1ra-536/2021 — Art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 mai 2019: Avram Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsa sub formă de 1 an închisoare. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui 1 Avram Victor a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. Gonța Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsa sub formă de 1 an închisoare. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Gonța Ion a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. Patrașco Petrea a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsa sub formă de 1 an închisoare. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Patrașco Petrea Boris a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. Tarnovschi Eduard a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsa sub formă de 1 an închisoare. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Tarnovschi Eduard a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. Zerschi Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilit o pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 31.07.2017, stabilindu-i lui Zerschi Eugeniu o pedeapsă definitivă - 6 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Petrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu în beneficiul statului cheltuielile sumă de 320 lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Moisei Marin în partea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului daunei despăgubirilor parvenite să decidă instanța civilă. S-a dispus încasare de la Avram Victor, în beneficiul lui Moisei Marin, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și, respectiv, 1000 lei - drept cheltuieli de acordare a asistenței juridice. S-a dispus încasare de la Gonța Ion, în beneficiul lui Moisei Marin, 2 suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și, respectiv, 1000 lei - drept cheltuieli de acordare a asistenței juridice. S-a dispus încasare de la Patrașco Petrea, în beneficiul lui Moisei Marin, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și, respectiv, 1000 lei - drept cheltuieli de acordare a asistenței juridice. S-a dispus încasare de la Tarnovschi Eduard, în beneficiul lui Moisei Marin, suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și, respectiv, 1000 lei - drept cheltuieli de acordare a asistenței juridice. S-a dispus încasare de la Zerschi Eugeniu în beneficiul lui Moisei Marin, suma de 7000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și, respectiv, 1000 lei - drept cheltuieli de acordare a asistenței juridice.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Avram Victor, la 16.03.2017, aproximativ la orele 21:00, în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. xxx, Patrașco Petrea împreună și de comun acord cu Tarnovschi Eduard, Gonța Ion, Zerschi Eugeniu și alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, intenționat l-a înjurat pe cet. Marin Moisei după ce, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele, pumnii, picioarele și un obiect din metal, la moment nestabilit de organul de urmărire penală, peste cap și diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1218 „D” din 23.06.2017: fractura marginală os mastoidian pe dreapta, excoriații la nivelul capului și feței, edeme echimotice la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală ușoară ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. Gonța Ion, la 16.03.2017, aproximativ la orele 21:00, în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. xxxx, Patrașco Petrea împreună și de comun acord cu Tarnovschi Eduard, Avram Victor, Zerschi Eugeniu și alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, intenționat l-a înjurat pe cet. Marin Moisei după ce, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele, pumnii, picioarele și un obiect din metal, la moment nestabilit de organul de urmărire penală, peste cap și diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1218 „D” 3 din 23.06.2017: fractura marginală os mastoidian pe dreapta, excoriații la nivelul capului și feței, edeme echimotice la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală ușoară ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. Patrașco Petrea, la 16.03.2017, aproximativ la orele 21:00, în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. xxxxxx, Patrașco Petrea împreună și de comun acord cu Tarnovschi Eduard, Avram Victor, Gonța Ion, Zerschi Eugeniu și alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, intenționat l-a înjurat pe cet. Marin Moisei după ce, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele, pumnii, picioarele și un obiect din metal, la moment nestabilit de organul de urmărire penală, peste cap și diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1218 „D” din 23.06.2017: fractura marginală os mastoidian pe dreapta, excoriații la nivelul capului și feței, edeme echimotice la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală ușoară ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. Tarnovschi Eduard, la 16.03.2017, aproximativ la orele 21:00, în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. xxxxx, Patrașco Petrea împreună și de comun acord cu Avram Victor, Gonța Ion, Zerschi Eugeniu și alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, intenționat l-a înjurat pe cet. Marin Moisei după ce, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele, pumnii, picioarele