1ra-586/2021 — Art. 264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-586/2021 — Art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-586/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
26 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea recursului ordinar prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 octombrie 2020, declarat
în propria cauză penală de către inculpatul
Caraceban Constantin XXXXX, născut la
XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 20.07.2017 până la 18.02.2019;
Instanța de apel de la 16.03.2019 până la 07.10.2020;
Instanța de recurs de la 15.12.2020 până la 26.05.2021.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul central din 18 februarie 2019,
inculpatul Caraceban Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, și prin coroborare cu art. 3641 alin. (8) Cod
de procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată
în folosul comunității pe un termen de 150 de ore.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul
Caraceban Constantin la 20 iunie 2017, aproximativ la ora 19 și 45 minute, fiind în
stare gravă de ebrietate, se deplasa pe strada Lenin s. Congaz cu automobilul de
model ”BMW323” n/î XXXXX.
La timpul indicat și într-o apropiere nemijlocită de la stația PECO ”Petrol” s-
a tamponat cu mașina de model ”Dacia Duster”. Colaboratorii de poliție care s-au
apropiat la fața locului l-au rugat pe Caraceban Constantin să prezinte actele.
Ultimul s-a supus cerințelor angajaților poliției și a prezentat actele
corespunzătoare ce i-ar permite să conducă mijlocul de transport, în afară de
permisul de conducere..
1
În legătură cu faptul că, Caraceban Constantin avea semne clare a stării de
ebrietate, colaboratorii de poliție batalionului ”IUG” Inspectoratul Național de
Poliție IGP MAI Republicii Moldova acționând conform prevederilor art. 5 lit. a)
din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și examinare medicală
pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nr. 296 din 16.04.2009, i-au propus
testarea alcooloscopică pentru constatarea concentrației de alcool în aerul expirat
cu ajutorului alcool testerului de model ”Drager 6810”.
Prin testarea alcooloscopică cu ajutorului alcool testerului de model ”Drager
6810”, s-a constat că concentrația de alcool în aerul expirat la Caraceban Constantin
era de 0,90 mg/l, ceea ce conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, reprezintă o stare de
ebrietate gravă.
Mai târziu, aproximativ la ora 21.50, ultimul a fost adus la instituția publică
medico-sanitară de stat SR din mun. Comrat, unde la Caraceban Constantin în
legătură cu procedura de testare a aerului expirat pozitivă, în cele din urmă i s-a
efectuat examenului medical de recoltare a probelor biologice (sângelui) în vederea
constatării stării de ebrietate.
Prin cercetarea medico-judiciară efectuată a sângelui lui Caraceban
Constantin s-a depistat spirt etilic în cantitate de 1,75 g/l ceea ce corespunde stării
grave de ebrietate.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Caraceban Constantin a comis
infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform indicilor ,,conducerea
mijlocului de transport de o persoană în stare gravă de ebrietate comisă de persoana care nu
deține permis de conducere de model stabilit”.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Caraceban Constantin prin
care a solicitat repunerea în termen a apelului declarat din motiv că nu a participat
la pronunțarea sentinței și nu fost înștiințat în modul corespunzător privind decizia
adoptată de instanța de fond, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care procedura penală pe cauză de învinuire a lui Caraceban Constantin să fie
încetată în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspunderea penală.
În motivarea cererii de apel inculpatul a susținut dezacordul cu pedeapsa
aplicată considerând-o prea aspră și inechitabilă, or, ultimul a contribuit
considerabil la cercetarea circumstanțelor faptei, nu a creat careva impedimente și
alte dificultăți la efectuarea acțiunilor procedurale și de alt gen, a îndeplinit toate
obligațiunile impuse de lege.
De asemenea, inculpatul a indicat că după ședința de judecată care a avut loc
la 24.01.2019, la 02.02.2019 el a plecat peste hotarele Republicii Moldova, și
respectiv, nu a fost prezent la pronunțarea sentinței și nu a fost înștiințat în cele din
2
urmă referitor la adoptarea acesteia. Faptul absenței acestuia pe teritoriul Republicii
Moldova începând cu 02.02.2019 se confirmă prin informația de trecere a hotarului
statului prezentat de organul de probațiune, iar declarația de nepărăsire a țării
prezentă la materialele cauzei care conține data de 18.02.2019 nu corespunde
realității, întrucât la data indicată el nu a fost în Moldova.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 octombrie
2020, a fost respins apelul declarat de către inculpatul Caraceban Constantin ca fiind
depus peste termen, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a subliniat că, prin
materialele cauzei s-a constatat că copia sentinței motivate pronunțate de către
Judecătoriei Comrat la 18 februarie 2019 a fost recepționată de către avocatul Jecov
N. și procurorul Colța F. în ziua pronunțării acesteia despre care fapt semnifică
semnăturile acestora în recipisa privind recepționarea sentinței motivate (f. d. 110).
Copia sentinței instanței de judecată s-a expediat de asemenea în adresa
inculpatului Caraceban C. prin intermediul poștei, însă avizul s-a întors cu
inscripția poștală ,,plecat” (f. d. 113-115).
În dispozitivul sentinței instanței de fond se conține indicația că sentința este
cu drept de atac în ordinea de apel la Curtea de Apel Comrat, prin intermediul
Judecătoriei Comrat în decurs de 15 zile.
