1ra-503/2021 — art. 361 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-503/2021 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-503/2021
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE 31 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Isticioaia Florin, născut la xxxx, originar și domiciliat în mun. xxxx, jud. xxxx, comuna xxxx, sat. xxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 24.06.2019 – 12.12.2019; 2. instanța de apel 14.01.2020 – 21.09.2020; 3. instanța de recurs 02.12.2020 – 31.05.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 12.12.2019, Isticioaia Florin a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale. A fost respinsă cererea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 390 lei de la Isticioaia Florin.
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a reținut că, Isticioaia Florin este pus sub învinuire că, în perioada 08 noiembrie 2018 - 22 martie 2019, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, având în posesie certificatul de înmatriculare nr. xxxx eliberat la data de 08 noiembrie 2018 pe automobilul de model ”Ford Galaxy” cu numărul de înmatriculare xxxx cu data expirării ITP către 06 ianuarie 2019, dându-și seama de caracterul acțiunilor și inacțiunilor sale, prevăzând urmările a dorit în mod conștient survenirea acestora, respectiv a modificat cu pixul de cerneală albastră data expirării inspecției tehnice periodice și anume din ”06.01.2019” în ”06.11.2019”. În continuare la data de 22 martie 2019 aproximativ la orele 12:00 la PTF Sculeni/ITPF Iași, pe sensul de intrare în Republica Moldova, s-a prezentat la controlul de frontieră cetățeanul român Isticioaia Florin, născut la 15 aprilie 1984 domiciliat în județul Iași (comuna Tătăruși) sat. Pietrosu, care fiind la volanul 1 automobilului de model ”Ford Galaxy” cu numărul de înmatriculare xxxx a prezentat certificatul de înmatriculare nr. xxxx. Existând suspiciuni că certificatul sus menționat este fals, s-a procedat la verificarea amănunțită a acestuia, ocazie cu care a fost întocmit actul de cercetare tehnică din 22 martie 2019, fiind stabilite cu certitudine că au fost efectuate corectări cu pixul de cerneală albastră la rubrica ”inspecții tehnice periodice”. Conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. xxx din 13 aprilie 2019, ca urmare a examinării certificatului în litigiu s-a stabilit că conținutul inițial al rubricii „data inspecției tehnice” din blancheta certificatului de înmatriculare al României nr. xxxx pe mijlocul de transport ”Ford Galaxy” cu numărul de înmatriculare xxxx eliberat la data de 08 noiembrie 2018, este modificat pe cale mecanică prin adăugirea elementelor grafice cu ajutorul pixului cu bilă. Totodată, s-a mai procedat la verificare, rezultând comunicarea din data de 21 septembrie 2019 semnată de șeful Centrului Comun de Contact Galați Romania, potrivit căreia certificatul nr. xxxx figurează în baza de date, fiind emis de autoritățile române la data de 08 noiembrie 2019, cu termen de valabilitate nespecificat, pentru autovehiculul de modelul ”Ford Galaxy” WGR AUYI cu număr de înmatriculare xxxx pe numele Isticioaia Florin, automobilul având data expirării ITP către 06 noiembrie 2019. Astfel, organul de urmărire penală i-a incriminat lui Isticioaia Florin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „confecționarea, deținerea și folosirea unui document oficial fals care acordă drepturi”.
