai din

23 octombrie 2020, în partea punctului 2;

S-a obligat procurorul să lichideze încălcările depistate și să dispună

transmiterea bunurilor imobile: terenul de pământ cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 389,3 m/2 și încăperea nelocativă cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața

de 8918,6 m/2, amplasate în XXXXX, persoanei juridice „INTERPRIMCOLECT„

SRL sau persoanei fizice Platon Veaceslav, până ce soarta bunurilor imobile nu v-a

fi soluționată prin hotărâre definitivă a organului de urmărire penală sau a instanței

de judecată, cu încuviințarea organului cadastral din cadrul Agenției Servicii Publice

să înscrie dreptul temporar de păstrare, posesiune și folosință, exceptând dreptul de

dispoziție a bunurilor imobile, în Registrul bunurilor imobile.

delegat în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, Nicolai Mihai, prin care a solicitat casarea acesteia, declararea ca fiind

ilegale, constatările instanței de judecată privind declararea nulității ordonanței

Procurorului adjunct – interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale din 18 noiembrie 2020, cât și obligarea procurorului

de a lichida încălcările stabilite la pct. 2 a ordonanței din 23 octombrie 2020, cu

dispunerea transmiterii bunurilor imobile: terenul de pământ cu nr. cadastral

1

XXXXX cu suprafața de 389,3 m/2 și încăperea nelocativă cu nr. cadastral

XXXXXcu suprafața de 8918,6 m/2, amplasate în XXXXX, persoanei juridice

„INTERPRIMCOLECT„SRL sau persoanei fizice Platon Veaceslav, invocând că,

stabilind circumstanțe ce denotă faptul că tranzacția de obținere a dreptului de

proprietate asupra terenului de pământ nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,6858

ha, construcția cu nr. cadastral XXXXX, garaj cu suprafața de 389,3 m/2 și încăperea

nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 8918,6 m/2., amplasate în

XXXXX, au fost tranzacționate prin intermediul unor persoane juridice, implicate

în scheme care au avut drept scop camuflarea unor pseudo-tranzacții aparent legale,

cu folosirea unor persoane juridice constituite pentru a fi utilizate în scop

infracțional, cu decontarea de mijloace bănești obținute pe cale infracțională, a

constatat necesitatea păstrării integrității acestui bun, până la stabilirea tuturor

circumstanțelor pe caz; instanța de judecată, ilegal a dispus transmiterea acestor

bunuri spre păstrare persoanei juridice SRL „INTERPRIMCOLECT”, cod fiscal

XXXXX, sau după caz persoanei fizice Platon Veaceslav, proprietarul efectiv al

bunurilor; deși organul de urmărire penală a constatat că numeroasele tranzacții care

au avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate al bunurilor clădirii situate în

XXXXX, au constituit în sine acțiuni ce au avut drept scop camuflarea unor pseudo-

tranzacții aparent legale cu folosirea unor persoane juridice constituite pentru a fi

utilizate în scop infracțional, conform unei scheme infracționale complexe bazată pe

obținerea frauduloasă a creditelor, crearea unei aparențe de activitate comercială

reală și restituirea parțială a creditelor, deghizarea mișcării mijloacelor financiare

creditare prin diferite entități economice în baza unor tranzacții fictive și sustragerea

lor ulterioară, statuând că ca atare tranzacția a avut loc între compania off-shore

„VEB SOLUTIONS CORPORATION” și „ANKOR GETAWAY LP”, până la

adoptarea unei hotărâri definitive corpul delict constituit din bunurile clădirii situate

în XXXXX urmează a fi lăsate în posesia proprietarului, fiind somat să nu

întreprindă măsuri de destrugere a acestora.

s-a respins ca inadmisibil recursul.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, art. 313 alin.(6) Cod

de procedură penală, statuează că, încheierea judecătorului de instrucție este

irevocabilă, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale,

scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea

cauzei penale și reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de

apel în termen de 15 zile de la data pronunțării.

