1ra-740/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-740/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-740/2021
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE 28 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Melnic Andrei Xxxxx, născut la xxxx, originar și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 02.11.2017 – 13.01.2020; 2. instanța de apel: 07.02.2020 – 22.09.2020; 3. instanța de recurs: 18.01.2021 – 28.06.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 13.01.2020, Melnic Andrei, învinuit de comiterea infractiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost achitat din motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, potrivit actului de învinuire, inculpatul este acuzat de faptul, că în noaptea de 17.04.2017 spre 18.04.2017, din intenții de profit, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, prin acces liber, a sustras pe ascuns din automobilul de model „Toyota Corola” cu n/î xxxx, ce aparține cet. Railean Alexandru și care era implicat în accident rutier pe traseul din apropierea s. xxxx, r-nul xxxx, o tabletă de model „Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM cu numărul xxxx, care aparține cet. Gabura Alexandru, astfel, cauzându-i proprietarului un prejudiciu material considerabil în sumă de 4000 lei.
Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către procurorul adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-lui Rezina, Maliuta Anatolie, în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște pe Melnic Andrei vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c., echivalentul a 40000 lei. 1 3.1. În motivarea apelului declarat procurorul a indicat că, instanța de fond, la pronunțarea sentinței de achitare în privința lui Melnic Andrei nu a apreciat la justa valoare probele cercetate în ședința judiciară, dându-le o apreciere neobiectiv critică. Instanța de judecată eronat a indicat că probele pe care s-a bazat organul de urmărire penală și acuzarea sunt insuficiente și pretins a fi contradictorii pentru confirmarea concluziei acuzării, iar celor de bază dându-le apreciere critică.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, a fost admis apelul procurorului, sentința casată integral și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Melnic Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani. Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate cu închisoare, stabilindu-i lui Melnic Andrei o perioadă de probațiune de 1 (unu) ani. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, ajungând la concluzia greșită de a-l achita pe Melnic Andrei pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: Melnic Andrei, în noaptea de 17.04.2017 spre 18.04.2017, din intenții de profit, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, a sustras pe ascuns tableta de model „Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM cu numărul xxxx, care aparține cet. Gabura Alexandru, care a căzut din automobilul de model „Toyota Corola” cu n/î xxxx, ce aparține cet. Railean Alexandru și care era implicat în accident rutier pe traseul din apropierea s. xxxx, r-nul xxxx, astfel, cauzându-i proprietarului un prejudiciu material considerabil în sumă de 4000 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Melnic Andrei a comis infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea unei daune în proportii considerabile. Necătând la faptul, că inculpatul Melnic Andrei nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, vina acestuia a fost dovedită integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părtii vătămate Gabura Alexandru, declarațiile martorilor Railean Alexandru, Rusu Serghei, Melnic Galina, Melnic Veaceslav, Mazuric Mihail, Covalenco Nina. 2 De facto, inculpatul Melnic Andrei și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii încriminate, însă instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lui precum că, nu a avut intentia de a sustrage tableta, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția ultimului privitor la furtul imputat. Astfel, instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe analizată, demonstrează pe deplin vina inculpatului Melnic Andrei de săvârșirea infracțiunii încriminate și care combat poziția instanței de fond precum că învinuirea înaintată inculpatului pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către organul de urmărire penală au fost apreciate în mod greșit. Instanța de apel a constatat că, inculpatul n-a intrat în posesia unui bun pierdut or, bunurile pierdute sau rătăcite aparțin și mai departe proprietarului lor. Tableta de model „Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM cu numărul xxxx, care aparține cet. Gabura Alexandru și care a căzut din automobilul de model „Toyota Corola” cu n/î