1re-107/21 — art. 313 CPP

Dosarul nr.1re-107/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Țurcan Anatolie și Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către petiționara Ionița Tamara, prin care solicită casarea încheierii Judecătoriei

Soroca, sediul Central din 15 octombrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, în procedura prevăzută de art.313 Cod de

procedură penală,

a c o n s t a t a t:

respins plângerea depusă de Ionița Tamara împotriva ordonanței procurorului

procuraturii Soroca, Nadejda Drumea din 29.11.2016, prin care a fost dispus

refuzul în pornirea urmării penale în privința primarului com. XXXXX și

secretarei Primăriei XXXXX din lipsa în acțiunile lor a elementelor infracțiunii, cu

clasarea procesului penal și ordonanței procurorului-șef în Procuratura raionului

Soroca, Serghei Cebotari din 26.12.2016 de respingere a plângerii.

Judecătoriei Soroca din 15.10.2020, anularea ordonanței de refuz în începerea

urmăririi penale din 29.11.2016 a procurorului Nadejda Drumea și obligarea

organelor de drept de a porni o cauză penală pentru cercetarea tuturor

circumstanțelor cauzei și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

În motivarea recursului a invocat că, nu este deacord cu ordonanțele emise

de procurorul în Procuratura raionului Soroca din 26.11.2016 și 26.12.2016,

deoarece nu au fost cercetate toate circumstanțele indicate în plângerea sa. A

menționat, că a solicitat examinarea plângerii sale și tragerea la răspundere penală

a persoanelor vinovate. Manea Nadejda fiind lucrător social a îndeplinit funcțiile

de serviciu și totodată s-a folosit de acestea în scopuri personale, fiind remunerată

de stat pentru prestarea serviciilor, a înșelat-o pe Damaschin Efrosinia și a acaparat

prin înșelăciune proprietatea acesteia. A solicitat ca instanța să intervină în situația

dată și să o tragă la răspundere în conformitate cu legea.

A considerat că, în acțiunile primarului s. XXXXX și a secretarei persistă

elemente ale infracțiunilor, solicitând de a fi deschisă o cauză penală pentru

tragerea persoanelor vinovate la răspundere penală.

2020, a fost respins ca nefundat recursul declarat.

1

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a conchis că, la emiterea încheierii

din 15 octombrie 2020, judecătorul a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a

dat o apreciere obiectivă acțiunilor organelor de urmărire penală, concluzionând că

nu sunt temeiuri de anulare a ordonanțelor contestate și pornirea urmăririi penale

pe faptele invocate în plângerea depusă de petiționara Ionița Tamara, din care

considerente a dispus respingerea plângerii, ca fiind neîntemeiată.

Instanța de recurs a apreciat cererea de recurs ca fiind doar dezacordul

petiționarei cu soluția adoptată de judecătorul de instrucție, cu descrierea

evenimentelor în viziunea petiționarei Ionița Tamara, mai mult ca atât recurenta nu

a invocat în cererea de recurs careva temeiuri concrete pentru casarea încheierii

emise și anularea actelor procurorilor în procuratura raionului Soroca din

29.11.2016 și 26.12.2016, or, la caz deja au fost întreprinse acțiuni întru

soluționarea plângerii, acțiuni ce au purtat un caracter legal ceea ce a dus la

emiterea de către procurorul în Procuratura raionului Soroca, Nadejda Drumea a

ordonanței din 29.11.2016 de refuz în pornirea urmăririi penale cu clasarea

procesului penal pe faptele invocate de către Ionița Tamara.

Instanța de recurs a menționat că, recurentul deși a specificat anumite

circumstanțe nu a indicat chestiunile relevante și concrete, care ar demonstra că de

către organul de urmărire penală au fost încălcate drepturile și libertățile sale, ceea

ce conform legislației în vigoare este obiectul examinării de către judecătorul de

instrucție, iar invocarea cu privire la încălcarea dreptului ultimului la un proces

echitabil este una declarativă ne susținută prin probe.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs a concluzionat că careva

temeiuri de casare a încheierii instanței de fond nu s-au stabilit, din care

considerente a respins recursul înaintat ca nefondat, cu menținerea încheierii

Judecătoriei Soroca, sediul Central din 15.10.2020 fără modificări.

casarea acesteia și încheierea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 15 octombrie

2020, anularea ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale din 29 noiembrie

2016 și obligarea organelor de drept de a porni o cauză penală pentru cercetarea

tuturor circumstanțelor cauzei și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

În motivarea recursului în anulare declarat, autorul acestuia invocă

argumente similare celor menționate în cererea de recurs (pct.2 din prezenta

decizie), fără a aduce careva argumente noi.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.452 alin.(1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești

după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 și cu argumentarea

2

ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv

când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal subliniază faptul că, dreptul de a declara recurs

în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a

fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de

atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de

procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, adoptată

în ordinea reglementată de art.449 Cod de procedură penală, în procedura

prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în

fond, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1)

art.452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea

Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020 în speța dată, este inadmisibil,

deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în

anulare.

Cod de procedură penală, Colegiul penal decide în privința inadmisibilității

recursului înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

procedură penală, Colegiul penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționara Ionița

Tamara, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16

decembrie 2020, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

3