și un obiect din metal, la moment nestabilit de organul de urmărire penală, peste cap și diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1218 „D” din 23.06.2017: fractura marginală os mastoidian pe dreapta, excoriații la nivelul capului și feței, edeme echimotice la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală ușoară ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. Zerschi Eugeniu, la 16.03.2017, aproximativ la orele 21:00, în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. xxxxxx, Patrașco Petrea împreună și de comun acord Tarnovschi Eduard, Avram Victor, Gonța Ion, și alte persoane est abili te la moment de organul de urmărire penală, în prezența altor persoane, fără motiv, un intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, intenționat l-a înjurat pe cet. Marin Moisei după ce, urmărind manifestarea bravurii 4 și forței grosolane, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele, pumnii, picioarele și un obiect din metal, la moment nestabilit de organul de urmărire penală, peste cap și diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 1218 „D” din 23.06.2017: fractura marginală os mastoidian pe dreapta, excoriații la nivelul capului și feței, edeme echimotice la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală ușoară ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. Prima instanță a stabilit că prin acțiunile sale intenționate Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Petrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, individualizată prin „acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvîrșită de două sau mai multe persoane.”

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Principal, Cazacu Victor, prin care solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care: A-l recunoaște culpabil pe Avram Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) din Codul penal și în baza acestui articol, ținând cont de prevederile art. 72 din Codul penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l recunoaște culpabil pe Gonța Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) din Codul penal și în baza acestui articol, ținând cont de prevederile art. 72 din Codul penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l recunoaște culpabil pe Patrașco Petrea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) din Codul penal și în baza acestui articol, ținând cont de prevederile art. 72 din Codul penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l recunoaște culpabil pe Tarnovschi Eduard în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) din Codul penal și în baza acestui articol, ținând cont de prevederile art. 72 din Codul penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l recunoaște culpabil pe Zerschi Eugen, în săvârșirea infracțiunii 5 prevăzute de art.287 alin.(3) din Codul penal și în baza acestui articol, ținând cont de prevederile art.72 din Codul penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.85 alin.(1) din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitivă pentru cumul parțial de sentințe, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Încasarea în mod solidar de la inculpați a cheltuielilor de judecată în sumă de 320 lei și a admite acțiunea civilă, cu încasarea în mod solidar de la inculpați a prejudiciului cauzat. În motivarea apelului, procurorul a invocat că: - din totalitatea probelor prezentate și examinate, s-a stabilit cu certitudine că în acțiunile inculpaților se întrunesc semnele calificative ale infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(3) din Codul penal, însă potrivit aprecierii date de către instanță, acțiunile inculpaților incorect au fost reîncadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal; - recalificarea instanței de judecată este contrară elementelor faptice care rezultă din declarațiile părții vătămate Moisei Marin, care a indicat direct asupra obiectului (castet) folosit de inculpați la comiterea faptei infracționale și persoana care-l deținea; - declarațiile părții vătămate în cauză urmează a fi analizate în coroborare cu rezultatele obținute în cadrul prezentării spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 12.05.2017, conform căruia partea vătămată Moisei Marin a recunoscut în poza nr.4, cu înfățișarea cet. Avram Victor, ca persoana care purta asupra sa pumnalul din fier; - invocarea de către instanță precum că organul de urmărire penală a omis să efectueze în cadrul urmăririi penale ridicarea obiectul, recunoașterea, examinarea și atașarea acestuia ca corp delict la materialele cauzei, nu are suport obiectiv, întrucât în cadrul urmăririi penale de către organul de urmărire penală au fost întreprinse acțiuni suficiente, permise de legislația procesuală în vederea depistării nu doar a obiectului cu care a fost maltratat partea vătămată, dar și a obiectelor personale care au fost indicate ca dispărute, pe caz fiind autorizate și efectuate percheziții la domiciliile tuturor persoanelor învinuite. Iar lipsa depistării fizice a obiectul în condițiile demonstrării existenței acestuia, descrierii acestuia de către partea vătămată, nu constituie temei de recalificare a acțiunilor făptașilor; - consideră că, sentința este ilegală și sub aspectul pedepsei penale aplicate. Instanța a dispus inculpaților Patrașco Petrea, Tarnovschi Eduard, Avram Victor, Gonța Ion o pedeapsă