ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.07.2021

1ra-740/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

HOTĂRÂRE
08.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-740/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-740/2021

28 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, în cauza penală

în privința lui

Melnic Andrei Xxxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Andrei, învinuit de comiterea infractiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, a fost achitat din motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii.

învinuire, inculpatul este acuzat de faptul, că în noaptea de 17.04.2017 spre 18.04.2017,

din intenții de profit, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, prin acces

liber, a sustras pe ascuns din automobilul de model „Toyota Corola” cu n/î xxxx, ce

aparține cet. Railean Alexandru și care era implicat în accident rutier pe traseul din

apropierea s. xxxx, r-nul xxxx, o tabletă de model „Lenovo” de culoare sură cu

numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM cu numărul xxxx, care aparține cet.

Gabura Alexandru, astfel, cauzându-i proprietarului un prejudiciu material

considerabil în sumă de 4000 lei.

adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-lui Rezina, Maliuta Anatolie, în care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște pe Melnic Andrei

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și în

corespundere cu prevederile acestui articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 800 u.c., echivalentul a 40000 lei.

1

3.1. În motivarea apelului declarat procurorul a indicat că, instanța de fond, la

pronunțarea sentinței de achitare în privința lui Melnic Andrei nu a apreciat la justa

valoare probele cercetate în ședința judiciară, dându-le o apreciere neobiectiv critică.

Instanța de judecată eronat a indicat că probele pe care s-a bazat organul de

urmărire penală și acuzarea sunt insuficiente și pretins a fi contradictorii pentru

confirmarea concluziei acuzării, iar celor de bază dându-le apreciere critică.

2020, a fost admis apelul procurorului, sentința casată integral și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Melnic Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi, cu aplicarea

prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (unu) ani.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate cu închisoare, stabilindu-i lui Melnic Andrei o perioadă de

probațiune de 1 (unu) ani.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, instanța de

fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele

art. 101 Cod de procedură penală, ajungând la concluzia greșită de a-l achita pe Melnic

Andrei pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat

următoarele:

Melnic Andrei, în noaptea de 17.04.2017 spre 18.04.2017, din intenții de profit,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, a sustras pe ascuns tableta de

model „Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM

cu numărul xxxx, care aparține cet. Gabura Alexandru, care a căzut din automobilul

de model „Toyota Corola” cu n/î xxxx, ce aparține cet. Railean Alexandru și care era

implicat în accident rutier pe traseul din apropierea s. xxxx, r-nul xxxx, astfel,

cauzându-i proprietarului un prejudiciu material considerabil în sumă de 4000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Melnic Andrei a comis infracțiunea

prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi - furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea unei daune în proportii

considerabile.

Necătând la faptul, că inculpatul Melnic Andrei nu și-a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii încriminate, vina acestuia a fost dovedită integral de

următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părtii vătămate Gabura Alexandru,

declarațiile martorilor Railean Alexandru, Rusu Serghei, Melnic Galina, Melnic

Veaceslav, Mazuric Mihail, Covalenco Nina.

2

De facto, inculpatul Melnic Andrei și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

încriminate, însă instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lui precum că, nu a avut

intentia de a sustrage tableta, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de

către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt

combătute de celelalte probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția ultimului

privitor la furtul imputat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe analizată,

demonstrează pe deplin vina inculpatului Melnic Andrei de săvârșirea infracțiunii

încriminate și care combat poziția instanței de fond precum că învinuirea înaintată

inculpatului pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și starea de fapt constatată de instanța

de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele

administrate de către organul de urmărire penală au fost apreciate în mod greșit.

Instanța de apel a constatat că, inculpatul n-a intrat în posesia unui bun pierdut

or, bunurile pierdute sau rătăcite aparțin și mai departe proprietarului lor.

Tableta de model „Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se

afla cartela SIM cu numărul xxxx, care aparține cet. Gabura Alexandru și care a căzut

din automobilul de model „Toyota Corola” cu n/î xxxx în urma unui accident rutier

nu poate fi considerat ca bun pierdut și, prin urmare, constituie obiectul material al

infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal.

Despre intenția de a sustrage tableta au indicat și acțiunile întreprinse de

inculpatul Melnic Andrei după caz, și anume, acesta nu a întreprins nici o acțiune de

a stabili proprietarul pentru a o restitui, necătând la faptul că el însuși a declarat că a

înțeles imediat că tableta este din automobilul implicat în accident.

