1ra-1503/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d, 187 alin. 2 lit. f CP

1ra-1503/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d, 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1503/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 17 martie 2021, declarat de avocata Rodica Cojocar, în numele inculpatului

Podvîsoțchi Anatoli xxxx,

anterior condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Bălți din 20.04.2018 și decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 24.10.2018, în

baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 287 alin. (1), 84 Cod

penal, la 2 ani și 2 luni închisoare;

Termenul de examinare,

instanța de fond: 23.07.2020 – 09.02.2021,

instanța de apel 01.03.2021 – 17.03.2021,

instanța de recurs: 07.06.2021 – 23.06.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Podvîsoțchi Anatoli a fost

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare, art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal la 1 an închisoare, art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 4 ani

închisoare și art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 1 an închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

1

tip semiînchis, începând din 09.02.2021, cu includerea perioadei arestării preventive

de la 14.10.2020 până la 09.02.2021.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Nicoară Roman

prejudiciul material în mărime de 13.908 lei.

timp de la 05.07.2020 orele 19.00 până la 06.07.2020 orele 05:35, de comun acord cu

cunoscuții săi, Cartavenco Serghei și o persoană la moment neidentificată pe nume

Andrei, acționând cu intenție directă, urmărind scopul de cupidate, îndreptate

nemijlocit la sustragerea bunurilor altei persoane în mod ascuns, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cunoscând urmările și dorind survenirea

acestora, acțiuni prin care a realizat în mod nemijlocit sustragerea bunurilor altei

persoane, aflându-se pe str. Xxxx mun. xxxx, prin forțarea geamului au pătruns în

automobilul „Ford Tranzit”, n/î XXX, care aparține lui Nicoară Roman și care era

plecat în acel moment în fața blocului locativ, de unde pe ascuns au sustras mai multe

bunuri și anume: 60 cutii de bomboane de mentă a câte 10 cutii fiecare, fiecare la preț

de 5,40 lei în total 3220 lei, 15 cutii cu bomboane a câte 6 în fiecare cutie la preț de

14,25 lei în total 1282 lei, 114 pachete de alune ”Bonzzai” în sumă totală de 1881 lei,

36 pachete mici cu alune în coajă la preț de 500 lei, 60 pachete mici cu alune la preț de

810 lei, 60 pachete cu alune cu denumirea „Mix” la preț de 560 lei, 100 pachete de

semințe floarea soarelui la preț de 1000 lei, 48 cutii de gume de mestecat la preț de

6600 lei, după care cu bunurile sustrase s-au eschivat de la fața comiterii infracțiunii

într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă

totală de 15.835 lei.

Tot el, la 20.07.2020, în intervalul de timp cuprins între orele 05:00 – 06:50,

având scopul sustragerii a bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Bulgară mun.

Bălți, în nemijlocita apropiere a școlii nr. 17, folosindu-se de neatenția lui Costețchi

Victoria a sustras o geantă de damă ce îi aparține, la prețul de 300 lei, în care s-a aflat

un telefon mobil de model Xiomi Redmi 7 la prețul de 6240 lei, mijloace bănești în

sumă de 1850 lei, articole de cosmetică în valoare de 140 lei, buletinul de identitate și

permisul de conducere pe numele său, după care de la fața locului cu bunurile sustrase

s-a eschivat într-o direcție nestabilită, cauzând părții vătămate o daună materială în

proporție considerabilă, în sumă de 8530 lei.

Tot el, la 01.10.2020, aproximativ orele 17.30, aflându-se la statia de transport

public, vis- a-vis de magazinul „Linela”, amplasată pe str. Bulgara 136 din mun. Bălți,

având scop cupidant. acționând cu о intenție directă îndreptată la sustragerea bunurilor

altei persoane în mod deschis, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor,

prevăzând consecințele și dorind survenirea lor, a sustras de la Negru Petru, născut la

26.09.1963 bunuri personale anume un telefon mobil de model ”REDM I 8A MI

Midnight Black” cu IMEI- nr.1:xxx, cu IM EI-Nr 2: xxx, la prețul de 4 544 lei, cu

cartela SIM ”Orange,, Nr. xxx, la prețul de 50 lei, cauzând părții vătămate un prejudiciu

material considerabil, în suma totala de 4594 lei.

