1ra-1580/2021 — art. 287 alin. 1 Cp

Dosarul nr. 1ra-1580/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

7 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 iulie 2020, declarat de inculpatul

Pînzari Eduard XXXXX, născut

la XXXXX, originar din mun. XXXXX, domiciliat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 29.08.2019 - 09.07.2020,

instanța de apel: 09.09.2020 - 10.12.2020,

instanța de recurs: 28.06.2021 - 07.07.2021,

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 800 unități

convenționale, ce constituie 40.000 lei.

De la Pînzari Eduard s-a încasarea în beneficiul părții civile Scripnic Veaceslav

prejudiciu material de 4000 lei și moral de 5000 lei, în rest acțiunea civilă fiind respinsă.

Pînzari E., în timp ce se afla pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, având intenția

comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de

amenințarea aplicării violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, a inițiat un conflict cu Scripnic V., numindu-l cu cuvinte

necenzurate și având intenția deteriorării bunurilor persoanei a aplicat mai multe lovituri

peste automobilul „Hyundai Accent”, n/î , XXXXX, în urma căreia a fost deteriorată ușa

și oglinda retrovizoare a șoferului automobilului, cauzând victimei o daună materială

considerabilă în sumă totală de 4000 lei.

1

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal,

ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, comisă de o

persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism.

Instanța a reținut că inculpatul în ședința de judecată nu s-a prezentat și nici nu a

adus la cunoștință motivul neprezentării sale, urmând a fi examinată cauza în absența

lui, potrivit art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală.

La faza urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut vina, însă, cumulul probelor

administrate dovedesc că la momentul comiterii infracțiunii inculpatul avea antecedente

penale stinse și urmează de recalificat acțiunile lui în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și

exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de amenințarea aplicării

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită.

La aplicarea pedepsei, instanța a statuat că, sancțiunea art. 287 alin. (1) Codul

penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de 550 la 1050 unități convenționale sau

cu închisoare de până la 3 ani, că circumstanțe agravante și atenuante nu au fost stabilite,

concluzionând că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolare acestuia

de societate.

declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 4 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Apelanta a invocat că, prin condamnarea lui Pînzari E. prin sentința Judecătoriei

Anenii Noi din 24.03.2015, în baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 6 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, eliberat ulterior la 23.09.2015,

nu s-a urmărit sancționarea pentru același fapt, ci pentru un fapt similar, condamnarea

anterioară a acestuia servind doar pentru agravarea situației în speță.

Prin adoptarea prezentei sentințe, instanța a încălcat grav drepturile părții

vătămate, întrucât făptuitorul pentru cele comise nu a fost supus un pedepse

proporționale, fapt care constituie o nesatisfacere echitabilă garantată prin lege.

pronunțată integral la 12 august 2020, apelul a fost admis, casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre.

Pînzari Eduard a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Codul penal la 3 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că, în baza art. 321 Codul de procedură penală, este

posibilă examinarea cauzei în lipsa inculpatului, deoarece se ascunde, se eschivează de

a se prezenta în instanță, deci a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a

apărea în fața instanței, prin neprezentarea în ședințele instanța de apel.

Instanța de fond corect a reținut că, agravanta prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. a)

Cod penal nu și-a găsit confirmare, deoarece pentru faptele de huliganism comise

anterior au fost emise acte de dispoziție irevocabile. Or, reținerea acestei agravante în

sarcina inculpatului ar constitui sancționarea dublă pentru același calificativ.

2

La stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatului, prima instanță nu a ținut cont de

scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu

au ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, de urmările prejudiciabile,

circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei

pedepse prea blânde în privința inculpatului.

Astfel, la aplicarea pedepsei lui Pînzari E., instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 76 - 78 Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, că inculpatul a comis o infracțiune din intenție, care face parte din categoria

celor mai puțin grave conform art. 16 Cod penal, că anterior a mai comis infracțiuni, nu

este încadrat în câmpul muncii, lipsesc circumstanțe atenuante și agravante,

concluzionând a-i numi pedeapsa în baza art. 287 alin. (1) Cod penal sub formă de 3 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, care va asigura atingerea

scopului pedepsei, de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni de către el.

Ori, însăși modalitatea de comitere a faptei indică la o caracteristică antisocială a

inculpatului. Prin urmare, numirea unei sancțiuni neprivative de libertate (sub forma

suspendării condiționate a executării pedepsei), nu va fi capabilă să realizeze scopul legii

penale și anume restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, pedeapsă care este legală,

întemeiată, proporțională faptei comise și circumstanțelor reale și personale.

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță.

Recurentul a invocat că, ședințele de judecată în ambele instanțe a avut loc fără

citarea lui, iar el locuia cu familia și părinții, care sunt în permanență acasă.

Instanța de apel nu l-a citat la examinarea cauzei, considerând că se află în căutare,

fapt care nu corespunde realității, deoarece din luna decembrie 2019, nu s-a mai afla în

căutare.

Ulterior, v-a anexa la recurs acte ce confirm poziția indicată în cerere.

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de

zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la

calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-

(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul

hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată

se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au

prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea

motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat decizia motivată la 12 august 2020, în lipsa inculpatului și

avocatului acestuia, căror le-a fost expediată copia deciziei (f.d. 180).

3

Deci, hotărârea atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 12 august 2020, iar

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 12

septembrie 2020.

Totodată, recursul inculpatului a fost depus și înregistrat la Curtea Supremă de

Justiție pe 18 iunie 2021, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 188, pct. 4., 5. din

decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în

termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs

decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură

penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual

și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu

poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter

imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Pînzari Eduard

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iulie

2020, deoarece este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 iulie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

4