xxxx în urma unui accident rutier nu poate fi considerat ca bun pierdut și, prin urmare, constituie obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal. Despre intenția de a sustrage tableta au indicat și acțiunile întreprinse de inculpatul Melnic Andrei după caz, și anume, acesta nu a întreprins nici o acțiune de a stabili proprietarul pentru a o restitui, necătând la faptul că el însuși a declarat că a înțeles imediat că tableta este din automobilul implicat în accident. Mai mult ca atât, inculpatul a scos din tabletă cartela SIM cu numărul xxxx, care îi aparținea lui Gabura Alexandru și a pus cartela sa în acea tabletă, fapt confirmat de însuși Melnic Andrei, iar pentru a-și ascunde urmele infracțiunii a plasat-o pe un sait comercial după care a schimbat-o pe un telefon mobil. Tot despre faptul că Melnic Andrei a sustras tableta ne-a indicat și faptul că ultimul împreună cu mama sa, după ce a fost pornită cauza penală și stabilit locul aflării tabletei în cauză, a făcut o tentativă de împăcare cu partea vătămată Gabura Alexandru, fiind deacord să-i achite costul, fapt însă care nu s-a realizat până la urmă din motiv că costul tabletei i s-a părut exagerat - fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate Gabura Alexandru, a inculpatului Melnic Andrei și a mamei acestuia, Melnic Galina. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că, instanței i-au fost prezentate probe suficiente ce demonstrează vinovăția inculpatului în ceea ce privește anume faptul sustragerii pe ascuns a tabletei. La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului Melnic Andrei, instanța de apel, ținând cont de circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, de faptul că inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, i-a stabilit o pedeapsă, aplicând prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, iar în temeiul art. 90 3 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului Melnic Andrei, fixându-i un termen de probațiune de 1 (unu) ani.
Avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului, în temeiul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte: - reieșind din materialele cauzei, din declarațiile părții vătămate, a inculpatului și a martorilor audiați în instanța de fond și cea de apel, apărarea consideră că nu a fost dovedită vinovăția inculpatului Melnic Andrei în comiterea infracțiunii incriminate; - nu s-a stabilit nici printr-o probă directă sau indirectă că în seara respectivă, inculpatul Melnic Andrei ar fi pătruns în automobilul dat inversat de unde să fi sustras pe ascuns tableta în cauză. Nici unul dintre martorii audiați nu a declarat așa ceva sau măcar că l-ar fi văzut pe Melnic Andrei în preajma automobilului. Or, după cum reiese din declarațiile tuturor celor audiați în instanța de fond, la fața locului accidentului rutier s-au aflat tot timpul conducătorul și pasagerii automobilului implicați în accident, colaboratorii de poliție și ai ambulanței iar mai târziu, automobilul implicat în accident a fost preluat de către evacuator. Este doar o presupunere a organului de urmărire penală și a procurorului, nebazată pe probe, acțiunea incriminată inculpatului prin actul de acuzare precum că acesta prin acces liber, a sustras pe ascuns din automobilul de model „ Toyota Corola” o tabletă de model „Lenovo”; - instanța de apel greșit a admis apelul procurorului, găsindu-l vinovat pe inculpatul Melnic Andrei în comiterea infracțiunii de furt, punând la bază aceleași probe administrate și cercetate în prima instanță, or instanța de fond corect l-a achitat pe inculpat, având în vedere că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate; - din analiza materialelor cauzei se reține că inculpatul ar fi găsit tableta doar după ce de la fața locului au plecat toate persoanele și a fost evacuat și automobilul accidentat, tableta fiind găsită în iarbă pe cărare, la o distanță de câțiva metri de la locul unde s-a oprit automobilul inversat; - atunci când partea vătămată a cerut tableta, inculpatul a fost de acord să o restituie părtii vătămate, însă partea vătămată a refuzat să o primească pe motiv că aceasta este deteriorată și a cerut de la mama inculpatului compensarea prejudiciului în sumă de 5000 (cinci mii) lei. De menționat, că tableta era stricată întrucât a rezultat din accidentul rutier, când automobilul în care se afla, s-a inversat și s-a rotit parcurgând o distanță de câțiva metri; - greșită este și concluzia instanței de apel precum că intenția de a sustrage tableta rezultă din acțiunile întreprinse de inculpatul Melnic Andrei după caz, și anume că acesta nu a întreprins nici o acțiune de a stabili proprietarul pentru a o restitui, necătând la faptul că el însuși a declarat că a înțeles imediat că tableta este din automobilul implicat în accident.