Tot el, pentru faptul că, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în

perioada de timp cuprinsă între data de 13 mai 2020 și 16 mai 2020, folosindu-se de

faptul că nu este observat de nimeni, prin metoda alegerii de cheie, a pătruns în odaia

2

auxiliară din subsolul imobilului numărul 111 de pe strada Decebal din mun. Bălți, de

unde în mod tainic a sustras 4 anvelope R-15 ( 2 – marca „Kama” și 2- marca

„Artctictrekker” ) la preț total de 2800 lei (700 lei anvelopa), precum și patru jante

metalice fiecare la preț de 500 lei, după care cu bunurile sustrase s-a eschivat de la fața

locului, cauzând părții vătămate Gîlca Andrei o daună considerabilă, în sumă totală de

4800 lei.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate și a

solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de

procedură penală.

Dat fiind că probele administrate confirmă în totalitate vinovăția inculpatului,

acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ca

furtul, acțiuni de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două sau

mai multe persoane, prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile (episodul părții vătămate Nicoara Roman);

în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile (episodul părții vătămate

Costețcaia Victoria); în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, ca sustragerea deschisă

a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile (episodul

părții vătămate Negru Petru); în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca furtul-

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrunderea în alt loc de

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile (episodul părții vătămate

Gîlca Andrei).

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpatul a comis trei infracțiuni mai puțin grave,

care se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare

de până la 4 ani și o infracțiune gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 7 ani

cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale, dar a

recunoscut vina integral și s-a căit de cele comise, la locul de trai se caracterizează

pozitiv, anterior a fost condamnat prin decizia Curții de Apel Bălți din 24.10.2018 în

baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 287 alin. (1) Cod penal la o pedeapsă de 2 ani

și 2 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, că potrivit art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, concluzionând că

corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin aplicarea pedepsei închisorii, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă.

Apelanta a invocat că, inculpatul a recunoscut vina în totalitate, instanta a dat о

apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar, sar fără a motiva care este

necesitatea aplicării unei pedepse reale, fiind interpretate greșit prevederile art. 75 alin.

(1) Cod penal.

3

În acelasi rând, instanța era în drept să aplice și prevederile art. 79 Cod penal,

fiind nemotivată stabilirea unei pedepse atât de aspre lui Podvîsoțchi A.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea parțială a sentinței și

aplicarea în privința sa a unei pedepse mai blânde.

Apelantul a indicat că instanța i-a aplicat o pedeapsă foarte aspră.

apelurile au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Podvîsoțchi Anatoli a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal la 1 an închisoare, art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 1 an închisoare, art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal la 4 ani închisoare și art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la

1 an închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, începând din 17.03.2021, cu includerea perioadei arestării preventive

de la 14.10.2020 până la 17.03.2021.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond a făcut o analiză amplă a probelor

cercetate, iar concluziile făcute privind vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina lui au rezultat din probele administrate, cărora le-a fost

dată a apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Totodată, instanța de fond eronat a constatat fapta infracțională ca „fiind

săvârșită de inculpatul Podvîsoțchi Anatoli de comun acord cu cunoscuții săi,

Cartavenco Serghei ....”.

Ori, prin încheierea din 12.01.2021, a fost disjungată cauza penală în privința lui

Cartavenco S. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal de cauza penală de învinuire a lui Podvîsoțchi Anatoli, învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal.

La moment, cauza penală în privința lui Cartavenco S. se judecă în instanța de

fond, pe caz nefiind adoptată careva hotărâre.

În această ordine de idei, Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție „Privind

sentința judecătorească”, explică în pct. 5), că dacă cauza în privința mai multor

învinuiți este disjunsă într-o procedură separată, în sentință se indică despre săvârșirea

infracțiunii de către inculpat împreună cu alte persoane, fără precizarea numelui și

prenumelui lui.

Instanța de fond, însă, a reținut, că: ”Podvîsoțchi Anatoli în perioada de timp de

la 05.07.2020 orele 19.00 până la 06.07.2020 orele 05.35 pe timp de noapte, de comun

acord cu Cartavenco Serghei…”.