Procurorul în Procuratura raionului Ungheni Steclari Ion, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Isticioaia Florin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale. 3.1. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat că, concluzia instanței este eronată, deoarece probele prezentate nu au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor. Concluziile instanței precum că autoritățile române au recunoscut legalitatea inspecției tehnice periodice, acesta fiind verificat la trecerea frontierii române, nu sunt întemeiate și se bazează exclusiv pe declarațiile inculpatului, fiind în contradicție cu elementele de fapt ce reies din declarațiile martorului Donțova Natalia. Inculpatul a evitat procedura legală de a modifica documentul în cauză, a intervenit ilegal în modificarea unui act oficial pe motiv că și-a dorit dreptul de a circula nestingherit, fapt stabilit până la data de 22.03.2019, deși potrivit documentului în litigiu, data expirării inspecțiilor tehnice periodice era 06.01.2019.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2020, a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Ungheni Steclari Ion, sentința casată total, inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Isticioaia Florin a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întruneste elementele infracțiunii. 2 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect și legal a constatat prin sentință starea de fapt imputată inculpatului Isticioaia Florin în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, însă aceasta incorect a stabilit temeiul de achitare a inculpatului, precum că nu s-a constatat existența faptei infracționale, or, din materialele cauzei penale, instanța de apel cert a reținut că inculpatul Isticioaia Florin urmează a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a reținut că în opinia acuzatorului de stat, vina inculpatului Isticioaia Florin pe deplin se dovedește prin următoarele probe, cum ar fi: declarațiile martorilor Donțova Natalia și Baraniuc Irina, procesul-verbal privind actele de constatare (pentru acțiuni de constatare) din 22 martie 2019, actul de cercetare tehnică din 22 martie 2019, procesul-verbal privind actele de constatare (pentru audieri) din 28 martie 2019, procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor, raportul de constatare tehnico-șttințifică nr. 81 din data de 13 aprilie 2019, corpul delict - blancheta certificatului de înmatriculare nr. xxxx, dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, fișa de informatizare a certificatului de înmatriculare. Analizând aceste probe, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța de apel a considerat că, acestea din urmă nu demonstrează vinovăția inculpatului Isticioaia Florin în confecționarea, deținerea și folosire a unui document oficial fals care acordă drepturi, or, în acțiunile acestuia, s-a constatat că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a reținut că, învinuirea incriminată lui Isticioaia Florin, este una neîntemeiată și bazată doar pe presupunerile organului de urmărire penală, în situația în care legea procesual penală, expres indică că probele sânt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Astfel, instanța de apel a constatat că în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul Isticioaia Florin a relatat că, în luna noiembrie 2018 s-a prezentat cu autoturismul personal de model ”Ford Galaxy” la Servicul Înmatriculări unde s-a efectuat verificarea autovehiculului, iar certificatul de înmatriculare i-a fost expediat prin oficiul poștal. După ce a primit certificatul de înmatriculare l-a pus la locul său. Ulterior, verificând materialele la rubrica datei următoarei inspecții tehnice era dactilografiat data de 06.01.2019 și cunoscând faptul că nu poate fi doar pe două luni de zile, și-a dat seama că a fost inclusă o dată eronată, astfel a corectat luna din ”01” în ”11”. Faptul că inculpatul Isticioaia Florin, în certificatul de înmatriculare a corectat luna din ”01” în ”11”, este confirmat integral prin raportul de constatare tehnico- științifică nr. xxx din 13 aprilie 2019, conform căruia s-a stabilit că conținutul inițial al rubricii „data inspecției tehnice” din blancheta certificatului de înmatriculare al României nr. xxxx pe mijlocul de transport Ford Galaxy n/î xxxx eliberat la data de 08 noiembrie 2018, este modificat pe cale mecanică prin adăugirea elementelor grafice cu ajutorul pixului cu bilă. 3 În acest context, deși inculpatul Isticioaia Florin a recunoscut faptul că în certificatul de înmatriculare a corectat luna din ”01” în ”11”, instanța de apel a reținut că, în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, or, pentru incriminarea calificativului de confecționare a unui document oficial fals care acordă drepturi, este necesar de a fi prezentate probe concludente și