La recursul ordinar declarat de către avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod procedură 4 penală, procurorul a depus referință care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că motivele de reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar și ținând cont de opinia expusă în referință de către procuror, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Colegiul penal constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel și anume, Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, potrivit rechizitoriului lui Melnic Andrei i- a fost incriminată fapta prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pentru faptul că ,,în noaptea de 17 aprilie 2017 spre 18 aprilie 2017, din intenții de profit, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, prin accces liber, a sustras pe ascuns din automobilul de model ,,Toyota Corola” cu n/î xxxx, ce aparține cet. Railean Alexandru și care era implicat în accident rutier pe traseul din apropierea s. xxxx, r-nul xxxx, o tabletă de model ,,Lenovo” de culoare sură cu numărul de IMEI xxxx în care se afla cartela SIM cu numărul xxxx, ce aparține cet. Gabura Alexandru, astfel, cauzându-i proprietarului un prejudiciu material considerabil în sumă de 4000 lei.” 5 Prima instanță a pronunțat o sentință de achitare în privința lui Melnic Andrei de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. La rândul său, instanța de apel la rejudecarea cauzei în ordine de apel, nerespectând prevederile art. 325 Cod de procedură penală, prin care ultima judecă cauza numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, a pronunțat o sentință de condamnare în privința lui Melnic Andrei în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilind fapta cu depășirea limitelor învinuirii, și anume ,,(…) a sustras pe ascuns tableta de model ,,Lenovo”, (…), care a căzut din automobilul de model ,,Toyota Corola”. (f.d. 182, 185) În continuare, la pct. 21 din decizie, instanța de apel indică că ,,… declarațiile martorilor Railean Alexandru, Rusu Serghei, Melnic Galina și Veaceslav Melnic, (…), demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Teslaru Mihail, în comiterea faptelor incriminate…”, or, în prezenta cauză penală calitatea de subiect al infracțiunii de furt o are Melnic Andrei. Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, poziția instanței de apel este una total contradictorie, or aceasta în partea descriptivă a deciziei la pct. 27 mai întâi indică că ,,DE FACTO, inculpatul Andrei își recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate”, ca ulterior la pct. 29 să indice că ,,Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Melnic Andrei, în săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal o califică ca o metodă de apărare…” La fel, contradictoriu indică și la pct. 36 din decizie precum că ,,Colegiul penal constată că inculpatul n-a intrat în posesia unui bun pierdut or, bunurile pierdute sau rătăcite aparține și mai departe proprietarului lor”, or, astfel de circumstanțe nu au fost invocate de către partea acuzării în rechizitoriu. În urma celor menționate supra, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel contrar prevederilor legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri contradictorii, or Curtea de la Strasbourg statuează că, dreptul la un proces echitabil include obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii judiciare poate impieta asupra acestui drept. De asemenea, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.” Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, fapt ce în viziunea Colegiului semnalează prezența temeiului pentru recurs „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6 Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nemotivarea clară și concisă a soluției pronunțate de către instanța de apel reprezintă prin sine neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel, ce se consideră eroare de drept și este temei pentru recurs. În așa condiții, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității casării deciziei instanței de apel din alte motive, decât cele invocate de recurent în cererea de recurs, în privința lui Melnic Andrei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează despre faptul că nu poate menține sentința primei instanțe din motiv că ar avea loc violarea dreptului la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, or în acest caz alegațiile procurorului invocate în apel rămân fără răspuns. La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și recurs și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Melnic Andrei Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Pronunțată integrală la 08 iulie 2021. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 7 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.