Reieșind din norma legală enunțată, instanța de recurs la caz a constatat, că

încheierea Judecătoriei Chișinău, (sediul Centru) din 10 decembrie 2020, prin care

a fost admisă plângerea petiționarului Platon Veaceslav înaintată în baza art. 313

Cod procedură penală, împotriva ordonanței procurorului în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Nicolai Mihai din

2

23.10.2020, nu poate fi atacată cu recurs, or legea procesual penală prevede expres

care încheieri sunt irevocabile și care pot fi atacate cu recurs.

Mai mult, instanța de recurs a reținut, că deși prima instanță a specificat în

dispozitivul încheierii contestate că aceasta este pasibilă de atac, instanța de recurs

a reiterat că aceasta este irevocabilă și prin urmare nu se atacă cu recurs,

circumstanțe omise de către recurenți la cazul dedus judecății, or recursul este

inadmisibil atunci când legea exceptează anumite hotărâri de la atacarea lor.

În susținerea concluziilor menționate mai sus instanța de recurs a reținut

conținutul Deciziei Curții Constituționale din 15 noiembrie 2018 „de

inadmisibilitate a sesizării nr. 154g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a

unor dispoziții din articolul 313 alin. (6) din Codul de procedură penală (contestarea

încheierilor judecătorului de instrucție), unde Curtea Constituțională constată că

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „încheierea

judecătorului de instrucție este irevocabilă” din articolul 313 alin. (6) din Codul de

procedură penală este inadmisibilă.

4.1 Procurorul General, Stoianoglo Alexandr care invocând ca viciu

fundamental faptul că încheierea primei instanțe a fost adoptată cu abateri esențiale

de la cadrul legal, manifestate prin încălcarea gravă a drepturilor persoanei, și anume

dreptul la proprietate privată garantat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova,

solicită admiterea recursului în anulare, casarea încheierii primei instanțe,

pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă plângerea petiționarului,

invocând că bunurile cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,6858 ha, construcția

cu nr. cadastral XXXXX, garaj cu suprafața de 359,3 m.p. și încăperea nelocativă cu

nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 8918,6 m.p., amplasate în XXXXX, reprezintă

bunuri imobile, limitarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri putea fi

exercitată doar prin aplicarea sechestrului, deoarece bunurile imobile nu corespund

niciunuia dintre criteriile stabilite în art. 158 alin. (1) din Codul de procedură penală,

motiv pentru care ordonanța de recunoaștere a acestor bunuri în calitate de corp

delict a fost anulată ca fiind ilegală.

Pe de altă parte, în situația limitării dreptului de proprietate prin aplicarea

sechestrului, proprietarul este limitat doar în exercitarea unuia dintre atributele

dreptului de proprietate - dreptul de dispoziție, în timp ce alte atribute ale acestui

drept - dreptul de posesie și dreptul de folosință nu sunt afectate prin aplicarea

acestei măsuri de constrângere.

Menționează, că la data emiterii încheierii judecătoriei Chișinău (sediul

Ciocana) din 10.12.2020, asupra bunurilor imobile din XXXXX, nu au fost aplicate

măsuri de constrângere (sechestrul), iar instanța de judecată, dispunând

transmiterea dreptului de păstrare, posesiune și folosință persoanei juridice

„Interprimcolect” SRL sau persoanei fizice Platon Veaceslav asupra acestor bunuri,

de-facto a aplicat o măsură de constrângere, care nu este prevăzută de lege.

3

Totodată, din materialele cauzei penale rezultă că obiect al tranzacțiilor de

vânzare-cumpărare din 14.01.2017 și, respectiv, 14.02.2017, nu au fost bunurile

imobile indicate supra, dar cota socială în mărime de 100% din capitalul social al

SRL „SCM DEVELOPMENT MOL” prin urmare, dacă și ar exista o acțiune civilă

depusă în prezenta cauză penală, obiectul infracțional al tranzacțiilor nu sunt

bunurile imobile recunoscute în calitate de corp delict prin ordonanța din

23.10.2020, dar cota socială în proporție de 100% din capitalul social al societății

comerciale SRL „SCM DEVELOPMENT MOL”.