Astfel, instanța de apel, a ajuns la concluzia că termenul de declarare a
apelului a expirat la 05 martie 2019.
De asemenea, după cum rezultă din materialele speței apelul a fost înaintat
de către inculpatul Caraceban C. la 10 martie 2020, fapt ce se confirmă prin ștampila
corespondenței de intrare a Judecătoriei Comrat, adică mai mult decât peste un an
din momentul pronunțării sentinței din 18 februarie 2019 și la expirarea termenului
de 15 zile din data pronunțării prevăzut pentru atacul sentinței (f. d. 126).
Conform art. 232 alin. (1) Cod de procedură penală, actul depus în cadrul
termenului prevăzut de lege la administrația locului de detenție, la unitatea
militară, la administrația instituției medicale sau la oficiul poștal prin scrisoare
recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau confirmarea
făcută de către administrația locului de detenție, a unității militare sau a instituției
medicale pe actul depus, precum și recipisa oficiului poștal despre actul primit pe
actul depus, servesc drept dovadă a datei depunerii actului.
Instanța de apel a conchis că inculpatul nu a motivat în cererea de apel
argumentele sale privind repunerea termenului acesteia, indicând ca motiv că
despre sentința emisă pe caz pronunțată la 18 decembrie 2019 a aflat la 28 februarie
2020 , deoarece nu a fost prezent la pronunțare și nu a fost în cele din urmă înștiințat
despre emiterea acesteia.
3
În acest context, instanța de apel a respins alegațiile inculpatului, întrucât
acesta cunoștea despre data pronunțării sentinței, fapt confirmat prin materialele
cauzei și anume prin procesul-verbal ședinței de judecată din data de 24 ianuarie
2019, unde în decursul examinării cauzei cu participarea inclusiv și a inculpatului
Caraceban C. s-a dispus amânarea procedurii de deliberare și pronunțarea sentinței
pentru data de 18 februarie 2019 (f. d. 99).
De asemenea, instanța de apel a indicat că nu poate servi ca temei pentru
repunerea termenului de apel argumentul apelantului Caraceban C. precum că la
02.02.2019 el a plecat peste hotarele Republicii Moldova și, respectiv, nu a fost
prezent la pronunțarea sentinței, făcând trimitere la informația de trecere a
hotarului statului și nu a putut cunoaște în cele din urmă referitor la adoptarea
sentinței în privința acestuia la data de 18 februarie 2019 de către Judecătoria
Comrat, or, ultimul a participat la examinarea cauzei și urma să se intereseze de
rezultatul acesteia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul
Caraceban Constantin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțare unei noi hotărâri
prin care să fie încetat procesul penal în privința sa, cu liberarea acestuia de
răspundere penală din motivul expirării termenului prescripției tragerii la
răspundere penală.
În motivarea cererii de recurs indică argumente similare din cererea de apel,
invocând totodată faptul că instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată și
eronat i-a respins apelul declarat ca fiind depus peste termen, or, instanța de apel
urma să ia în calcul faptul că ultimul era plecat peste hotarele țării și nu a cunoscut
despre pronunțarea sentinței în cauză.
Verificând argumentele recursului ordinar în raport cu actele cauzei și
ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal consideră că,
acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Din conținutul recursului ordinar declarat de către inculpatul Caraceban
Constantin, se evidențiază dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că,
instanța de apel eronat nu a luat în calcul argumentele expuse de către acesta în apel
și a respins nefondat apelul ca fiind declarat peste termen.
Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură
penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate
în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede
această cale de atac.
4
Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea
termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă
termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Din materialele cauzei rezultă că, în ședința din 24 ianuarie 2019, în care a fost
prezent atât inculpatul, cât și avocatul acestuia, instanța a dispus pronunțarea
sentinței la data de 18 februarie 2019, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței
de judecată (f.d. 99-100), dar și recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 101).
Însă, în ședința de judecată din 18 februarie 2019, inculpatul nemotivat nu s-
a prezentat în ședința de judecată, însă copia sentinței a fost recepționată de
apărătorul acestuia, fapt demonstrat prin recipisa din 18 februarie 2019, anexată la
dosar (f.d. 110). De asemenea, copia sentinței a fost expediată prin poștă la adresa
inculpatului (f.d. 113-115).
La data de 10 martie 2020, inculpatul a declarat apel, solicitând să fie repus în
termen, casată sentința și încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea
termenului de prescripție (f.d. 125).
Drept urmare, instanța de apel declarat ca fiind tardiv apelul depus de către
inculpat, or, motivele inovate în cererea de apel privind repunerea în termen au fost
declarate de către instanță ca fiind nefondate.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate
alegațiile inculpatului, or, orice persoană antrenată într-un proces de judecată este
obligată să se intereseze de cursul acestuia.
Prin urmare, ținând cont de cele menționate, depunerea apelului de către
inculpatul Caraceban Constantin a avut loc cu omiterea termenului legal, or,
potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile
de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.
Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai
examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o
examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică
fondul cauzei.
Așadar, sentința a rămas definitivă la data expirării termenului de apel.
Urmare celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind
vădit neîntemeiat.
De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație
jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr.
25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice
presupune respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil
al hotărârilor judecătorești.
5
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
d e c i d e :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului
judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 octombrie 2020, în propria cauză penală de
către inculpatul Caraceban Constantin XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iunie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
6