1ra-1018/2021 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art.427, pct. 6, 8 CPP
1ra-1018/2021 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1018/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena,
examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către avocata
Gîrneț Zinaida în numele inculpatei și de către inculpată, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2020 și sentinței
Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019, în cauza penală în
privința lui,
Cara Aliona x, născută la x, originară din satul x.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 02 martie 2018 – 19 februarie 2019;
Instanța de apel: 24 aprilie 2019- 30 mai 2019;
06 iulie 2020 – 28 decembrie 2020;
Instanța de recurs: 13 decembrie 2019 – 24 martie 2020;
24 februarie 2021 – 21 aprilie 2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019,
Cara Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată:
- în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (pe episodul de escrocherie în
privința lui Romanova Anna) sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu)
an;
- în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (pe episodul de escrocherie în
privința SC „Easy Credit” SRL) sub formă de 2 (doi) ani închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatei Cara Aliona i-a fost stabilită
pedeapsa definitivă de 2 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis pentru femei.
Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la
pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial, pedeapsa neexecutată stabilită prin
sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19.09.2017, în baza art. 186
alin. (2) lit. c), d) Cod penal, de 3 ani închisoare, suspendați conform art. 90 Cod
penal, cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani, și i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă în formă de 3 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, pentru femei.
1
S-a încasat de la Cara Aliona în beneficiul lui Romanova Anna suma de
4018 lei în contul recuperării prejudiciului material și suma de 3000 lei cu titlu de
reparare a prejudiciului moral.
S-a încasat de la Cara Aliona în beneficiul SRL „Easy Credit” suma de
23 567,09 lei în contul recuperării prejudiciului material.
S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la Cara Aliona
cheltuielile judiciare suportate în mărime de 12 600 lei pentru efectuarea
expertizelor judiciare.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, la 29
ianuarie 2016 aproximativ la ora 13.00 Cara Aliona fiind în relații de încredere cu
Romanova Anna, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu scopul dobândirii
telefonului mobil, a rugat-o pe Romanova Anna să perfecteze la filiala Taraclia a
SA „Moldtelecom”, amplasată în or. x, pe numele său contract de prestare a
serviciilor publice de comunicații electronice mobile „UNITE”, la încheierea
căruia clientului i se pune la dispoziție un telefon mobil cu condiția achitării
abonamentului UNITE și prețul telefonului mobil într-un anumit termen stabilit,
promițând lui Romanova Anna că dânsa va achita prețul telefonului mobil și
plata lunară a abonamentului conform contractului încheiat între SA
„Moldtelecom” și Romanova Anna.
Însă după ce Cara Aliona a primit de la Romanova Anna telefonul mobil
Samsung SMGT361, cu IMEI – cod x cu SIM cartela x în valoare de 2460 lei,
achitând prima rată de 500 lei pentru rambursarea prețului telefonului mobil,
convingând-o astfel pe Romanova Anna de ținerea promisiunii false, în
continuare nu a mai efectuat nici o plată lunară pentru procurarea telefonului
mobil respectiv, cauzând astfel lui Romanova Anna un prejudiciu material
considerabil, în sumă de 1960 lei, care constituie diferența între valoarea
telefonului mobil în sumă de 2460 lei, și prima rată achitată în mărime de 500 lei.
Tot, Cara Aliona, la începutul anului 2016, data exactă nu a fost stabilită,
acționând intenționat, în scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane,
prin înșelăciune, a primit accesul la datele personale, buletinul de identitate ale
lui Romanova Anna, și neavând împuterniciri pentru încheierea cărorva
contracte din numele lui Romanova Anna, a sunat la SRL „Smad-Grup”
mun. Chișinău, și din numele lui Romanova Anna, a comunicat toate datele
personale necesare din buletin de identitate a ultimei, prin telefon a comandat
achiziționarea unui frigider de marca „Winter HWL-310I”, cu valoarea de 6857
lei, dormitor „Svit-mebliv Exclusiv Kim”, cu valoare 6627 lei, saltea „Safir
Classic”, 160 x 200 (20cm) cu valoarea de 1694 lei, valoarea totală a bunurilor
fiind de 15 178 lei.