În această ordine de idei, transmiterea dreptului de păstrare, posesiune și

folosință asupra bunurilor imobile din XXXXX, către persoana juridică

„Interprimcolect” SRL sau persoana fizică Platon Veaceslav reprezintă în sine o

expropriere a acestor bunuri fără temei legal, iar abordarea judecătorului de

instrucție al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), Tertea Maria în acest sens,

creează un precedent periculos și permite exproprierea de-facto a proprietarilor

prin transmiterea bunurilor acestora în folosință altor persoane.

Având în vedere că limitarea dreptului de proprietate în speță putea fi exercitată

doar prin aplicarea sechestrului ca măsură procesuală de constrângere, prin

transmiterea dreptului de păstrare, posesiune și folosință asupra bunurilor imobile

din XXXXX, judecătorul de instrucție, încălcând art.208 alin.(l) din Codul de

procedură penală, a dispus ridicarea acestui bun de la proprietar - SRL „SCM

DEVELOPMENT MOL” și transmiterea acestuia către un terț - „Interprimcolect”

SRL sau persoana fizică Platon Veaceslav.

Mai mult, încercările neinspirate ale judecătorului de instrucție de a-și motiva

soluția prin art.60 alin.(l) și art.2295 din Codul de procedură penală, la fel reprezintă

erori grave de drept, din următoarele motive, potrivit art.60 alin.(l) pct.17) din Codul

de procedură penală, partea vătămată dispune de dreptul să i se restituie bunurile

ridicate de organul de urmărire penală în calitate de mijloace de probă sau prezentate

de ea însăși, precum și bunurile ce îi aparțin și au fost ridicate de la persoana care a

săvârșit acțiunea interzisă de legea penală, să primească în original documentele

care îi aparțin, în primul rând, în temeiul acestei prevederi legale, restituirea

bunurilor către partea vătămată sau partea civilă are loc la adoptarea hotărârii asupra

fondului cauzei și, în rândul al doilea, după cum a fost menționat mai sus, la data

adoptării încheierii din 10.12.2020, atât Russu Vladimir, în calitate de beneficiar

efectiv al SRL „SCM DEVELOPMENT MOL”, cât și persoana juridică SRL „SCM

DEVELOPMENT MOL” și alți reprezentanți ai acestora, nu au avut nici un statut

procesual, prin urmare, nu exista nici o bănuială rezonabilă că aceste persoane au

săvârșit infracțiunile, care sunt investigate în prezenta cauză penală nr.X.

Judecătorul de instrucție Tertea Maria și-a depășit competențele stabilite prin

art. 41 din Codul de procedură penală, motiv pentru care încheierea adoptată

urmează a fi casată, or, conform art.2295 alin.(l) din Codul de procedură penală,

instanța de judecată dispune de soarta bunurilor infracționale indisponibilizate,

4

acestea restituindu-se proprietarului de drept sau trecând-se în proprietatea victimei,

a părții civile sau a părții vătămate, iar în lipsa acestora, trecerea gratuită în

proprietatea statului, aceste dispoziții se referă la etapa de soluționare a cauzei penale

- adoptarea hotărârii asupra fondului cauzei de către instanța de judecată, atunci când

prin sentința instanței a fost constatat statutul de bun infracțional, prin urmare, în

faza urmării penale, judecătorul de instrucție, nu are competența în determinarea

statutului de bun infracțional, mai ales în situația când proprietarul acestui bun nu

are nici un statut procesual în cauza penală.

Judecătorul de instrucție, la aprecierea puterii lucrului judecat în situația din

speță, a depășit cadrul procedurii penale și a utilizat în mod arbitrar și ilegal normele

procedurii civile (art.123 din Codul de procedură civilă), or, judecătorul de instrucție

prin eroare gravă a dat apreciere puterii lucrului judecat, care are putere juridică

probantă deplină circumstanțelor constatate la admiterea cererii de revizuire prin

încheierea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07.10.2020, prin care a fost

admisă în principiu cererea de revizuire înaintată de Procuratura pentru Combaterea

Crimelor Organizate și Cauze Speciale prin care se solicită revizuirea sentinței

judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.04.2017, în cauza penală privindu-1

pe Platon Veaceslav, potrivit art. 98 din Codul de procedură penală, se consideră

fapte și circumstanțe care nu trebuie dovedite: 1) faptele unanim recunoscute; 2)

veridicitatea metodelor modeme de cercetare, unanim acceptate, în domeniul

științei, tehnicii, artei si meseriei, astfel, circumstanțele constatate prin încheierea

judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07.10.2020 nu pot constitui temei de

degrevare de probațiune, deoarece aceasta nu este prevăzut de lege.

