1cs-136/2021 — art. 203 CPP

Dosarul nr. 1cs-136/2021

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

25 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

examinând cererea avocatului IUSTIN Cristian, în numele lui FINTISOV Iuri,

privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, (dosar nr. 12r-96/20) de la Curtea de Apel Chișinău la o altă

instanță egală în grad,

c o n s t a t ă :

declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, (dosar nr. 12r-

96/20) adoptată și pronunțată asupra chestiuni de ridicare a sechestrului aplicat asupra

bunurilor deținute de recurent.

de strămutare a judecării recursului de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță

egală în grad, motivând că modalitatea de examinare a cererii de recurs este departe de

un proces echitabil, judecarea recursului fiind tergiversată în mod intenționat, prin ce

se aduce atingere drepturilor și libertăților recurentului. Mai mult, recurentul a pus la

îndoială imparțialitatea judecătorilor ce examinează acest recurs.

penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de strămutare.

În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de

Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă

instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea

ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi

cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți, iar art. 47 Cod de

procedură penală prevede că cererea de strămutare înaintată de părți trebuie să fie

motivată, iar documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta de către

partea care solicită strămutarea.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că accesul liber la justiție implică prin natura

sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este

atinsă substanța dreptului (hotărârea Lungoci versus România).

În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care

poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la

momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când

regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea. De asemenea,

strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța sesizată cu

judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu

privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului

pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces

1

echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții

Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și

prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a

cauzei.

Criticele titularului cererii de strămutare sunt neîntemeiat, or cele arătate nu cad

sub incidența temeiurilor de strămutare a judecării recursului.

De asemenea, în cerere nu sunt indicate argumente concrete ce ar confirma faptul

necesității dispunerii strămutării cauzei nominalizate, la o altă instanță de judecată

egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, care ulterior ar duce la examinarea obiectivă,

rapidă și completă a cauzei, cu atât mai mult că potrivit art. 26 Cod de procedură penală

la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun

numai legii, cauzele penale judecându-se pe baza legii și propriei convingeri bazate

pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.

În speță, dreptul la un proces echitabil, consacrat în art. 6 CoEDO, nu este atins,

partea apărării având posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale

instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă,

imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, acestea putând fi realizate

prin mijloace procedurale concrete, cum sunt căile de atac, prevăzute de legislație.

Legislația procesual-penală recunoaște dreptul părții de a invoca pretinse încălcări

de drepturi și libertăți în cadrul susținerilor verbale, instanța fiind obligată să se expună

motivat asupra alegațiilor făcute, iar, în situația în care pe parcursul judecării cauzei se

vor aduce atingere drepturilor și libertăților procesuale ale inculpatului și apărarea nu

va primi răspunsuri (hotărârile CtEDO Ruiz Torija versus Spania, Moreira Ferreira versus

Portugalia, Wagner și J.M.W.L. versus Luxemburg și Magnin versus Franța), este în drept să

exercite dreptul la atac a hotărârii judecătorești,.

Prin urmare, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la

concluzia că cererea privind strămutarea judecării recursului lui FINTISOV Iuri,

declarată împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana(dosar nr. 12r-

96/20) adoptată și pronunțată asupra chestiuni de ridicare a sechestrului aplicat asupra

bunurilor deținute de recurent, este neîntemeiată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Respinge ca fiind neîntemeiată cererea avocatului IUSTIN Cristian, în numele lui

FINTISOV Iuri, privind strămutarea judecării recursului declarat împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana(dosar nr. 12r-96/20) de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad.

Încheierea este irevocabilă, publicată la 25 iunie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

2