Astfel, Podvîsoțchi Anatoli, în perioada de timp de la 05.07.2020 orele 19.00

până la 06.07.2020 orele 05.35 pe timp de noapte, de comun acord cu o persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjungată și o persoană la moment neidentificată pe

nume Andrei, acționând cu intenție directă, urmărind scopul de cupidate, îndreptate

nemijlocit la sustragerea bunurilor altei persoane în mod ascuns, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cunoscând urmările și dorind survenirea

acestora, acțiuni prin care a realizat în mod nemijlocit sustragerea bunurilor altei

4

persoane, aflându-se pe str. Xxx mun. Bălți, prin forțarea geamului au pătruns în

automobilul „Ford Tranzit”, n/î XXX, care aparține lui Nicoară Roman și care era

plecat în acel moment în fața blocului locativ, de unde pe ascuns au sustras mai multe

bunuri și anume: 60 cutii de bomboane de mentă a câte 10 cutii fiecare, fiecare la preț

de 5,40 lei în total 3220 lei, 15 cutii cu bomboane a câte 6 în fiecare cutie la preț de

14,25 lei în total 1282 lei, 114 pachete de alune „Bonzzai” în sumă totală de 1881 lei,

36 pachete mici cu alune în coajă la preț de 500 lei, 60 pachete mici cu alune la preț de

810 lei, 60 pachete cu alune cu denumirea „Mix” la preț de 560 lei, 100 pachete de

semințe floarea soarelui la preț de 1000 lei, 48 cutii de gume de mestecat la preț de

6600 lei, după care cu bunurile sustrase s-au eschivat de la fața comiterii infracțiunii

într-o direcție necunoscută, cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil în sumă

totală de 15.835 lei.

În același timp, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont și s-a condus

de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.

75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infractorice

săvârșite, care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge

scopul de corectare și reeducare.

Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili măsura

pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii

și pedepsei penale.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal și art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal.

Astfel, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a luat în considerație

circumstanțele cauzei, faptul că inculpatul a depus cerere, prin care a solicitat judecarea

cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a ținut cont de

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și de faptul că

inculpatul s-a căit sincer de cele comise, la fel că anterior a fost condamnat de mai

multe ori, inclusiv și cu aplicarea pedepsei sub formă de executare reală, fiind eliberat

din instituția penitenciară în urma executării efective și integrale a pedepsei în luna

ianuarie 2020, iar la scurt timp, din nou cu intenție comite mai multe infracțiuni de

sustragere, circumstanță care denotă că nu a stat pe calea corijării, nu a încetat

comportamentul infracțional, acționând în stare de recidivă simplă, în conformitate cu

prevederile art. 111 Cod de procedură penală, antecedentul penal în privința lui nefiind

stins.

În speță, nu există temei legal pentru casarea sentinței în latura aplicării pedepsei,

deoarece la soluționarea chestiunii respective s-a acordat deplină eficiență dispozițiilor

art. 61, 75 Cod penal, privitor la scopul pedepsei penale și criteriile generale de

individualizare a pedepsei.

În circumstanțele stabilite a cauzei penale, pedeapsa reală de privare de libertate

va fi efectivă pentru reeducarea și corijarea inculpatului, va restabili drepturile lezate

în urma comiterii infracțiunii, pedeapsă pe care instanța de apel o consideră echitabilă

5

faptei infracționale săvârșite și fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele

legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă.

Recurenta a indicat că inculpatul a recunoscut vina în totalitate, instanta a dat о

apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar, dar fără a motiva care este

necesitatea aplicării unei pedepse reale, fiind interpretate greșit prevederile art. 75 alin.

(1) Cod penal.

În acelasi rând, după caz, instanța era în drept să aplice și prevederile art. 79 Cod

penal, astfel fiind nemotivată stabilirea unei pedepse atât de aspre lui Podvîsoțchi A.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 420-430 CPP.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun

temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă

totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

hotărârii contestate în acest sens (pct. 5 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi,

asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct 10) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, în temeiul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

6

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt invocate eventuale erori de drept concrete și clar definite (pct. 5. din decizie),

se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii atacate, inclusiv

cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de

apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de

prevederile art. 61, 75, 84 Cod penal, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform

căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. Dacă o persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai

multor infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată,

pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă

pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate.

Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub

aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de

apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor

7

cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o

competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.

– 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost

puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c.

Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că s-au aplicat inculpatului

pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Rodica Cojocar

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, în

privința inculpatului Podvîsoțchi Anatoli xxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 16 iulie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

8