La 06 februarie 2016, bunurile indicate: frigider marca „Wintter HWL310I”
în valoare de 6857 lei, dormitor marca „Svit-mebliv Exclusiv Kim”, în valoare de
6627 lei, saltea marca „Safir Classic 160x200 (20 cm)” în valoare de 1694 lei au fost
livrate lui Cara Aliona de către furnizorul SRL „Smad-Grup” la locul ei de
domiciliu pe adresa, Taraclia, str. Gagarin 69.
În continuare pentru dobândirea bunurilor materiale respective,
2
Cara Aliona, acționând cu intenție criminală, fără intenția de a rambursa plata
împrumutului oferit de SC „Easy Credit” SRL pentru bunurile livrate, a executat
din numele lui Romanova Anna semnătura în contractul de împrumut încheiat la
06.02.2016 cu SC „Easy Credit” SRL nr. x, la suma împrumutului de 15178 lei și
actul de primire-predare de la SRL „Smad-Grup” a bunurilor materiale indicate,
prin imitarea semnăturii lui Romanova Аnna, cauzând astfel SC „Easy Credit”
SRL prejudiciu material considerabil în sumă totală de 15 178 lei.
Conform rechizitoriului Cara Aliona a fost învinuită pentru faptul că, la
începutul anului 2016, data exactă nu a fost stabilită, Cara Aliona acționând
intenționat, în scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune a primit accesul la datele personale, buletinul de identitate a părții
vătămate Romanova Anna, și neavând împuterniciri pentru încheierea cărorva
contracte din numele lui Romanova Anna, a sunat la SRL „Smad-Grup”
mun. Chișinău, și din numele lui Romanova Anna, comunicând toate datele
personale necesare din buletin de identitate a ultimei, prin telefon a comandat
achiziționarea unui frigider de marca „Winter HWL-310I”, cu valoarea de 6857
lei, dormitor „Svit-mebliv Exclusiv Kim”, cu valoare 6627 lei, saltea „Safir
Classic”, 160 x 200 (20 cm) cu valoarea de 1694 lei, valoarea totală a bunurilor
fiind de 15 178 lei. Comanda bunurilor respective a fost efectuată în credit prin
luarea unui împrumut de la SC „Easy Credit” SRL, cu stingerea împrumutului
pe parcursul a 12 luni.
La 06 februarie 2016 bunurile indicate au fost livrate inculpatei
Cara Aliona de către furnizorul SRL „Smart-Grup” la locul ei de domiciliul în or.
x.
În continuare pentru dobândirea bunurilor materiale respective,
Cara Aliona, neavând intenția de a rambursa lunar împrumutul oferit de SC
„Easy Credit” SRL pentru bunurile livrate, în scopul confecționării și folosirii
documentelor oficiale false, care acordă drepturi, a executat prin imitare a
semnăturii părții vătămate Romanova Anna în rubricile sub numele ultimei pe
contractul de împrumut încheiat cu SC „Easy Credit” SRL nr. x la 06.02.2016, de
primirea împrumutului la suma de 15178 lei și în actul de primire-predare de la
SRL „Smart-Grup” a bunurilor materiale indicate, prin ce a falsificat aceste
documente.
Acțiunile Alionei Cara pe acest capăt de învinuire au fost încadrate în baza
art. 361 alin.(1) Cod penal, ca confecționarea și folosirea documentelor oficiale false,
care acordă drepturi.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
raionului Taraclia, Chirnev Boris, prin care a solicitat casarea sentinței, în partea
excluderii capătului de învinuire a lui Cara Aliona în baza art. 361 alin.(1) Cod
penal și respingerii cerinței procurorului de a încasa cheltuielile judiciare de la
Cara Aliona în sumă de 12 600 lei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
Cara Aliona să fie recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzută de
art. 361 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de
un an. În conformitate cu art. 60 alin.(1) lit. a) Cod penal, Cara Aliona să fie
3
liberată de la răspundere în baza art. 361 alin.(1) Cod penal, în legătură cu
expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Să se încaseze de
la Cara Aliona în beneficiul statului suma de 12 600 lei în contul recuperării
cheltuielilor judiciare, suportate de IP Taraclia pentru efectuarea expertizei
judiciare grafoscopică. În rest celelalte dispoziții ale sentinței să fie menținute.
