1ra-586/2021 — Art. 264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-586/2021 — Art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-586/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: Președinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 octombrie 2020, declarat în propria cauză penală de către inculpatul Caraceban Constantin XXXXX, născut la XXXXX. Termenul examinării cauzei: Instanța de fond de la 20.07.2017 până la 18.02.2019; Instanța de apel de la 16.03.2019 până la 07.10.2020; Instanța de recurs de la 15.12.2020 până la 26.05.2021. a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul central din 18 februarie 2019, inculpatul Caraceban Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, și prin coroborare cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 de ore.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Caraceban Constantin la 20 iunie 2017, aproximativ la ora 19 și 45 minute, fiind în stare gravă de ebrietate, se deplasa pe strada Lenin s. Congaz cu automobilul de model ”BMW323” n/î XXXXX. La timpul indicat și într-o apropiere nemijlocită de la stația PECO ”Petrol” s- a tamponat cu mașina de model ”Dacia Duster”. Colaboratorii de poliție care s-au apropiat la fața locului l-au rugat pe Caraceban Constantin să prezinte actele. Ultimul s-a supus cerințelor angajaților poliției și a prezentat actele corespunzătoare ce i-ar permite să conducă mijlocul de transport, în afară de permisul de conducere.. 1 În legătură cu faptul că, Caraceban Constantin avea semne clare a stării de ebrietate, colaboratorii de poliție batalionului ”IUG” Inspectoratul Național de Poliție IGP MAI Republicii Moldova acționând conform prevederilor art. 5 lit. a) din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nr. 296 din 16.04.2009, i-au propus testarea alcooloscopică pentru constatarea concentrației de alcool în aerul expirat cu ajutorului alcool testerului de model ”Drager 6810”. Prin testarea alcooloscopică cu ajutorului alcool testerului de model ”Drager 6810”, s-a constat că concentrația de alcool în aerul expirat la Caraceban Constantin era de 0,90 mg/l, ceea ce conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, reprezintă o stare de ebrietate gravă. Mai târziu, aproximativ la ora 21.50, ultimul a fost adus la instituția publică medico-sanitară de stat SR din mun. Comrat, unde la Caraceban Constantin în legătură cu procedura de testare a aerului expirat pozitivă, în cele din urmă i s-a efectuat examenului medical de recoltare a probelor biologice (sângelui) în vederea constatării stării de ebrietate. Prin cercetarea medico-judiciară efectuată a sângelui lui Caraceban Constantin s-a depistat spirt etilic în cantitate de 1,75 g/l ceea ce corespunde stării grave de ebrietate. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Caraceban Constantin a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform indicilor ,,conducerea mijlocului de transport de o persoană în stare gravă de ebrietate comisă de persoana care nu deține permis de conducere de model stabilit”.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Caraceban Constantin prin care a solicitat repunerea în termen a apelului declarat din motiv că nu a participat la pronunțarea sentinței și nu fost înștiințat în modul corespunzător privind decizia adoptată de instanța de fond, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care procedura penală pe cauză de învinuire a lui Caraceban Constantin să fie încetată în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspunderea penală. În motivarea cererii de apel inculpatul a susținut dezacordul cu pedeapsa aplicată considerând-o prea aspră și inechitabilă, or, ultimul a contribuit considerabil la cercetarea circumstanțelor faptei, nu a creat careva impedimente și alte dificultăți la efectuarea acțiunilor procedurale și de alt gen, a îndeplinit toate obligațiunile impuse de lege. De asemenea, inculpatul a indicat că după ședința de judecată care a avut loc la 24.01.2019, la 02.02.2019 el a plecat peste hotarele Republicii Moldova, și respectiv, nu a fost prezent la pronunțarea sentinței și nu a fost înștiințat în cele din 2 urmă referitor la adoptarea acesteia. Faptul absenței acestuia pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 02.02.2019 se confirmă prin informația de trecere a hotarului statului prezentat de organul de probațiune, iar declarația de nepărăsire a țării prezentă la materialele cauzei care conține data de 18.02.2019 nu corespunde realității, întrucât la data indicată el nu a fost în Moldova.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 octombrie 2020, a fost respins apelul declarat de către inculpatul Caraceban Constantin ca fiind depus peste termen, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a subliniat că, prin materialele cauzei s-a constatat că copia sentinței motivate pronunțate de către Judecătoriei Comrat la 18 februarie 2019 a fost recepționată de către avocatul Jecov N. și procurorul Colța F. în ziua pronunțării acesteia despre care fapt semnifică semnăturile acestora în recipisa privind recepționarea sentinței motivate (f. d. 110). Copia sentinței instanței de judecată s-a expediat de asemenea în adresa inculpatului Caraceban C. prin intermediul poștei, însă avizul s-a întors cu inscripția poștală ,,plecat” (f. d. 113-115). În dispozitivul sentinței instanței de fond se conține indicația că sentința este cu drept de atac în ordinea de apel la Curtea de Apel Comrat, prin intermediul Judecătoriei Comrat în decurs de 15 zile. Astfel, instanța