Plângerea lui Platon Veaceslav a fost depusă în condițiile art. 313 din Codul de

procedură penală, a fost examinată fără citarea proprietarului bunurilor din XXXXX

- SRL „SCM Development Mol” și/sau asociatului acestei companii Russu

Vladimir, deși judecătorul de instrucție, în temeiul materialelor cauzei, știa ori

trebuia să știe, despre faptul că prin plângere, așa cum aceasta a fost formulată de

Platon Veaceslav, pot fi afectate atributele dreptului de proprietate - dreptul de

posesie și folosință ale proprietarului asupra acestui bun, în aceste condiții,

proprietarul bunurilor din XXXXX - SRL „SCM Development Mol” și/sau

asociatului acestei companii Russu Vladimir, în mod arbitrar au fost privați de

dreptul la protecția drepturilor și intereselor sale în instanța de judecată.

4.2 Avocatul Pitel Anatolie în interesele ”SCM Development Mol” SRL, care

invocând ca viciu fundamental faptul că încheierea primei instanțe a fost adoptată

cu comiterea gravelor erori de drept, cu abateri esențiale de la cadrul legal,

manifestate prin încălcarea gravă a drepturilor persoanei, solicită casarea încheierii

primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocând că, în motivarea soluției

sale, instanța a statuat asupra actelor acumulate în cadrul urmăririi penale care au

servit la admiterea cererii procedurii de revizuire a procesului penal în cauza penală

nr.X (de acuzare a numitului Platon Veaceslav), indicând că circumstanțele date, se

5

apreciază cu puterea lucrului judecat, având puterea juridică probantă deplină,

simplul fapt că instanța de judecată a admis pentru examinare cererea de revizuire a

procesului penal, nu poate fi apreciat ca puterea lucrului judecat, dat fiind faptul că

instanța care examinează cererea sus indicată, nu a pronunțat o hotărâre pe caz,

cererea dată fiind pendintă la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani și se află în fază

de examinare.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova, în Decizia nr.91 din 27.07 2018

de inadmisibilitate a sesizării nr. 107G/2018 (aplicarea sechestrului în cauzele

penale) a reținut că, echitabilitatea procesului este o valoare comună pentru

Constituția Republicii Moldova și pentru Convenția Europeană. Prin urmare, atunci

când legea națională prevede posibilitatea punerii sub sechestru a bunurilor unor terți

care nu au nici o calitate procesuală pentru a asigura o eventuală confiscare specială,

este important ca autoritățile să-i ofere persoanei în discuție posibilitatea rezonabilă

și suficientă de a-și proteja interesele în mod adecvat și eficient, în cadrul aceluiași

proces, prin urmare, instanța la examinarea plângerii date, urma să citeze

administratorul sau beneficiarul efectiv al S.C. ”Continental Business Invest” SRL.,

care de fapt și deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil din XXXXX,

pentru a participa la examinarea plângerii date, totodată, pentru a-i acorda

posibilitatea acestuia de a da explicații, cât și de a lua cunoștință cu toate materialele

anexate la plângere.

Astfel, fără a fi citate persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin

admiterea plângerii, instanța a încălcat dreptul acestora la un proces echitabil, cât și

dreptul de acces liber la justiție, adoptând o hotărâre care le afectează grav drepturile

și libertățile sale.

La data emiterii încheierii contestate, asupra bunurilor imobile din XXXXX,

nu au fost aplicate măsuri de constrângere (sechestrul), iar instanța de judecată,

dispunând transmiterea dreptului de păstrare, posesiune și folosință persoanei

juridice „Interprimcolect” SRL sau persoanei fizice Veaceslav Platon asupra acestor

bunuri, de facto a aplicat o măsură de constrângere, care nu este prevăzută de lege.