3.1. În argumentarea apelului procurorul a indicat că:
- sentința primei instanțe în partea excluderii din învinuirea inculpatei
Cara Aliona capătul de acuzare în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 361
alin.(1) Cod penal, este neîntemeiată;
- dobândirea ilicită a bunurilor în rezultatul folosirii de către făptuitor a
unui document, falsificat anterior de o altă persoană urmează a fi calificată doar
conform art.190 Cod penal;
- nu este necesară calificarea suplimentară conform art.361 Cod penal,
deoarece, reieșind din prevederile art.118 Cod penal, prezentarea unor asemenea
documente apare ca varietate a înșelăciunii, deci și a componenței de escrocherie.
În același timp, falsificarea unor astfel de documente, urmată de folosirea lor de
către falsificator în vederea sustragerii bunurilor trebuie calificată conform
art.190 Cod penal și art.361 Cod penal;
- având în vedere că anume Cara Aliona a falsificat contractul de
împrumut încheiat cu SC „Easy Credit” SRL nr. x din 06.02.2016 privind
dobândirea în împrumut suma de 15 178 lei și actul de primire-predare de la SRL
„Smad-Grup” a bunurilor materiale, executând prin imitare a semnăturii lui
Romanova Anna în rubricile respective din actele menționate, și ca urmare
dobândind astfel de la SC „Easy Credit” SRL sumă de 15 178 lei pentru
procurarea frigiderului, dormitorului și a saltelei, astfel, acțiunile lui Cara Aliona
urmează a fi calificate și în baza art. 361 alin.(1) Cod penal;
- referitor la cheltuielile judiciare, a invocat că, neachitarea la timp de către
IP Taraclia a plății pentru efectuarea expertizei judiciare, nu înseamnă că IP
Taraclia nu a achitat prețul expertizei în beneficiul instituției de expertiză.
Întârzierea respectivă nu depinde de IP Taraclia, dar de alte circumstanțe, adică
mijloacele financiare sub formă de cheltuieli judiciare, de regulă, se transferă de
către organul de poliție către instituția de expertiză o dată în trimestru sau în
semestru printr-o plată unică pe mai multe cauza penale. Nici la urmărirea
penală și nici în instanța de judecată Cara Aliona nu a achitat suma cheltuielilor
judiciare în mărime de 12 600 lei;
- a menționat că ordonatorul efectuării expertizei judiciare grafoscopică
nr.34/12/5-R-187 din 27.09.2017 este Statul R. Moldova reprezentat de OUP IP
Taraclia. În cadrul urmăririi penale și a procedurii judiciare nu a fost stabilit că
inculpata Cara Aliona nu are posibilitate să achite cheltuielile judiciare sau că
plata acestora ar putea influența substanțial asupra situației ei materiale;
- reieșind din faptul că inculpata Cara Aliona nu se încadrează în nici una
din condițiile stabilite în art. 229 CPP, pentru a fi eliberată de la plata cheltuielilor
judiciare, astfel fiind recunoscută vinovată în baza art. 190 alin.(1) și art. 190
alin.(1) Cod penal, conform art.229 Cod de procedură penală, urmează să
4
suporte cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare grafoscopică nr.34/12/5-
R-187 din 27.09.2017.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2019,
a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în capătul învinuirii de
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 361 alin.(1) Cod penal, pronunțând în
această parte o nouă hotărâre, după cum urmează:
Cara Aliona a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 361 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă din motivul
intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
În rest sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019, a
fost menținută.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24
martie 2020, s-a admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2019, în privința cet. Cara
Aliona și dispusă rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din
28 decembrie 2020, a fost respins apelul declarat de către inculpata Cara Aliona,
ca fiind depus peste termen.
A fost admis apelul declarat de către procuror, casată parțial sentința pe
capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod
penal și în capătul stabilirii pedepsei definitive, rejudecată cauza și pronunțată în
această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
după cum urmează:
A fost recunoscută vinovată Cara Aliona în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă din motivul
intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.