prea blîndă, care nu este 6 echitabilă cu fapta săvîrșită și consecințele cauzate, urmând să aplice o pedeapsă aspră în privința acestora, luând în considerație criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal; - urma a fi luat în considerație și atitudinea inculpaților față de infracțiunea săvârșită, manifestată prin faptul, că nu au recunoscut și conștientizat fapta social periculoasă comisă și nici într-un mod nu au încercat să atenuieze consecințele infracțiunii, manifestate prin nerecuperarea prejudiciilor materiale și morale ale părții vătămate. Toate acestea sânt circumstanțe care denotă necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre. 3.2 Inculpatul Avram Victor, prin care solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat, pe motiv că nu a comis infracțiune. În motivarea apelului, inculpatul a indicat că, nu este de acord cu sentința, pe motiv că nu au fost acumulate probe ce ar dovedi că el a comis act de huliganism. Și anume între ei și victima au fost niște relații de îmbrânceala care s-au finisat cu împăcare pe loc, iar organele de urmărire penala nici nu au identificat cine a fost la fata locului, care au fost acțiunile fiecăruia și dacă a fost în genere tulburata ordinea publica. În ședința de judecată nu a fost interogat nici un martor care ar fi fost la fata locului, prin ce demonstrează ca nu s-a comis huliganism. 3.3 Avocatul Terioșchin Denis în numele inculpatului Gonța Ion, prin care solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. În motivarea apelului, avocatul Terioșchin Denis a indicat că, inculpatul Gonța Ion nu a participat la bătaie și alte schimburi de cuvinte necenzurate, se confirmă nu doar de declarațiile părții vătămate Moisei Marin, fratele acestuia - Moisei Gheorghe, colaboratorul 902 - Malai Vlad, dar și de toți ceilalți inculpați – Zerschi Eugeniu, Patrașco Petrea, Tarnovschi Eduard, Avram Victor, care au declarat că la momentul ce s-a iscat conflictul, inculpatul Gonța Ion nu a fost, el s-a apropiat mai târziu; - consideră că instanța de judecată a redat incomplet în partea descriptivă a sentinței declarațiile părții vătămate, a martorilor acuzării și a inculpaților, ceia ce și a dus la condamnarea neîntemeiată a lui Gonța Ion; - instanța de judecată a pronunțat o sentință neîntemeiată, interpretând eronat circumstanțele de fapt, ce au avut loc la data de 16.03.2017. 3.4 Avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Zerschi Eugeniu, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei 7 și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile lui Zerschi Eugeniu să fie recalificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă în baza acestei norme. În motivarea apelului, avocatul a indicat că, acțiunile lui Zerschi Eugeniu urmau a fi recalificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal, deoarece acesta de unul singur a avut conflict cu Moisei Marin. Declarațiile sunt confirmate și prin declarațiile lui Gonța Ion, Patrașcu Petrea, Tarnovschi Eduard și Avram Victor. Acuzarea nu a adus careva probe care să combată versiunea de Zerschi Eugen, sentința de condamnare bazându-se doar pe declarațiile părții vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 23 septembrie 2020 au fost respinse apelurile procurorului, inculpatului Avram Victor, avocatului Terioșchin Denis în numele inculpatului Gonța Ion, avocatului Procopovici Augustin în numele inculpatului Zerschi Eugeniu, ca fiind nefondate, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate. 4.1 Instanța de apel a statuat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpații Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu au săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane. Instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat dovedită indubitabil vina inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu iar acțiunile lor just au fost calificate în temeiul art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, iar personalitatea acestora susceptibilă supusă răspunderii penale. Și că întreaga sistemă de probe examinate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpații Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu au comis infracțiunea incriminată prevăzută de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal. A constatat cu certitudine că în acțiunile inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu se regăsește latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, or, deși inculpații în cadrul cercetării judecătorești nu au recunoscut faptele incriminate, în acest sens, instanța de apel constată cert că, la 16.03.2017, aproximativ la 8 orele 21:00, în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. Florilor 26/2, inculpații au aplicat lovituri părții vătămate Moisei Marin, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1218/D din 23.06.2017, potrivit căruia la Moisei Marin au fost depistate: fractura marginală os mastoidian pe dreapta, excoriații la nivelul capului și feței, edeme echimotice la nivelul feței, ce se califică ca vătămare corporală ușoară ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată. La caz, fiind reținute și declarațiile părții vătămate Moisei Marin. Și că din declarațiile atât a inculpaților cît și martorilor audiați, nu rezultă că Avram Victor ar fi folosit un obiect asemănător cu un pumnal, iar în cazul respectiv, instanța de