La data adoptării încheierii contestate, în cadrul cauzei penale nr.X, atât Russu

Vladimir, în calitate de beneficiar efectiv al SRL „Continental Business Invest”, cât

persoana juridică SRL „Continental Business Invest”, persoana juridică ”SCM

Development Mol” SRL, alți reprezentanți ai acestora, nu au avut nici un statut

procesual, prin urmare, nu există nici o bănuială rezonabilă că aceste persoane au

săvârșit infracțiunile, care sunt investigate în prezenta cauză penală.

Din materialele cauzei penale rezultă că obiect al tranzacțiilor de vânzare-

cumpărare din 14.01.2017 și respectiv 14.02.2017, nu au fost bunurile imobile

indicate supra, dar cota-socială în mărime de 100% din capitalul social al SRL

„Continental Business Invest”, prin urmare, dacă și ar exista o acțiune civilă depusă

în prezenta cauză penală, obiectul infracțional al tranzacțiilor nu sunt bunurile

imobile recunoscute în calitate de corp delict prin ordonanța din 23.10.2020, dar

6

cota-socială în proporție de 100% din capitalul social al societății comerciale SRL

„SCM Development Mol”.

Transmiterea dreptului de păstrare, posesiune și folosință asupra bunurilor

imobile din XXXXX către persoana juridică „Interprimcolect” SRL sau persoana

fizică Veaceslav Platon, reprezintă în sine o expropriere a acestor bunuri fără temei

legal, iar abordarea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău (sediul

Ciocana), Tertea Maria în acest sens, creează un precedent periculos ce permite

exproprierea de-facto a proprietarilor, prin transmiterea bunurilor acestora în

folosință altor persoane.

cu art. 456 alin. (1), 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință

avocatul Crețu Ion în numele lui Platon Veaceslav, prin care a solicitat declararea ca

fiind inadmisibilă a recursului în anulare, indicând că, în cazul de speță recursul în

anulare nu corespunde cerințelor de formă și de conținut prevăzute la art. 455 Cod

de procedură penală, dat fiind faptul că nu cuprinde denumirea instanței care a

pronunțat sentința, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel și denumirea

instanței care a adoptat decizia în recurs; încheierea judecătorului de instrucție din

cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 10.12.2020, nu cade sub incidența

categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (l) art. 452 Cod de procedură

penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar

recursul în anulare împotriva încheierii judecătorului de instrucție din cadrul

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 10.12.2020, este inadmisibil, deoarece o

asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

În cazul de speță, Procurorul General, prin recursul în anulare, nu contestă

decizia Curții de Apel Chișinău din 21.01.2021 și nici nu indică despre existența

acesteia, mai mult, în pofida celor reținute de Curtea Constituțională, constată că

prevederile art. 452 alin. (l), art. 453 alin. (l), art. 455 alin. (2), pct. 3), 4), 5) Cod de

procedură penală, rămân în vigoare și trebuie să fie aplicate uniform.

Development Mol” SRL, a înaintat recurs ordinar în Curtea de Apel Chișinău

împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din10.12.2020, prin care

solicită repunerea în termen, admiterea recursului, casarea încheierii, cu remiterea

cauzei la rejudecare, invocând argumente similare cu cele indicate în recursul în

anulare(pct. 4.2 din prezenta decizie).

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

7

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv

când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, conform practicii judiciare

constante, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința

hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică

hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului

penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV,

Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului

și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

încheierea Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/ din 10.12.2020 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2021 sunt adoptate în

procedura prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată

cauza în fond, deci nu cad sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile

prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs

în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursurile în anulare declarate

împotriva a astfel de hotărâri ca în speța dată, sunt declarate inadmisibile, deoarece

asemenea hotărâri nu sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs în anulare.

Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursurilor în

anulare înaintate, din motiv că nu îndeplinesc cerințele de formă și de conținut.

alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de către Procurorul General,

Stoianoglo Alexandr și de către avocatul Pitel Anatolie în interesele ”SCM

Development Mol” SRL, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău /sediul Ciocana/

din 10 decembrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 ianuarie 2021, adoptate în procedura prevăzută de art. 313 Cod de procedură

penală, din motiv că nu îndeplinesc cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă.

8

Pronunțată integral la 28 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Cobzac Elena

9