Potrivit art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită
prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019 de 3 ani și
6 luni închisoare, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința
Judecătoriei Cahul din 21.06.2010 pe art. 186 Cod penal de 2 ani 6 luni închisoare,
și definitiv i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4
(patru) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.
A fost respinsă cererea lui Cara Aliona cu privire la amânarea executării
pedepsei în limitele prevăzute de art. 96 Cod penal.
În rest sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019,
prin care Cara Aliona a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin.
(1) Cod penal (pe episodul de escrocherie în privința lui Romanova Anna) sub formă de
închisoare pe un termen de 1 (unu) an și în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (pe episodul
de escrocherie în privința SC „Easy Credit” SRL) sub formă de 2 (doi) ani închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, inculpatei Cara Aliona i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani 6
luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.
Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa
5
aplicată i-a fost adăugată parțial, pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei
Cahul, sediul Taraclia din 19.09.2017, în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, de 3
ani închisoare, suspendați conform art. 90 Cod penal, cu stabilirea unui termen de probă
de 3 ani, și i-a fost stabilită pedeapsa definitivă în formă de 3 ani 6 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, a fost menținută.
6.1. Instanța de apel a menționat că: inculpata Cara Aliona a depus
apelul tardiv, invocând că a fost chemată la Secția specială, la data de 26 mai
2020, și doar atunci i s-a spus că are dreptul să înainteze cerere de apel.
Instanța de apel a notat că, chiar dacă s-ar admite că inculpata a făcut
cunoștință cu materialele cauzei penale la data de 26 mai, termenul de 15 zile a
expirat la data de 10 iunie 2020, iar potrivit datei indicate în cererea de apel de
însăși apelantă, cererea a fost scrisă la data de 22 iunie 2020, peste termenul legal
de 15 zile în interiorul căruia era în drept să declare apel. Instanța de apel a
considerat că motivul invocat este nefondat și nu constituie motiv pentru ca
apelul să fie considerat în termen în sensul art.404 Cod de procedură penală, sau
pentru repunere în termenul de declarare a apelului în sensul art.403 Cod de
procedură penală, inculpata nici nu a solicitat repunerea în termenul de
declarare a apelului.
Cu referire la apelul procurorului instanța de apel a notat, că prin Legea
nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018 a fost modificată dispoziția
art. 190 Cod penal și anume în dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau
abuz de încredere” se substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai
multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale
obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant
al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea
acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs
daune considerabile”.
Cu referire la prevederile art. 10 din Codul penal, că modificările operate
sunt aplicabile cazului în speță privind-o pe Cara Aliona, instanța de apel a
reținut că împrejurările menționate în partea descriptivă a sentinței contestate,
relevă în mod concludent că prima instanță legal și întemeiat a constatat și
apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată
inculpatei, însă incorect a decis asupra încadrării juridice a acțiunilor inculpatei
doar în baza art. 190, alin. (1), art. 190, alin. (1) Cod penal, și excluderea din
învinuirea inculpatei Cara Aliona a capătului de acuzare în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal, fapt ce determină,
necesitatea intervenirii în conținutul sentinței, în sensul evaluării tuturor
declarațiilor și probelor materiale examinate de prima instanță, prin prisma art.
361 alin.(1) Cod penal.
Ținând cont de faptul că modificările operate de legiuitor la art. 190 din
Codul penal, instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă
conformitate cu prevederile art. 101 din Cod de procedură penală, a constatat că,
Cara Aliona la data de 29 ianuarie 2016 aproximativ la ora 13.00, fiind în relații de
6
încredere cu Romanova Anna, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu scopul de
dobândirii telefonului mobil, a rugat-o pe Romanova Anna să perfecteze la filiala Taraclia
a SA Moldtelecom, amplasată în or. x, pe numele său contract de prestare a serviciilor
publice de comunicații electronice mobile „UNITE”, la încheierea căruia clientului i se
pune la dispoziție un telefon mobil cu condiția achitării abonamentului UNITE și prețul
telefonului mobil într-un anumit termen stabilit, promițând lui Romanova Anna că
dânsa va achita prețul telefonului mobil și plata lunară a abonamentului conform
contractului încheiat între SA Moldtelecom și Romanova Anna.
