1ra-503/2021 — art. 361 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-503/2021 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-503/2021
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE
31 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21
septembrie 2020, în cauza penală în privința lui
Isticioaia Florin, născut la xxxx, originar
și domiciliat în mun. xxxx, jud. xxxx, comuna
xxxx, sat. xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 24.06.2019 – 12.12.2019;
instanța de apel 14.01.2020 – 21.09.2020;
instanța de recurs 02.12.2020 – 31.05.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 12.12.2019, Isticioaia Florin a fost
achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod
penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale.
A fost respinsă cererea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor
judiciare în sumă de 390 lei de la Isticioaia Florin.
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a reținut
că, Isticioaia Florin este pus sub învinuire că, în perioada 08 noiembrie 2018 - 22
martie 2019, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, având în
posesie certificatul de înmatriculare nr. xxxx eliberat la data de 08 noiembrie 2018 pe
automobilul de model ”Ford Galaxy” cu numărul de înmatriculare xxxx cu data
expirării ITP către 06 ianuarie 2019, dându-și seama de caracterul acțiunilor și
inacțiunilor sale, prevăzând urmările a dorit în mod conștient survenirea acestora,
respectiv a modificat cu pixul de cerneală albastră data expirării inspecției tehnice
periodice și anume din ”06.01.2019” în ”06.11.2019”.
În continuare la data de 22 martie 2019 aproximativ la orele 12:00 la PTF
Sculeni/ITPF Iași, pe sensul de intrare în Republica Moldova, s-a prezentat la
controlul de frontieră cetățeanul român Isticioaia Florin, născut la 15 aprilie 1984
domiciliat în județul Iași (comuna Tătăruși) sat. Pietrosu, care fiind la volanul
1
automobilului de model ”Ford Galaxy” cu numărul de înmatriculare xxxx a
prezentat certificatul de înmatriculare nr. xxxx. Existând suspiciuni că certificatul sus
menționat este fals, s-a procedat la verificarea amănunțită a acestuia, ocazie cu care
a fost întocmit actul de cercetare tehnică din 22 martie 2019, fiind stabilite cu
certitudine că au fost efectuate corectări cu pixul de cerneală albastră la rubrica
”inspecții tehnice periodice”. Conform raportului de constatare tehnico - științifică
nr. xxx din 13 aprilie 2019, ca urmare a examinării certificatului în litigiu s-a stabilit
că conținutul inițial al rubricii „data inspecției tehnice” din blancheta certificatului
de înmatriculare al României nr. xxxx pe mijlocul de transport ”Ford Galaxy” cu
numărul de înmatriculare xxxx eliberat la data de 08 noiembrie 2018, este modificat
pe cale mecanică prin adăugirea elementelor grafice cu ajutorul pixului cu bilă.
Totodată, s-a mai procedat la verificare, rezultând comunicarea din data de 21
septembrie 2019 semnată de șeful Centrului Comun de Contact Galați Romania,
potrivit căreia certificatul nr. xxxx figurează în baza de date, fiind emis de autoritățile
române la data de 08 noiembrie 2019, cu termen de valabilitate nespecificat, pentru
autovehiculul de modelul ”Ford Galaxy” WGR AUYI cu număr de înmatriculare
xxxx pe numele Isticioaia Florin, automobilul având data expirării ITP către 06
noiembrie 2019.
Astfel, organul de urmărire penală i-a incriminat lui Isticioaia Florin
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, individualizată prin
„confecționarea, deținerea și folosirea unui document oficial fals care acordă drepturi”.
Procurorul în Procuratura raionului Ungheni Steclari Ion, a contestat cu
apel sentința solicitând casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care
Isticioaia Florin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
361 alin. (1) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime
de 500 unități convenționale.