pertinente ce ar confirma că persoana învinuită a confecționat un document fals, a modificat conținutul unui/unor documente autentice. În cazul dat, în speță, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar confirma că inculpatul Isticioaia Florin a confecționat un document fals, or, anume prin fișa de informatizare a certificatului de înmatriculare parvenit de la autoritățile Române Centrul Comun de Contact Galați din data de 21 septembrie 2019, s-a confirmat că, numitul Isticioaia Florin, CNP: xxxx, domiciliat în sat. xxx, jud. xxxx a solicitat, în data de 25 iunie 2019 o adeverință privind autoturismul cu numărul de înmatriculare xxxx. În acest sens a fost emisă adeverința cu nr. xxxx din data de 26 iunie 2019, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că acesta figurează în evidența automată cu autoturismul cu numărul de înmatriculare xxxx, marca Ford WGR AUYI Galaxy, VIN: xxxx, fără serie motor, carte de identitate seria M895517, anul fabricație 2005, culoare gri, data expirării inspecției tehnice 06.11.2019, înmatriculat la data de 08 noiembrie 2018. Mai mult ca atât, din materialele cauzei a rezultat cert că a fost eliberată și o dovadă înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, prin care s-a adeverit că numitul Isticioaia Florin xxxx, domiciliat în sat. xxxx, comuna xxxx, jud. xxxx, figurează în evidența automată cu autoturismul cu numărul de înmatriculare xxxx, marca Ford WGR AUY1 Galaxy, seria șasiu xxxx, fără serie motor, seria carte de identitate M895517, anul fabricație 2005, culoare gri, data expirării inspecției tehnice 06 noiembrie 2019, înmatriculat din data de 08 noiembrie 2019. Prin urmare, din probele cercetate a rezultat că inculpatul Isticioaia Florin nu a falsificat, confecționat un document fals, în situația în care certificatul de înmatriculare seria xxxx a fost eliberat de autoritățile române la data de 08.11.2018 cu termen de valabilitate nespecificat, însă ulterior la solicitarea inculpatului a și fost eliberată o dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, în care deja s-a specificat că, data expirării inspectiei tehnice este 06 noiembrie 2019, fapt ce a confirmat din nou, că Isticioaia Florin nu a introdus careva date false în actul oficial eliberat de autoritățile române, dar niște date veridice. Nu au putut fi puse la baza învinuirii lui Isticioaia Florin, declarațiile martorilor Donțova Irina și Baraniuc Irina, deoarece acestea doar au stabilit vizual că certificatul de înmatriculare seria xxxx conține modificări cu pix la data expirării inspecției tehnice a vehiculului, însă în ședința de judecată s-a confirmat că, datele introduse de inculpat nu sunt false, or, aceasta este o omisiune din partea organelor competente ale autorităților române. În aceste circumstanțe, deși s-a stabilit cu certitudine că, Isticioaia Florin nu a falsificat/confecționat certificatului de înmatriculare seria xxxx, prin introducerea a careva date false, de asemenea acestuia nici nu-i poate fi incriminat nici calificativul de deținere și folosire unui document oficial fals care acordă drepturi. 4 Acuzatorul de stat nu a specificat în actul de învinuire prin care acțiuni ale inculpatului Isticioaia Florin, s-a manifestat latura obiectivă or, certificatul de înmatriculare seria xxxx nu conține careva date false, introduse intenționat de inculpat, fapt ce denotă că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din care considerent, ultimul urmează a fi achitat.
Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, în temeiul pct. 6), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte: - instanța de fond de rând cu instanța de apel în mod arbitrar, eronat și nemotivat au dispus achitarea inculpatului. Instanța de apel urma să de-a răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor decisive invocate de procuror și nu este suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărâri, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz; - vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului; - instanța de judecată nu a apreciat probele cercetate în ședința de judecată și anume raportul de expertiză nominalizat, declarațiile martorului Donțova Natalia care în timpul documentării cazului a verificat valabilitatea certificatului la colegii din România, care i-au concretizat că la controlul de frontieră nu a fost depistată modificarea sus menționată; - inculatul Isticioaia Florin nu a negat că a corectat cu pixul din cifra ”01” în cifra ”11” conținutul inițial care a fost tapat în rubrica ”inspecții tehnice periodice”. Astfel, inculpatul Isticioaia Florin evitând procedura legală de a modifica documentul în cauză, și-a acordat un drept de a circula nestingherit cu autoturismul propriu, până la data de 06.11.2019, deși potrivit documetului în litigiu data expirării inspecțiilor tehnice periodice era de 06.01.2019.
Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 5 Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 6 Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința de achitare, doar că pe alt motiv, în privința inculpatului Isticioaia Florin pe învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale menționate, Colegiul penal lărgit constată că Isticioaia Florin de către organul de urmărire penală a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, adică deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, însă prima instanță prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a adoptat o sentință prin care inculpatul Isticioaia Florin, a fost achitat din motiv că nu s-a constat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către procuror, a ajuns la concluzia că Isticioaia Florin urmează a fi achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. În fundamentarea soluției pronunțate, instanța de apel a accentuat că ,,…deși inculpatul Isticioaia Forin a recunoscut faptul că în certificatul de înmatriculare a corectat luna din ,,01” în ,,11”, Colegiul penal reține că, în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, or, pentru incriminarea calificativului de confecționare a unui document oficial fals care acordă drepturi, este necesar de a fi prezentate probe concludente și pertinente ce ar confirma că persoana învinuită a confecționat un document fals, o modificat conținutul unui/unor documente identice. (…) Prin urmare, din probele cercetate rezultă că inculpatul Isticioaia Florin nu a falsificat, confecționat un document fals, în situația în care certificatul de înmatriculare seria xxxx a fost eliberat de autorități române la data de 08.11.2018 cu termen de valabilitate nespecificat, însă ulterior la solicitarea inculpatului, a și fost eliberat o dovadă înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, în care deja s-a specificat că data expirării inspecției tehnice este 06 noiembrie 2019, fapt ce confirmă din nou, că Isticioaia Florin nu a introdus careva date false în actul oficial eliberat de autoritățile române, dar niște date veridice”. În această consecutivitate, se reține că instanța de apel a enunțat în repetate rânduri că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de apel nu confirmă că fapta inculpatului Isticioaia Florin întrunește elementele infracțiunii. La acest capitol instanța de recurs ține să menționeze că, conform probelor acumulate se constată că, însuși inculpatul a recunoscut că a corectat cu pixul din cifra ,,01” în ,,11”, conținutul inițial care a fost tapat în rubrica ,,inspecții tehnice periodice”. Astfel, inculpatul Isticioaia Florin evitând procedura legală de a modifica documentul în cauză, și-a acordat un drept de a circula cu autoturismul propriu, pâna la data de 06.11.2019, deși potrivit documentului în litigiu data expirării inspecțiilor tehnice periodice era de 06.01.2019. 7 În continuare, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură și greșită concluzia instanței de apel prin care s-a menționat că „acuzatorul de stat nu a specificat în actul de învinuire prin ce anume în acțiunile inculpatului Isticioaia Florin, se manifestă latura obiectivă, or, certificatul de înmatriculare seria xxxx nu conține careva date false, introduse intenționat de inculpat, (…)” or, instanța de apel atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate, urmează să-și argumenteze poziția prin prisma tuturor probelor acumulate, dându-le o apreciere multilaterală și obiectivă, fără a omite să se expună asupra unora și fără a se eschiva sau denatura conținutul altora. Rezumând cele menționate instanța de recurs constată că, soluția achitării lui Isticioaia Florin a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz fără o motivație legală, astfel, pronunțând o hotărâre de achitare în privința ultimului, instanța de apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le verifica și aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, în viziunea Colegiului, prematur le-a respins. Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel pripit a ajuns la concluzia de achitare a lui Isticioaia Florin privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între cele reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o susține. Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că, deși procurorul nefiind de acord cu concluzia primei instanțe, în apel a adus un șir de argumente, printre care și faptul că nu s-a dat aprecierea tuturor probelor administrate la caz, ce în cumul confirmă în opinia lui, vinovăția inculpatului conform învinuirii înaintate și consideră că acțiunile acestuia urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 361 alin. (1) Cod penal, însă instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și minuțioase. În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul, că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va 8 fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă, fără prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la aprecierea probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La aprecierea probelor nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe. Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor. Rezumând cele menționate, Colegiul constată, că instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de apel selectiv a apreciat o parte din probe, respingând celelalte probe, fără o motivație legală și fără să le evalueze pe fiecare în parte și toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul constată că și-a găsit confirmarea temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecători, în cadrul căreia urmează a fi apreciate probele fiecare în parte și toate în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții legale și corecte. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunii incriminate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, iar în caz că va fi stabilită vinovăția inculpatului în cele incriminate, să-i aplice o pedeapsă cu respectarea prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 9
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Isticioaia Florin, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Pronunțată integral la 08 iulie 2021. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.