1re-133/2021 — Art. 200 alin. 3 Cpp

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 16 februarie 2021, s-a dispus: ”Se respinge plângerea avocatului Vasile Foltea în interesele lui Leonid Țîbuleac, cu privire la declararea nulității Ordinului nr. XXXXX, din 02.10.2020, emis de directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, privind suspendarea provizorie din funcție, ca fiind neîntemeiată”. Instanța a reținut că, măsura suspendării dreptului de a activa pe durata procesului penal în care este învinuit Țîbuleac Leonid, nu constituie o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție, dat fiind că nu are semnificația unei sancționări a acestuia pentru fapte penale cu privire la care nu s-a stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă, că le-a săvârșit cu vinovăție, ci constituie o măsură legitimă de garanție acordată persoanelor ce intră în conexiune cu instituția în care activează și cu raporturile de serviciu a celui suspendat și astfel, dispare neîncrederea asupra persoanei căreia planează suspiciuni de încălcare gravă a legii și a deontologiei profesionale. 1

Avocatul Foltea Vasile a declarat recurs, solicitând casarea acestei încheieri și dispunerea admiterii plângerii menționate. Recurentul a invocat că, încheierea nominalizată este nemotivată și neîntemeiată.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, recursul a fost respins, ca inadmisibil. Instanța de recurs a statuat că, încheierea contestată este irevocabilă și nu se supune căii de atac în ordine de recurs, or, ea nu se referă la cazurile expres indicate în art. 437 alin. (1) pct.31) Cod procedură penală.

La 19 martie 2021, avocatul Foltea Vasile a declarat recurs în anulare, solicitând casarea totală a hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie declarată nulitatea ordinului directorului Serviciului vamal, Sergiu Burduja, nr. XXXXX din 02.10.2020, cu privire la suspendarea provizorie din funcție a lui Țîbuleac Leonid. Recurentul a invocat că, judecătorul de instrucție, încălcând prevederile art. 16, 20 și 21 din Constituția R. Moldova și art. 6 CoEDO, a admis erori de drept în procesul aplicării normei art. 313 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală la examinarea plângerii lui Tîbuleac Leonid asupra actului administrativ ilegal, emis de Serviciul vamal, ce reprezintă o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO și Constituția R. Moldova. În drept, recursul este întemeiat pe art. 453 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 4., 5. din decizie). 2 Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5), 455 alin. (2) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, denumirea instanței care a adoptat decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului (pct. 4. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), Cod de procedură penală, actele procedurale preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Foltea Vasile, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 16 februarie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, în privința lui Țîbuleac Leonid XXXXX, învinuit în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 3