judecată nu poate agrava situația inculpaților, în lipsa unor probe concludente și pertinente, care ar corobora între ele. Instanța de apel a notat că, fapta prejudiciabilă exprimată prin încălcarea grosolană a ordinii publice, în privința inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu s-a exprimat prin aplicarea loviturii cu pumnul și picioarele lui Moisei Marin, or, ultimul a comunicat în ședința de judecată, în foișor în acea seară erau în jur de 10 persoane, însă ce a căzut jos și și-a pierdut conștiința, a simțit mai multe lovituri în diferite regiuni ale corpului. Faptul că partea vătămată a fost maltratată, se confirmă și prin declarațiile martorului Moisei Gheorghe. Faptul că inculpații au comis o fapta ilegală, se probează și prin declarațiile martorului Malai Vlad, care fiind audiat în instanța de fond, a relatat că, activând în calitate de șofer la batalionul de reacționare operativă, la data de 16.03.2017, aproximativ în jurul orelor 21:00 a primit o informație precum că este o persoană bătută. La rugămintea de a indica care anume persoane l-au agresat, solicitantul a indicat la 3 persoane - Avram Victor, Gonța Ion și Zerschi Eugeniu. A constatat cu certitudine că inculpații Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu au aplicat părții vătămate lovituri peste corpul acestuia, aflându-se în foișorul din ograda de locuit, într-un final conflictul ce a avut loc în public, la care nu s-a ținut cont de opinia și atitudinea celor din jur. În acțiunile inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu este prezentă latura subiectivă a componenței de infracțiune de huliganism, aceștia au comis fapta infracțională cu intenție directă, or, din materialele cercetate, rezultă că după ce partea vătămată i-a comunicat lui Zerschi Eugeniu că nu are asupra sa țigări, aceasta a fost bătută în foișor, și ulterior impusă să aducă ceva băuturi alcoolice, or, partea vătămată împreună cu Avram Victor, Gonța Ion și Zerschi Eugeniu au mers la domiciliul părții 9 vătămate, unde ultimul i-a înmânat acestora o sticlă de whisky. Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat privind condamnarea inculpaților în baza art.287 alin.(3) Cod penal, or, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost posibil de stabilit dacă în cadrul acțiunilor întreprinse de către inculpați, au fost folosite careva obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Declarative au fost considerate de către instanța de apel și afirmația inculpatului Avram Victor precum că, între ei și victima au fost niște relații de îmbrânceala care s-au finisat cu împăcare pe loc, or, aceasta afirmație nu corespunde celor cercetate în ședința de judecată, în contextul în care anume partea vătămată a solicitat intervenirea organelor de drept, după ce a fost maltratat de inculpați, precum și afirmația precum că inculpatul Gonța Ion nu a participat la bătaie și alte schimburi de cuvinte necenzurate, or, din declarațiile martorului Malai Vlad, rezultă cert că, la rugămintea de a indica care din persoane a aplicat violență, partea vătămată a indicat la Avram Victor, Gonța Ion și Zerschi Eugeniu. A fost respinsă și solicitarea avocatului privind încadrarea acțiunile lui Zerschi Eugeniu în baza art.287 alin.(1) Cod penal, pe motiv că acesta de unul singur a avut conflict cu Moisei Marin, or, în sensul dat, se reține că, conflictul a fost inițiat anume de Zerschi Eugeniu care a cerut o țigară de la partea vătămată, însă pînă la urmă, ultimei i-a fost aplicate lovituri de toți inculpați, fapt menționat de partea vătămată care a indicat că după ce a căzut jos, a simțit mai multe lovituri în diferite regiuni ale corpului, totodată, partea vătămată a indicat la inculpați ca la persoane care l-au maltratat. Instanța de apel a considerat că prima instanță, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenul pedepsei inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal și justificat a aplicat lui Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, fiecăruia, și lui Zerschi Eugeniu - o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, or, inițiatorul conflictului a fost anume Zerschi Eugeniu. Instanța de apel a mai reținut că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 31.07.2017, Zerschi Eugeniu a fost condamnat în baza art.349 alin.(11), art.85 alin.(1) Cod penal, la 5 ani închisoare. În acest context, prin cumul de sentințe, legal și justificat prima instanță a adăugat parțial la pedeapsa aplicată în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 31.07.2017, stabilindu-i 10 lui Zerschi Eugeniu o pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A considerat că anume această pedeapsă - privativă de libertate, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpatul Zerschi Eugeniu, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului. Cu referire la pedeapsa cu închisoare aplicată inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard, instanța de apel a notat că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora. Instanța de apel a remarcat că în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. A constatat că la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpaților în prezenta speță, prima instanță a pus accentul și pe personalitatea persoanei vinovate, învederând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei penale, îndeosebi cele reținute de către această instanță, ce vizează personalitatea inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard, sunt suficiente pentru a aplica prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, astfel că Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard nu au antecedente penale, au comis o infracțiune mai puțin grave, la locul de trai, aceștia se caracterizează pozitiv. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, instanța de apel a considerat că soluția primei instanței, este întemeiată, astfel, fiind dispusă admiterea în principiu a acțiunii civile înaintată de partea vătămată Moisei Marin în partea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului daunei despăgubirilor parvenite să decidă instanța civilă, instanța de judecată s-a axat asupra faptului că, din materialele cauzei nu se probează cuantumul prejudiciului material revendicat. Cu referire la prejudiciul moral, instanța de apel a reținut că acțiunea civilă este întemeiată și justificată parțial, or, fiind dispusă spre încasare din contul inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard, în beneficiul părții vătămate, a câte 5000 lei, și din contul inculpatului Zerschi Eugeniu – 7000 lei, instanța de fond a 11 ținut cont că, în urma loviturilor aplicate, partea vătămată Moisei Marin a fost supus la suferințe fizice și psihice, prin urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea infracțională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată, iar legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, iar prin prisma prevederilor Cod civil, în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și în cazul privațiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere și pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echității. Instanța de apel a considerat că suma prejudiciului moral, dispus spre încasare din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate, este justificată, având în vedere că acesta constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în considerație totodată și faptul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților. A concluzionat că prima instanță legal a dispus și încasarea din contul inculpaților Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu în beneficiul părții vătămate Moisei Marin, toate cheltuielile legate de asistență juridică, în sumă de 1000 lei de la fiecare inculpat, pentru serviciile juridice în cauza în prima instanța.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care invocând incidența pct. 6, 10, 12 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată. 5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că: - instanța de apel eronat a conchis că acțiunile inculpaților nu se regăsesc în conjunctura infracțiunii huliganism agravant prevăzut în dispoziția art. 287 alin. (3) Cod penal, dimpotrivă acestea întrunesc elementele huliganismului într-o variantă tip incriminată la alin. lit. b), alin. (2) art. 287 Cod penal; - acțiunile inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu au avut loc într-u n loc public (în fața blocului de locuit din mun. Chișinău, str. xxxxx), astfel încât făptașii împreună și de comun acord, în prezența altor persoane, fără motiv, cu obrăznicie deosebită, intenționat l-au înjurat pe partea vătămată Marin 12 Moisei după ce, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu palmele, pumnii, picioarele și un obiect din metal peste cap și diferite părți al corpului, acțiuni care reieșind din gradul de intensitate, conturează infracțiunea de huliganism agravant, raportata la art. 287 alin. (3) Cod penal; - demonstrarea armei și aplicarea cu aceasta a loviturilor părții vătămate, a avut un caracter real și nu unul imaginar pentru victimă, deoarece aceste acțiuni complexe, au relevanță la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în varianta agravantă a infracțiunii de huliganism prevăzută în dispoziția art. 287 alin. (3) Cod penal; - constatările instanței de apel le consideră eronate, inculpatul Gonța Ion fiind audiat la etapa urmăririi penale a indicat că la 16.03.2017 seara au fost în ograda din str. Florilor împreună cu Zerschi Eugeniu, Tarnovschi Eduard, Avram Victor și Patrașco Petrea și la un moment dat a apărut un conflict între cei prezenți la masă și Moisei Marin, locuitor al blocului din preajmă cei prezenți au fugit spre Moisei Marin și au participat la bătaie; - instanța de apel urma să rețină comportamentul violent pe care l- au manifestat inculpații, atunci cînd a acționat într-un mod intenționat, demonstrativ, violent exprimând în mod vădit o desconsiderațiune față de valorile social-umane și ordinea necesară în socitatea educată, amenințând și aplicând violența fizică asupra pătimitului Moisei Marin, folosind în acest sens un obiect dur contondent, provocându-i victimei sentiment de insecuritate pentru viața și sănătatea lui, precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană fiind utilizate expresii jignitoare adresate părții vătămate, fapt prin care i-a fost adusă o atingere inevitabilă drepturilor și intereselor persoanei ale victimei. - instanța de apel în mod arbitrar a selectat frânturi din declarațiile părții vătămate Moisei Marin ca urmare și-a întemeiat concluzia predominant doar în baza declarațiilor și versiunii inculpaților și în mod inexplicabil nu a indicat în baza căror motive și raționamente a respins totalitatea cumulului