3.1. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat că, concluzia instanței
este eronată, deoarece probele prezentate nu au fost apreciate din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor. Concluziile instanței precum că
autoritățile române au recunoscut legalitatea inspecției tehnice periodice, acesta fiind
verificat la trecerea frontierii române, nu sunt întemeiate și se bazează exclusiv pe
declarațiile inculpatului, fiind în contradicție cu elementele de fapt ce reies din
declarațiile martorului Donțova Natalia.
Inculpatul a evitat procedura legală de a modifica documentul în cauză, a
intervenit ilegal în modificarea unui act oficial pe motiv că și-a dorit dreptul de a
circula nestingherit, fapt stabilit până la data de 22.03.2019, deși potrivit
documentului în litigiu, data expirării inspecțiilor tehnice periodice era 06.01.2019.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie
2020, a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Ungheni Steclari Ion,
sentința casată total, inclusiv din oficiu potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură
penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță
după cum urmează:
Isticioaia Florin a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.
(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întruneste elementele infracțiunii.
2
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că, instanța de
fond corect și legal a constatat prin sentință starea de fapt imputată inculpatului
Isticioaia Florin în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, însă aceasta incorect a stabilit
temeiul de achitare a inculpatului, precum că nu s-a constatat existența faptei
infracționale, or, din materialele cauzei penale, instanța de apel cert a reținut că
inculpatul Isticioaia Florin urmează a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii.
Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a reținut că în opinia
acuzatorului de stat, vina inculpatului Isticioaia Florin pe deplin se dovedește prin
următoarele probe, cum ar fi: declarațiile martorilor Donțova Natalia și Baraniuc
Irina, procesul-verbal privind actele de constatare (pentru acțiuni de constatare) din
22 martie 2019, actul de cercetare tehnică din 22 martie 2019, procesul-verbal privind
actele de constatare (pentru audieri) din 28 martie 2019, procesul-verbal de ridicare
a obiectelor și documentelor, raportul de constatare tehnico-șttințifică nr. 81 din data
de 13 aprilie 2019, corpul delict - blancheta certificatului de înmatriculare nr. xxxx,
dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, fișa de informatizare
a certificatului de înmatriculare.
Analizând aceste probe, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța
de apel a considerat că, acestea din urmă nu demonstrează vinovăția inculpatului
Isticioaia Florin în confecționarea, deținerea și folosire a unui document oficial fals
care acordă drepturi, or, în acțiunile acestuia, s-a constatat că fapta incriminată nu
întrunește elementele infracțiunii.
Instanța de apel a reținut că, învinuirea incriminată lui Isticioaia Florin, este una
neîntemeiată și bazată doar pe presupunerile organului de urmărire penală, în
situația în care legea procesual penală, expres indică că probele sânt elemente de fapt
dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței
sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției,
precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.
Astfel, instanța de apel a constatat că în cadrul cercetării judecătorești,
inculpatul Isticioaia Florin a relatat că, în luna noiembrie 2018 s-a prezentat cu
autoturismul personal de model ”Ford Galaxy” la Servicul Înmatriculări unde s-a
efectuat verificarea autovehiculului, iar certificatul de înmatriculare i-a fost expediat
prin oficiul poștal. După ce a primit certificatul de înmatriculare l-a pus la locul său.
Ulterior, verificând materialele la rubrica datei următoarei inspecții tehnice era
dactilografiat data de 06.01.2019 și cunoscând faptul că nu poate fi doar pe două luni
de zile, și-a dat seama că a fost inclusă o dată eronată, astfel a corectat luna din ”01”
în ”11”.
Faptul că inculpatul Isticioaia Florin, în certificatul de înmatriculare a corectat
luna din ”01” în ”11”, este confirmat integral prin raportul de constatare tehnico-
științifică nr. xxx din 13 aprilie 2019, conform căruia s-a stabilit că conținutul inițial
al rubricii „data inspecției tehnice” din blancheta certificatului de înmatriculare al
României nr. xxxx pe mijlocul de transport Ford Galaxy n/î xxxx eliberat la data de
08 noiembrie 2018, este modificat pe cale mecanică prin adăugirea elementelor
grafice cu ajutorul pixului cu bilă.