Însă după ce Cara Aliona a primit de la Romanova Anna telefonul mobil Samsung
SM-GT361, cu IMEI – cod x cu SIM cartela x în valoare de 2460 lei, achitând prima rată
de 500 lei pentru rambursarea prețului telefonului mobil, convingând-o astfel pe
Romanova Anna de ținerea promisiunii false, în continuare nu a mai efectuat nici o plata
lunară pentru procurarea telefonului mobil respectiv, cauzând astfel lui Romanova Anna
un prejudiciu material considerabil, în sumă de 1960 lei, care constituie diferența între
valoarea telefonului mobil în sumă de 2460 lei, și prima rată achitată în mărime de 500
lei.
Tot, Cara Aliona, la începutul anului 2016, data exactă nu a fost stabilită,
acționând intenționat, în scopul dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune, a primit accesul la datele personale, buletinul de identitate ale lui Romanova
Anna, și neavând împuterniciri pentru încheierea cărorva contracte din numele lui
Romanova Anna, a sunat la SRL „Smad-Grup” mun. Chișinău, și din numele lui
Romanova Anna, a comunicat toate datele personale necesare din buletin de identitate a
ultimei, prin telefon a comandat achiziționarea unui frigider de marca „Winter HWL-
310I”, cu valoarea de 6857 lei, dormitor „Svit-mebliv Exclusiv Kim”, cu valoare 6627
lei, saltea „Safir Classic”, 160 x 200 (20 cm) cu valoarea de 1694 lei, valoarea totală a
bunurilor fiind de 15 178 lei. La 06 februarie 2016, bunurile indicate: frigider marca
„Wintter HWL310I” în valoare de 6857 lei, dormitor marca „Svit-mebliv Exclusiv
Kim”, în valoare de 6627 lei, saltea marca „Safir Classic 160x200 (20 cm)” în valoare de
1694 lei au fost livrate lui Cara Aliona de către furnizorul SRL „Smad-Grup” la locul ei
de domiciliul pe adresa, x.
În continuare pentru dobândirea bunurilor materiale respective, Cara Aliona,
acționând cu intenție criminală, fără intenția de a rambursa plata împrumutului oferit de
SC „Easy Credit” SRL pentru bunurile livrate, a executat din numele lui Romanova
Anna semnătura în contractul de împrumut încheiat la 06.02.2016 cu SC „Easy Credit”
SRL nr. x, la suma împrumutului de 15178 lei și actul de primire-predare de la SRL
„Smad-Grup” a bunurilor materiale indicate, prin imitarea semnăturii lui Romanova
Аnna, cauzând astfel SC „Easy Credit” SRL prejudiciu material considerabil în sumă
totală de 15 178 lei.
Conform rechizitoriului Cara Aliona mai este învinuită pentru faptul că, la
începutul anului 2016, data exactă nu a fost stabilită, acționând intenționat, în scopul
dobândirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune a primit accesul la datele
personale, buletinul de identitate a părții vătămate Romanova Anna, și neavând
împuterniciri pentru încheierea cărorva contracte din numele lui Romanova Anna, a
sunat la SRL „Smad-Grup” mun. Chișinău, și din numele lui Romanova Anna,
7
comunicând toate datele personale necesare din buletin de identitate a ultimei, prin
telefon a comandat achiziționarea unui frigider de marca „Winter HWL-310I”, cu
valoarea de 6857 lei, dormitor „Svit-mebliv Exclusiv Kim”, cu valoare 6627 lei, saltea
„Safir Classic”, 160 x 200 (20 cm) cu valoarea de 1694 lei, valoarea totală a bunurilor
fiind de 15 178 lei. Comanda bunurilor respective a fost efectuată în credit prin luarea
unui împrumut de la SC „Easy Credit” SRL, cu stingerea împrumutului pe parcursul a
12 luni. La 06 februarie 2016 bunurile indicate au fost livrate inculpatei Cara Aliona de
către furnizorul SRL „Smart-Grup” la locul ei de domiciliul în or. Taraclia, str. Gagarin
În continuare pentru dobândirea bunurilor materiale respective, Cara Aliona,
neavând intenția de a rambursa lunar împrumutul oferit de SC „Easy Credit” SRL
pentru bunurile livrate, în scopul confecționării și folosirii documentelor oficiale false,
care acordă drepturi, a executat prin imitare a semnăturii părții vătămate Romanova
Anna în rubricile sub numele ultimei pe contractul de împrumut încheiat cu SC „Easy
Credit” SRL nr. x la 06.02.2016, de primirea împrumutului la suma de 15178 lei și în
actul de primire-predare de la SRL „Smart-Grup” a bunurilor materiale indicate, prin ce
a falsificat aceste documente.