de probe administrat de către acuzare în susținerea învinuirii aduse; - declarațiile părții vătămate urmează a fi analizate în coroborare cu rezultatele obținute în cadrul prezentării spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 12.05.2017, conform căruia partea vătămată Moisei Marin a recunoscut în poza nr.4, cu înfățișarea cet. Avram Victor, ca persoana care purta asupra sa pumnalul din fier; - instanța de apel, urma să evalueze întregul suport probatoriu prezentat de către partea acuzării, apreciindu-le direct în coroborare cu alte probe furnizate, dar să nu se limiteze la trecerea acestora în revistă, 13 iar unele din ele în genere nu au fost supuse unei aprecieri minuțioase; - instanța de apel nu a dat nici o apreciere la cererea părții vătămate Moisei Marin din 06.04.2017 (vol. I. f.d. 15); la plângerea lui Moisei Marin din 17.03.2017 (vol. I, f.d.25); raportul inspectorului inferior Malai Vlad (vol. I, f.d. 22). - prima instanță și instanța de apel, neîntemeiat au apreciat critic declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării, care au dat declarații sub jurământ, preîntâmpinați de răspunderea penală ce o poartă, iar declarațiile inculpaților, care sunt cointeresați în finalul procesului penal, au fost puse la baza sentinței; - este greșită soluția instanței de apel cu privire la pedeapsa numită lui Gonța Ion, Tarnovschi Eduard, Avram Victor și Patrașco Petrea, prin urmare modalitatea de motivare a soluției pe cauza dată fără a constata careva temeiuri legale privind aplicarea unei pedepse în derogare de la principiile procesual penale, denotă faptul că instanța de apel a pronunțat o soluție eronată, prin ce se constată că s-a aplicat pedeapsa greșit individualizată contrar prevederilor legale, fapt care se regăsește în dispoziția pct. 10) al. (1) art. 427 Cod de procedură penală; - instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Gonța Ion, Tarnovschi Eduard, Avram Victor și Patrașco Petrea nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale, personalitatea inculpaților raportate la acțiunile incriminate dânșilor, precum și la circumstanțele în care au fost săvîrșite faptele imputate. - instanța de apel, constatând cele mai sus expuse, a constatat în mod eronat oportunitatea diminuării pedepsei aplicate, care va asigura atingerea scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal; - contrar faptului că inculpați Gonța Ion, Tarnovschi Eduard, Avram Victor și Patrașco Petrea nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestora a fost dovedită și prin urmare acest fapt denotă că dânșii nu au conștientizat pericolul creat prin infracțiune și nici nu au contribuit la repararea daunelor; - instanțele de judecată, neîntemeiat au aplicat pe caz prevederile art. 90 Cod penal, fără a indica motivele condamnării cu suspendarea condiționată, invocând în acest sens un unic motiv conform căruia inculpații ar putea să se reeduce fără a fi supuși unei pedepse privative de libertate;

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, avocatul Terioșchin Denis în numele inculpatului Gonța Ion, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de către procuror, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, iar motivele invocate în 14 recurs au constituit obiect de examinare în instanța de apel, astfel, considerând corecte constatările instanței de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și argumentele prezentate, Colegiul Penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din dosar. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Din conținutul recursului declarat, Colegiul Penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Având în vedere argumentele recursului, Colegiul Penal relevă că sub aspectul acestor temeiuri de casare, procurorul consideră că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, există o contradicție evidentă între cele reținute prin soluția adoptată la reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și probele administrate și că instanța de apel eronat a menținut modul de executare a pedepsei cu închisoare, stabilită inculpaților de către prima instanță, care în opinia recurentului instanța a aplicat inculpaților o pedeapsă contrar 15 prevederilor legale. Din lucrările dosarului, Colegiul Penal constată că argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză, dat fiind că instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și procesual penale, pronunțând o decizie legală și întemeiată. Astfel, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței de apel că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpații Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane. Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a conchis asupra vinovăției lui Avram Victor, Gonța Ion xxxxx, Patrașco Patrea xxxx, Tarnovschi Eduard xxși Zerschi Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe cumulul de probe cercetate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părții vătămate Moisei Marin, martorilor Malai Vlad, Moisei Gheorghe, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală (f.d. 78, vol. VII). Probele indicate sunt detaliat descrise în pct. 17 al deciziei instanței de apel, care au fost examinate complet și obiectiv, fiind corect apreciate de instanța de apel, nu prezintă temei de îndoială și direct indică la comiterea de către inculpații Avram Victor, Gonța Ion xxx, Patrașco Patrea xxxxx, Tarnovschi Eduard xxxxxx și Zerschi Eugeniu a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția cărora a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc. Astfel, Colegiul Penal reține că, temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, invocat de către procuror nu s-a confirmat în prezenta cauză, deoarece instanțele corect și motivat au încadrat juridic acțiunile comise de către inculpații Avram Victor, Gonța Ion xxx, Patrașco Patrea xxx, Tarnovschi Eduard xx și 16 Zerschi Eugeniu, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Colegiul Penal menționează și faptul că, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic argumentul adus de recurent precum că „instanța de apel eronat a conchis că acțiunile inculpaților nu se regăsesc în conjunctura infracțiunii huliganism agravant prevăzut în dispoziția art. 287 alin. (3) Cod penal”. Or, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard și Zerschi Eugeniu, reîncadrând corect acțiunile acestora în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de apel corect a reținut că din declarațiile atât a inculpaților cît și martorilor audiați, nu rezultă că Avram Victor ar fi folosit un obiect asemănător cu un pumnal, iar în cazul respectiv, instanța de judecată nu poate agrava situația inculpaților, în lipsa unor probe concludente și pertinente, care ar corobora între ele. Astfel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, conform argumentelor din apeluri, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia menținerii sentinței, decizia fiind una legală și motivată. În continuare, analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului și temeiurile de drept invocate referitor dezacordul recurentului cu pedeapsa aplicată inculpaților, temei pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul Penal atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78, 90 Cod penal. Conform art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi 17 infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Dispozițiile art. 75 alin. (1) Cod penal stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea 6 categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Deși acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond în partea individualizării pedepsei închisorii cu suspendare stabilit inculpaților Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea și Tarnovschi Eduard, Colegiul Penal consideră că instanța de apel la menținerea soluției primei instanțe, corect a interpretat și aplicat prevederile art. 7, 61, 75, 84, 90 Cod penal. Astfel, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, în coraport cu faptele comise, pericolul social al faptelor, corijarea și reeducarea acestora, corect a concluzionat că prima instanță justificat a aplicat lui Avram Victor, Gonța Ion, Patrașco Patrea, Tarnovschi Eduard, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, fiecăruia. Cu referire la alegațiile recurentului privind aplicarea eronată de către prima instanță a prevederilor art. 90 Cod penal deoarece nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă ci o măsură ce se referă la modul de executare a pedepsei, la baza căreia se află iraționalitatea executării reale a pedepsei cu închisoare, în același timp evidențiind că în perioada de probațiune asupra inculpatului planează pedeapsa închisorii, comportamentul și acțiunile acestuia fiind supravegheate de organul care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. Prin urmare, Colegiul Penal atestă că argumentele expuse de către partea acuzării în recursul ordinar, sunt declarative și vădit neîntemeiate. Față de considerentele menționate, Colegiul Penal atestă că instanța de apel a motivat suficient soluția sa, ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei, și anume: gravitatea infracțiunii săvârșite, faptul că inculpatul s-a căit sincer de cele comise, se 18 caracterizează pozitiv, aceste circumstanțe analizate în cumul, corect au permis primei instanțe de a concluziona raționalitatea dispunerii suspendării executării pedepsei cu închisoare, soluție menținută și de către instanța de apel. Astfel, nu pot fi reținute argumentele din recurs precum că instanța de apel în mod eronat a raportat circumstanțele prezentei cauze la normele penale și procesual-penale, deoarece instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Mai mult, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în susținerea recursului declarat, Colegiul Penal atestă că acestea în esență acestea au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus, complet, argumentat și motivat legal, iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a circumstanțelor cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis nici erorile de drept sesizate de recurent prevăzute în pct. 6), 10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și care au fost semnalate de către recurent, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. Prin 19 urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, care sunt identice celor din cererea de recurs. Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul Penal conchide că erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Avram Victor, Gonța Ion xxxx, Patrașco Petrea xxxx, Tarnovschi Eduard xxxxx, Zerschi Eugeniu xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 20