ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.07.2021

1ra-1332/2021 — art.187 alin. 2 lit. e CP

HOTĂRÂRE
22.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.187 alin. 2 lit. e CP
Temei legal
articolul 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1332/2021 — art.187 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1332/2021

Curtea Supremă de Justiție

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Enachi Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2021, în cauza penală în

privința lui,

Boța Artur XXXXX, născut la xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 08.10.2020 – 30.12.2020

instanța de apel: 11.02.2021 – 24.02.2021

instanța de recurs: 27.04.2021 – 09.06.2021

2020, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Boța Artur a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod Penal și i s-a aplicat o

pedeapsă de 3 ani 4 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, fără

amendă.

S-a dispus aplicarea măsurii preventive „obligarea de a nu părăsi

țara”, până la definitivarea sentinței.

28.07.2020 în jurul orelor 23:30, aflându-se pe teritoriul autogării din or.

Călărași, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane,

văzând că cet. Raicu Dumitru se deplasează pe stradă pe bicicletă, l-a ajuns

din urmă pe strada M. Eminescu din or. Călărași, lângă farmacia „Familia”

și intenționat i-a aplicat o lovitură cu piciorul în roata bicicletei, în rezultat

la cet. Raicu Dumitru a căzut jos, iar Boța Artur a luat bicicleta și a dispărut

într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate un prejudiciu

material în sumă de 1500 lei.

Acțiunile lui Boța Artur au fost calificate de procuror în temeiul art.187

alin. (2) lit. e) Cod penal – adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

1

persoane, săvârșită cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei.

care a solicitat casarea sentinței în partea individualizării pedepsei și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care a aplica în privința

sa o pedeapsă mai blândă, în baza art. 90 Cod penal.

3.1. În motivarea cererii de apel, inculpatul a menționat că:

- cauza penală a fost examinată în procedura simplificata prevăzută de

art. 3641 din Codul de procedură penală;

- față de Boța Artur a fost aplicată o pedeapsă mult prea aspră, dat fiind

faptul că acesta și-a recunoscut vina integral și a conlucrat cu urmărirea

penală de la început;

- a ajutat la stabilirea adevărului;

- este unicul întreținător al familiei cu doi copii minori la întreținere.

februarie 2021, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Boța Artur, cu

menținerea sentinței fără modificări.

Termenul executării pedepsei inculpatului Boța Artur, urmând a fi

calculat din momentul reținerii.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Boța Artur a săvârșit

anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită o

pedeapsă echitabilă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reiterat că instanța de judecată a ținut cont, la

stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Boța Artur, de

toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei,

aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Instanța de apel a reținut că deși inculpatul în cadrul ședinței

preliminare în prima instanță, fiind asistat de apărător, a declarat personal

că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală care îi sunt cunoscute, le înțelege conținutul, nu are obiecții

asupra lor și nu solicită administrarea de noi probe, înaintând instanței un

înscris autentic în acest sens, culpa acestuia în comiterea infracțiunii pentru

care a fost condamnat se mai probează prin sistemul de probe indicat infra

și anume: declarațiile părții vătămate Raicu Dumitru (f.d.18); declarațiile

2

martorului Raicu Ecaterina (f.d.25-27); înștiințarea telefonică efectuată de

Raicu Dumitru, la IP Călărași din 28.07.2020 ora.23.50, precum că a fost

agresat în stradă de persoane de origine romă(f.d.8); ordonanța și procesul

de ridicare a bicicletei de model „Bianohi” de la Boța Artur din

29.07.2020(f.d.20); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din

03.08.2020 a bicicletei(f.d.57).

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu

respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente, utile, care

coroborează între ele și indică indubitabil că inculpatul Boța Artur, a sustras

deschis bicicleta părții vătămate Raicu Dumitru, la data de 28.07.2020, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, acțiuni,

care urmează a fi încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod Penal.

În privința argumentelor apelantului în vederea aplicării unei pedepse

mai blânde, instanța de apel a reținut că, la numirea tipului și măsurii de

pedeapsă inculpatului Boța Artur, prima instanță a reiterat prevederile art.

art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod Penal și le-a aplicat corespunzător.

Astfel, instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului, ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

Penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a accentuat că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie

să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii

penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului Penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea

specială. Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt

determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii

săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a

faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de

urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Cuantumul pedepsei, în

afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere

persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare

psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după

săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului.

3

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că infracțiunea incriminată, în

conformitate cu art. 16 din Codul Penal, se referă la categoria infracțiunilor

grave.

Stabilind pedeapsa, instanța de apel a ținut cont de gradul de pericol

social al infracțiunii săvârșite.

La caz, instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile

art. 76 din Codul Penal, se reține căința activă.

Conform prevederilor art. 77 din Codul Penal, drept circumstanțe

agravante se reține săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a

fost condamnată pentru o infracțiune similară, neavând antecedentele

penale stinse.

Instanța de apel a reiterat căința în cele comise, acordarea ajutorului la

descoperirea infracțiunii comise, circumstanța agravantă a vinovăției

inculpatului - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru fapte similare, astfel, consideră că corectarea și

reeducarea inculpatului Boța Artur este posibilă prin aplicarea în privința

acestui a pedepsei cu închisoare cu executare.