3
În acest context, deși inculpatul Isticioaia Florin a recunoscut faptul că în
certificatul de înmatriculare a corectat luna din ”01” în ”11”, instanța de apel a reținut
că, în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, or, pentru
incriminarea calificativului de confecționare a unui document oficial fals care acordă
drepturi, este necesar de a fi prezentate probe concludente și pertinente ce ar
confirma că persoana învinuită a confecționat un document fals, a modificat
conținutul unui/unor documente autentice.
În cazul dat, în speță, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar
confirma că inculpatul Isticioaia Florin a confecționat un document fals, or, anume
prin fișa de informatizare a certificatului de înmatriculare parvenit de la autoritățile
Române Centrul Comun de Contact Galați din data de 21 septembrie 2019, s-a
confirmat că, numitul Isticioaia Florin, CNP: xxxx, domiciliat în sat. xxx, jud. xxxx a
solicitat, în data de 25 iunie 2019 o adeverință privind autoturismul cu numărul de
înmatriculare xxxx. În acest sens a fost emisă adeverința cu nr. xxxx din data de 26
iunie 2019, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că acesta figurează în evidența
automată cu autoturismul cu numărul de înmatriculare xxxx, marca Ford WGR
AUYI Galaxy, VIN: xxxx, fără serie motor, carte de identitate seria M895517, anul
fabricație 2005, culoare gri, data expirării inspecției tehnice 06.11.2019, înmatriculat
la data de 08 noiembrie 2018.
Mai mult ca atât, din materialele cauzei a rezultat cert că a fost eliberată și o
dovadă înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, prin care s-a adeverit
că numitul Isticioaia Florin xxxx, domiciliat în sat. xxxx, comuna xxxx, jud. xxxx,
figurează în evidența automată cu autoturismul cu numărul de înmatriculare xxxx,
marca Ford WGR AUY1 Galaxy, seria șasiu xxxx, fără serie motor, seria carte de
identitate M895517, anul fabricație 2005, culoare gri, data expirării inspecției tehnice
06 noiembrie 2019, înmatriculat din data de 08 noiembrie 2019.
Prin urmare, din probele cercetate a rezultat că inculpatul Isticioaia Florin nu a
falsificat, confecționat un document fals, în situația în care certificatul de
înmatriculare seria xxxx a fost eliberat de autoritățile române la data de 08.11.2018
cu termen de valabilitate nespecificat, însă ulterior la solicitarea inculpatului a și fost
eliberată o dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare seria xxxx, în care
deja s-a specificat că, data expirării inspectiei tehnice este 06 noiembrie 2019, fapt ce
a confirmat din nou, că Isticioaia Florin nu a introdus careva date false în actul oficial
eliberat de autoritățile române, dar niște date veridice.
Nu au putut fi puse la baza învinuirii lui Isticioaia Florin, declarațiile martorilor
Donțova Irina și Baraniuc Irina, deoarece acestea doar au stabilit vizual că certificatul
de înmatriculare seria xxxx conține modificări cu pix la data expirării inspecției
tehnice a vehiculului, însă în ședința de judecată s-a confirmat că, datele introduse
de inculpat nu sunt false, or, aceasta este o omisiune din partea organelor competente
ale autorităților române.
În aceste circumstanțe, deși s-a stabilit cu certitudine că, Isticioaia Florin nu a
falsificat/confecționat certificatului de înmatriculare seria xxxx, prin introducerea a
careva date false, de asemenea acestuia nici nu-i poate fi incriminat nici calificativul
de deținere și folosire unui document oficial fals care acordă drepturi.
4
Acuzatorul de stat nu a specificat în actul de învinuire prin care acțiuni ale
inculpatului Isticioaia Florin, s-a manifestat latura obiectivă or, certificatul de
înmatriculare seria xxxx nu conține careva date false, introduse intenționat de
inculpat, fapt ce denotă că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din care considerent, ultimul
urmează a fi achitat.
Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, în
temeiul pct. 6), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs
ordinar decizia, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în
aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:
- instanța de fond de rând cu instanța de apel în mod arbitrar, eronat și
nemotivat au dispus achitarea inculpatului. Instanța de apel urma să de-a răspunsuri
argumentate în hotărâre asupra motivelor decisive invocate de procuror și nu este
suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, dar și a efectua propriile
completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărâri, prin prisma criticilor
invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare
legalitatea soluției adoptate la caz;
- vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin
prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de
judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu
s-a expus asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă
puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate
învinuirea incriminată inculpatului;
- instanța de judecată nu a apreciat probele cercetate în ședința de judecată și
anume raportul de expertiză nominalizat, declarațiile martorului Donțova Natalia
care în timpul documentării cazului a verificat valabilitatea certificatului la colegii
din România, care i-au concretizat că la controlul de frontieră nu a fost depistată
modificarea sus menționată;
- inculatul Isticioaia Florin nu a negat că a corectat cu pixul din cifra ”01” în cifra
”11” conținutul inițial care a fost tapat în rubrica ”inspecții tehnice periodice”.
Astfel, inculpatul Isticioaia Florin evitând procedura legală de a modifica
documentul în cauză, și-a acordat un drept de a circula nestingherit cu autoturismul
propriu, până la data de 06.11.2019, deși potrivit documetului în litigiu data expirării
inspecțiilor tehnice periodice era de 06.01.2019.
Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
5
Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea
la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror
probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele
administrate de prima instanță.
În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută
ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de
probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate
motivele invocate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la
chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu
trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,
potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și
temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării
cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt
reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,
cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei
săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de
normele procesual penale.
Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită
judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale
reglementate exhaustiv de legislator.
Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute
de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
6
Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia
instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,
invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor
administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința de achitare, doar că
pe alt motiv, în privința inculpatului Isticioaia Florin pe învinuirea de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.
Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale
menționate, Colegiul penal lărgit constată că Isticioaia Florin de către organul de
urmărire penală a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.
(1) Cod penal, adică deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau
eliberează de obligații, însă prima instanță prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a
adoptat o sentință prin care inculpatul Isticioaia Florin, a fost achitat din motiv că nu
s-a constat existența faptei infracțiunii.
Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către procuror,
a ajuns la concluzia că Isticioaia Florin urmează a fi achitat de sub învinuirea de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta
inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
În fundamentarea soluției pronunțate, instanța de apel a accentuat că ,,…deși
inculpatul Isticioaia Forin a recunoscut faptul că în certificatul de înmatriculare a
corectat luna din ,,01” în ,,11”, Colegiul penal reține că, în acțiunile acestuia lipsește
latura obiectivă a infracțiunii incriminate, or, pentru incriminarea calificativului de
confecționare a unui document oficial fals care acordă drepturi, este necesar de a fi prezentate
probe concludente și pertinente ce ar confirma că persoana învinuită a confecționat un
document fals, o modificat conținutul unui/unor documente identice.
(…) Prin urmare, din probele cercetate rezultă că inculpatul Isticioaia Florin nu a
falsificat, confecționat un document fals, în situația în care certificatul de înmatriculare seria
xxxx a fost eliberat de autorități române la data de 08.11.2018 cu termen de valabilitate
nespecificat, însă ulterior la solicitarea inculpatului, a și fost eliberat o dovadă înlocuitoare a
certificatului de înmatriculare seria xxxx, în care deja s-a specificat că data expirării inspecției
tehnice este 06 noiembrie 2019, fapt ce confirmă din nou, că Isticioaia Florin nu a introdus
careva date false în actul oficial eliberat de autoritățile române, dar niște date
veridice”.