de apel, a ajuns la concluzia că termenul de declarare a apelului a expirat la 05 martie 2019. De asemenea, după cum rezultă din materialele speței apelul a fost înaintat de către inculpatul Caraceban C. la 10 martie 2020, fapt ce se confirmă prin ștampila corespondenței de intrare a Judecătoriei Comrat, adică mai mult decât peste un an din momentul pronunțării sentinței din 18 februarie 2019 și la expirarea termenului de 15 zile din data pronunțării prevăzut pentru atacul sentinței (f. d. 126). Conform art. 232 alin. (1) Cod de procedură penală, actul depus în cadrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de detenție, la unitatea militară, la administrația instituției medicale sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau confirmarea făcută de către administrația locului de detenție, a unității militare sau a instituției medicale pe actul depus, precum și recipisa oficiului poștal despre actul primit pe actul depus, servesc drept dovadă a datei depunerii actului. Instanța de apel a conchis că inculpatul nu a motivat în cererea de apel argumentele sale privind repunerea termenului acesteia, indicând ca motiv că despre sentința emisă pe caz pronunțată la 18 decembrie 2019 a aflat la 28 februarie 2020 , deoarece nu a fost prezent la pronunțare și nu a fost în cele din urmă înștiințat despre emiterea acesteia. 3 În acest context, instanța de apel a respins alegațiile inculpatului, întrucât acesta cunoștea despre data pronunțării sentinței, fapt confirmat prin materialele cauzei și anume prin procesul-verbal ședinței de judecată din data de 24 ianuarie 2019, unde în decursul examinării cauzei cu participarea inclusiv și a inculpatului Caraceban C. s-a dispus amânarea procedurii de deliberare și pronunțarea sentinței pentru data de 18 februarie 2019 (f. d. 99). De asemenea, instanța de apel a indicat că nu poate servi ca temei pentru repunerea termenului de apel argumentul apelantului Caraceban C. precum că la 02.02.2019 el a plecat peste hotarele Republicii Moldova și, respectiv, nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, făcând trimitere la informația de trecere a hotarului statului și nu a putut cunoaște în cele din urmă referitor la adoptarea sentinței în privința acestuia la data de 18 februarie 2019 de către Judecătoria Comrat, or, ultimul a participat la examinarea cauzei și urma să se intereseze de rezultatul acesteia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Caraceban Constantin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțare unei noi hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în privința sa, cu liberarea acestuia de răspundere penală din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. În motivarea cererii de recurs indică argumente similare din cererea de apel, invocând totodată faptul că instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată și eronat i-a respins apelul declarat ca fiind depus peste termen, or, instanța de apel urma să ia în calcul faptul că ultimul era plecat peste hotarele țării și nu a cunoscut despre pronunțarea sentinței în cauză.
Verificând argumentele recursului ordinar în raport cu actele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal consideră că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Din conținutul recursului ordinar declarat de către inculpatul Caraceban Constantin, se evidențiază dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul argumentele expuse de către acesta în apel și a respins nefondat apelul ca fiind declarat peste termen. Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. 4 Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Din materialele cauzei rezultă că, în ședința din 24 ianuarie 2019, în care a fost prezent atât inculpatul, cât și avocatul acestuia, instanța a dispus pronunțarea sentinței la data de 18 februarie 2019, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 99-100), dar și recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 101). Însă, în ședința de judecată din 18 februarie 2019, inculpatul nemotivat nu s- a prezentat în ședința de judecată, însă copia sentinței a fost recepționată de apărătorul acestuia, fapt demonstrat prin recipisa din 18 februarie 2019, anexată la dosar (f.d. 110). De asemenea, copia sentinței a fost expediată prin poștă la adresa inculpatului (f.d. 113-115). La data de 10 martie 2020, inculpatul a declarat apel, solicitând să fie repus în termen, casată sentința și încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție (f.d. 125). Drept urmare, instanța de apel declarat ca fiind tardiv apelul depus de către inculpat, or, motivele inovate în cererea de apel privind repunerea în termen au fost declarate de către instanță ca fiind nefondate. În aceste circumstanțe, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile inculpatului, or, orice persoană antrenată într-un proces de judecată este obligată să se intereseze de cursul acestuia. Prin urmare, ținând cont de cele menționate, depunerea apelului de către inculpatul Caraceban Constantin a avut loc cu omiterea termenului legal, or, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică fondul cauzei. Așadar, sentința a rămas definitivă la data expirării termenului de apel. Urmare celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești. 5
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 octombrie 2020, în propria cauză penală de către inculpatul Caraceban Constantin XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iunie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.