Mai mult ca atât, inculpatul a scos din tabletă cartela SIM cu numărul xxxx, care

îi aparținea lui Gabura Alexandru și a pus cartela sa în acea tabletă, fapt confirmat de

însuși Melnic Andrei, iar pentru a-și ascunde urmele infracțiunii a plasat-o pe un sait

comercial după care a schimbat-o pe un telefon mobil.

Tot despre faptul că Melnic Andrei a sustras tableta ne-a indicat și faptul că

ultimul împreună cu mama sa, după ce a fost pornită cauza penală și stabilit locul

aflării tabletei în cauză, a făcut o tentativă de împăcare cu partea vătămată Gabura

Alexandru, fiind deacord să-i achite costul, fapt însă care nu s-a realizat până la urmă

din motiv că costul tabletei i s-a părut exagerat - fapt confirmat prin declarațiile părții

vătămate Gabura Alexandru, a inculpatului Melnic Andrei și a mamei acestuia,

Melnic Galina.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că, instanței i-au fost

prezentate probe suficiente ce demonstrează vinovăția inculpatului în ceea ce privește

anume faptul sustragerii pe ascuns a tabletei.

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului Melnic Andrei,

instanța de apel, ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, de

faptul că inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 18 ani, dar nu

a atins vârsta de 21 ani, i-a stabilit o pedeapsă, aplicând prevederile art. 70 alin. (31)

Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, iar în temeiul art. 90

3

Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate

inculpatului Melnic Andrei, fixându-i un termen de probațiune de 1 (unu) ani.

427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia instanței de apel,

solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- reieșind din materialele cauzei, din declarațiile părții vătămate, a inculpatului

și a martorilor audiați în instanța de fond și cea de apel, apărarea consideră că nu a

fost dovedită vinovăția inculpatului Melnic Andrei în comiterea infracțiunii

incriminate;

- nu s-a stabilit nici printr-o probă directă sau indirectă că în seara respectivă,

inculpatul Melnic Andrei ar fi pătruns în automobilul dat inversat de unde să fi sustras

pe ascuns tableta în cauză. Nici unul dintre martorii audiați nu a declarat așa ceva sau

măcar că l-ar fi văzut pe Melnic Andrei în preajma automobilului. Or, după cum reiese

din declarațiile tuturor celor audiați în instanța de fond, la fața locului accidentului

rutier s-au aflat tot timpul conducătorul și pasagerii automobilului implicați în

accident, colaboratorii de poliție și ai ambulanței iar mai târziu, automobilul implicat

în accident a fost preluat de către evacuator. Este doar o presupunere a organului de

urmărire penală și a procurorului, nebazată pe probe, acțiunea incriminată

inculpatului prin actul de acuzare precum că acesta prin acces liber, a sustras pe

ascuns din automobilul de model „ Toyota Corola” o tabletă de model „Lenovo”;

- instanța de apel greșit a admis apelul procurorului, găsindu-l vinovat pe

inculpatul Melnic Andrei în comiterea infracțiunii de furt, punând la bază aceleași

probe administrate și cercetate în prima instanță, or instanța de fond corect l-a achitat

pe inculpat, având în vedere că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate;

- din analiza materialelor cauzei se reține că inculpatul ar fi găsit tableta doar

după ce de la fața locului au plecat toate persoanele și a fost evacuat și automobilul

accidentat, tableta fiind găsită în iarbă pe cărare, la o distanță de câțiva metri de la

locul unde s-a oprit automobilul inversat;

- atunci când partea vătămată a cerut tableta, inculpatul a fost de acord să o

restituie părtii vătămate, însă partea vătămată a refuzat să o primească pe motiv că

aceasta este deteriorată și a cerut de la mama inculpatului compensarea prejudiciului

în sumă de 5000 (cinci mii) lei. De menționat, că tableta era stricată întrucât a rezultat

din accidentul rutier, când automobilul în care se afla, s-a inversat și s-a rotit

parcurgând o distanță de câțiva metri;

- greșită este și concluzia instanței de apel precum că intenția de a sustrage tableta

rezultă din acțiunile întreprinse de inculpatul Melnic Andrei după caz, și anume că

acesta nu a întreprins nici o acțiune de a stabili proprietarul pentru a o restitui,

necătând la faptul că el însuși a declarat că a înțeles imediat că tableta este din

automobilul implicat în accident.