În această consecutivitate, se reține că instanța de apel a enunțat în repetate
rânduri că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința
instanței de apel nu confirmă că fapta inculpatului Isticioaia Florin întrunește
elementele infracțiunii.
La acest capitol instanța de recurs ține să menționeze că, conform probelor
acumulate se constată că, însuși inculpatul a recunoscut că a corectat cu pixul din
cifra ,,01” în ,,11”, conținutul inițial care a fost tapat în rubrica ,,inspecții tehnice
periodice”.
Astfel, inculpatul Isticioaia Florin evitând procedura legală de a modifica
documentul în cauză, și-a acordat un drept de a circula cu autoturismul propriu,
pâna la data de 06.11.2019, deși potrivit documentului în litigiu data expirării
inspecțiilor tehnice periodice era de 06.01.2019.
7
În continuare, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură și greșită
concluzia instanței de apel prin care s-a menționat că „acuzatorul de stat nu a specificat
în actul de învinuire prin ce anume în acțiunile inculpatului Isticioaia Florin, se manifestă
latura obiectivă, or, certificatul de înmatriculare seria xxxx nu conține careva date false,
introduse intenționat de inculpat, (…)” or, instanța de apel atunci când constată lipsa în
acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate, urmează
să-și argumenteze poziția prin prisma tuturor probelor acumulate, dându-le o
apreciere multilaterală și obiectivă, fără a omite să se expună asupra unora și fără a
se eschiva sau denatura conținutul altora.
Rezumând cele menționate instanța de recurs constată că, soluția achitării lui
Isticioaia Florin a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz fără
o motivație legală, astfel, pronunțând o hotărâre de achitare în privința ultimului,
instanța de apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce
duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe,
instanța fără a le verifica și aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, în viziunea
Colegiului, prematur le-a respins.
Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel pripit a ajuns la
concluzia de achitare a lui Isticioaia Florin privind comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,
prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între cele reținute de instanțele
de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut
drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o
susține.
Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că, deși procurorul nefiind de
acord cu concluzia primei instanțe, în apel a adus un șir de argumente, printre care
și faptul că nu s-a dat aprecierea tuturor probelor administrate la caz, ce în cumul
confirmă în opinia lui, vinovăția inculpatului conform învinuirii înaintate și
consideră că acțiunile acestuia urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 361
alin. (1) Cod penal, însă instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și
minuțioase.
În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101
alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională,
remarcă faptul, că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea
veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține
proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse,
coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.
Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii
prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse
verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.
Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul
cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.
Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului
penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,
instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va
8
fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie
să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea
tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.
Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă,
fără prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la aprecierea
probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La aprecierea probelor
nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe.
Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu
are o valoare dinainte stabilită.
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,
concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după
veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere
a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această
dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al
coroborării lor.
Rezumând cele menționate, Colegiul constată, că instanța de apel urma să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor
art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau
respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală). Contrar acestor
stricte prevederi legale, instanța de apel selectiv a apreciat o parte din probe,
respingând celelalte probe, fără o motivație legală și fără să le evalueze pe fiecare în
parte și toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.
Astfel, Colegiul constată că și-a găsit confirmarea temeiul invocat de recurent și
prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea
deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecători, în cadrul căreia urmează a fi apreciate probele fiecare în parte
și toate în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții legale și corecte.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare
și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu
prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să
verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanță în strictă
conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea
admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în acțiunile
inculpatului a infracțiunii incriminate, să-și argumenteze clar concluziile sale în
decizia adoptată, iar în caz că va fi stabilită vinovăția inculpatului în cele incriminate,
să-i aplice o pedeapsă cu respectarea prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând
cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de
practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în
conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
9
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui
Isticioaia Florin, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Pronunțată integral la 08 iulie 2021.
Președinte: Toma Nadejda
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
Diaconu Iurie
Boico Victor
10