Astfel, instanța de apel a considerat că în speță argumentele

apelantului nu pot fi reținute, or, în speță motivele invocate de apărare nu

pot fi reținute, or inculpatul anterior a fost condamnat deja odată, nu s-a

reeducat, comite acțiuni prejudiciabile în continuare, ceea ce impune

necesitatea izolării acestuia de societate.

avocatul Enachi Alexandru în numele inculpatului Boța Artur, prin care

invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Enachi Alexandru în

numele inculpatului Boța Artur a menționat că:

- decizia este ilegală, motivată doar prin trimiterea la normele penale

și procesual penale, fără ca instanța de apel să examineze fondul cauzei și

fără studierea mai amănunțită a dosarului;

-partea vătămată nu a indicat direct cu certitudine

- potrivit dispozițiilor punctului 7 Hotărârea Plenului CSJ nr. 23 din

28.06.2004 cu privire sustragerea bunurilor, din chestiunea ce ține de prezența

în acțiunile persoanei a componenței de jaf sau tâlhărie în cazurile în care

sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată,

ținând cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau

4

arma cu care amenința infractorul, locul si timpul săvârșirii infracțiunii. În

asemenea cazuri, orice incertitudini legate de calificare trebuie tratate în

folosul făptuitorului (conform principiului in dubio pro reo);

- Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele

judecătorești nr. 13 din 16.12.2013 este unicul act care reglementează

desfășurat aplicarea dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală. Astfel,

conform dispozițiilor punctului 2, caracterul neechivoc al recunoașterii

impune ca înscrisul să cuprindă o manifestare de voință suficient de clară,

prin referire la faptele reținute prin rechizitoriul, solicitarea ca judecata să se

facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizarea

cunoașterii și însușirii acestor probe, precum și renunțarea la administrarea

altor probe. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ, ținând seama că

declarația inculpatului nu este un act formal, ci și unul substanțial, de fond;

- conform dispozițiilor punctului 14 a hotărârii, simpla manifestare de

voință a inculpatului de a recurge la procedura instituită de dispozițiile

art.3641 din Codul de procedură penală și declarația formală de recunoaștere

a faptei nu conduc automat la aplicarea acestei proceduri, instanța de

judecată fiind cea care, verificând condițiile impuse de dispozițiile art. 3641

dispune de a aplica această procedură sau de a respinge solicitarea

inculpatului de a judeca cauza în procedura simplificată;

- la faza urmăririi penale, Boța Artur a declarat că nu a avut scopul

sustragerii bicicletei, doar să rețină până când partea vătămată va cumpăra

o sticlă cu bere. Prin urmare, Boța Artur, fără să înțeleagă gravitatea faptelor,

a recunoscut formal vina.

prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului ca fiind vădit

neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

5

material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Potrivit recursului ordinar declarat de către avocatul Enachi

Alexandru, acesta invocă de drept temeiurile de casare prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că asemenea erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul inculpatului, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției

fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Enachi Alexandru,

precum că decizia este motivată doar prin trimiterea la normele penale și

procesual penale, fără ca instanța de apel să examineze fondul cauzei,

Colegiul le apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând decizia

atacată în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că instanța de

apel a cercetat materialele cauzei și a dat răspuns la argumentele înaintate,

iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția pronunțată în

speță, nu constituie temei de admitere a recursului. Mai mult, în conținutul

recursului nu au fost descrise care anume aspecte nu au fost luate în

considerație la judecarea cauzei.

Colegiul menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză

6

și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a

procedat în speță.

Instanța de recurs respinge și alegațiile recurentului precum că, la caz

nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală în privința

lui Boța Artur, deoarece inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt

descrisă în rechizitoriu, or, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță

inculpatul Boța Artur fiind asistat de avocatul Tetelea Mihaela a depus o

declarație în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală (semnată de către

inculpat și apărătorul acestuia) prin care a declarat că recunoaște

necondiționat săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate la etapa urmăririi penale,

recunoscând în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu a solicitat

administrarea de noi probe(f.d.96).

Colegiul găsește neavenite argumentele avocatului Enachi Alexandru

precum că inculpatul Boța Artur este fără studii școlare și nu a înțeles esența

învinuirii și nu i-au fost explicate detaliat prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală, or, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță din 25

noiembrie 2020, până la începerea cercetării judecătorești, Președintele

ședinței i-a explicat inculpatului că poate declara personal prin înscris

autentic că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu (f.d.93-94).

În acest sens, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,

a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia

privind menținerea sentinței primei instanțe.

Contrar argumentelor recurentului prin care se invocă faptul, că

instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, Colegiul penal

relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către recurent,

or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care

au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința

primei instanțe potrivit căreia Boța Artur a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal, la pedeapsă sub formă

de închisoare, pe un termen de 3 ani 4 luni, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

Totodată, instanța de recurs atestă că, în sensul art. 427 alin.(2) Cod de

procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs

7

doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel.

În sensul vizat, Colegiul reține că argumentele specificate în recursul

ordinar (inculpatului nu i-au fost explicate prevederile și senul art. 3641 Cod

de procedură penală, orice incertitudini legate de calificare trebuie tratate în

folosul făptuitorului), nu au fost invocate de apărare și în apel, deci nu au

suport legal.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă careva

eroare de drept, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a

constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie pe de o parte, să fie influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată,

iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Enachi

Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2021, în cauza penală în privința lui

Boța Artur XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-29
0,94
1ra-68/2021 — art.171 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-68/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2021-05-27
0,93
1ra-952/2021 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e prim CP
Dosarul nr. 1ra-952/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibilitatea în princ
CSJ 2023-01-25
0,93
1ra-1472/2022 — art. 326 alin.3 lit. a, art.190 alin.5 CP
Dosarul nr. 1ra-1472/2022 1-16213703-01-1ra-04102022 Curtea Supremă de Justiţie Î N C H E I E R E 25 ianuarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Vict
CSJ 2022-08-24
0,93
1ra-814/2022 — art. 145 alin. 2 lit. a, i, j CP
Dosarul nr. 1ra-814/2022 1-21060791-01-1ra-26052022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 august 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Iurie DIACONU
CSJ 2021-06-22
0,93
1ra-1228/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1228/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte –Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, examinând, fără ci
Sursă