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod procedură

4

penală, procurorul a depus referință care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că motivele de reapreciere a întregului

sistem de probe nu se conțin în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

expusă în referință de către procuror, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează

a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

Colegiul penal constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel și anume,

Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de

procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, potrivit rechizitoriului lui Melnic Andrei i-

a fost incriminată fapta prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru faptul

că ,,în noaptea de 17 aprilie 2017 spre 18 aprilie 2017, din intenții de profit, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altor persoane, prin accces liber, a sustras pe ascuns din automobilul

de model ,,Toyota Corola” cu n/î xxxx, ce aparține cet. Railean Alexandru și care era

implicat în accident rutier pe traseul din apropierea s. xxxx, r-nul xxxx, o tabletă de model

,,Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM cu numărul

xxxx, ce aparține cet. Gabura Alexandru, astfel, cauzându-i proprietarului un prejudiciu

material considerabil în sumă de 4000 lei.”

5

Prima instanță a pronunțat o sentință de achitare în privința lui Melnic Andrei

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

La rândul său, instanța de apel la rejudecarea cauzei în ordine de apel,

nerespectând prevederile art. 325 Cod de procedură penală, prin care ultima judecă

cauza numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, a pronunțat o sentință de

condamnare în privința lui Melnic Andrei în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

stabilind fapta cu depășirea limitelor învinuirii, și anume ,,(…) a sustras pe ascuns

tableta de model ,,Lenovo”, (…), care a căzut din automobilul de model ,,Toyota

Corola”. (f.d. 182, 185)

În continuare, la pct. 21 din decizie, instanța de apel indică că ,,… declarațiile

martorilor Railean Alexandru, Rusu Serghei, Melnic Galina și Veaceslav Melnic, (…),

demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Teslaru Mihail, în comiterea faptelor

incriminate…”, or, în prezenta cauză penală calitatea de subiect al infracțiunii de furt

o are Melnic Andrei.

Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, poziția instanței de apel este una total

contradictorie, or aceasta în partea descriptivă a deciziei la pct. 27 mai întâi indică că

,,DE FACTO, inculpatul Andrei își recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate”, ca

ulterior la pct. 29 să indice că ,,Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Melnic

Andrei, în săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal o califică ca o metodă de

apărare…”

La fel, contradictoriu indică și la pct. 36 din decizie precum că ,,Colegiul penal

constată că inculpatul n-a intrat în posesia unui bun pierdut or, bunurile pierdute sau rătăcite

aparține și mai departe proprietarului lor”, or, astfel de circumstanțe nu au fost invocate

de către partea acuzării în rechizitoriu.

În urma celor menționate supra, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de

apel contrar prevederilor legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri contradictorii, or

Curtea de la Strasbourg statuează că, dreptul la un proces echitabil include obligația

tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii

judiciare poate impieta asupra acestui drept.

De asemenea, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice cu

suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un

acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională.

Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns legată

de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând

respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de

justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.”

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării

soluției adoptate, fapt ce în viziunea Colegiului semnalează prezența temeiului pentru

recurs „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

6

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nemotivarea clară și concisă a

soluției pronunțate de către instanța de apel reprezintă prin sine neexaminarea

fondului apelului de către instanța de apel, ce se consideră eroare de drept și este temei

pentru recurs.

În așa condiții, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit

să concluzioneze asupra necesității casării deciziei instanței de apel din alte motive,

decât cele invocate de recurent în cererea de recurs, în privința lui Melnic Andrei, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează despre faptul că nu poate menține

sentința primei instanțe din motiv că ar avea loc violarea dreptului la un proces

echitabil și dreptul la un recurs efectiv, or în acest caz alegațiile procurorului invocate

în apel rămân fără răspuns.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate,

minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate

de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor

cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și recurs

și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Șontea Daniel în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Melnic Andrei Xxxxx, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integrală la 08 iulie 2021.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

7

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-05-27
0,94
1ra-24/2021 — art.44, 191 alin.2, lit. b, c art. 44, 231 lit. a, b CP
Dosarul nr. 1ra-24/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2021-02-18
0,94
1ra-326/2021 — art. 187 alin. 2, lit. d, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-326/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte DIACONU Iurie judecători CATAN Liliana GUZUN Ion BOICO Victor TOMA Nadejda a
CSJ 2020-11-12
0,93
1ra-1757/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr.1ra-1757/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2022-03-04
0,93
1ra-1842/2021 — art.327 alin.1, 332 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1842/2021 1-17063799-01-1ra-20082021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 17 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan L
CSJ 2022-05-19
0,93
1ra-2210/21 — art.186 al.2 lt.d CP
Dosarul nr. 1ra-2210/21 1-17155775-01-1ra-10122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădea
Sursă