Instanța de apel a considerat că afirmațiile inculpatei reprezintă opinia
subiectivă a părții apărării, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a
motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatei Cara Aliona în
comiterea escrocheriei, adică dobândirea prin înșelăciune și abuz de încredere a
unui telefon mobil convingând-o pe partea vătămată Romanova Anna să încheie
pe numele său contract de prestare a serviciilor publice de comunicații
electronice mobile „Unite” cu SA Moldtelecom, promițându-i că dânsa va achita
prețul telefonului mobil, acțiunile ei pe acest capăt de acuzare just au fost
calificate în temeiul art.190 alin.(1) Cod penal.
Instanța de apel, audiind participanții la proces, examinând materialul
probator prezentat de procuror prin prisma argumentelor apelului, a considerat
dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Cara Aliona, la 29 ianuarie 2016
aproximativ la ora 13:00 Cara Aliona fiind în relații de încredere cu Romanova
Anna, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu scopul dobândirii telefonului
mobil, a rugat-o pe Romanova Anna să perfecteze la filiala Taraclia a SA
„Moldtelecom”, amplasată în or. xxx, pe numele său contract de prestare a
serviciilor publice de comunicații electronice mobile „UNITE”, la încheierea
căruia clientului i se pune la dispoziție un telefon mobil cu condiția achitării
abonamentului UNITE și prețul telefonului mobil într-un anumit termen stabilit,
promițând lui Romanova Anna că dânsa va achita prețul telefonului mobil și
plata lunară a abonamentului conform contractului încheiat între SA
„Moldtelecom” și Romanova Anna. Însă după ce Cara Aliona a primit de la
Romanova Anna telefonul mobil Samsung SM-GT361, cu IMEI – cod xxxx cu
SIM cartela xxxx în valoarea de 2460 lei, achitând prima rată de 500 pentru
rambursarea prețului telefonului mobil, convingând-o astfel pe Romanova Anna
de ținerea promisiunii false, în continuare nu a mai efectuat nici o plata lunară
pentru procurarea telefonului mobil respectiv, cauzând astfel lui Romanova
Anna prejudiciului material considerabil, în sumă de 1960 lei, care constituie
8
diferența între valoarea telefonului mobil în sumă de 2460 lei, și prima rată
achitată în mărime de 500 lei.
Instanța de apel a concluzionat că, întreaga sistemă de probe examinate
mai sus și apreciată de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101
Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil,
faptul că, inculpata Cara Aliona a comis fapta prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod
penal.
Instanța de apel a constatat că pe episodul de escrocherie în privința SC
„Easy Credit” SRL și acuzarea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190
alin. (1) Cod penal și art. 361 alin. (1) Cod penal, cumulul probelor acumulate,
demonstrează intenția inculpatei Cara Aliona de a dobândi bunurile altei
persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, faptă care se atestă prin aceea că
inculpata obținând prin înșelăciune și abuz de încredere de la partea vătămată
buletinul acesteia, a utilizat datele personale ale lui Romanova Anna pentru a
dobândi împrumutul de la ÎCS „Easy Credit” SRL în vederea procurării
dormitorului, saltelei și a frigiderului, comandate prin telefon la SRL „Smad-
Grup” în sumă totală de 15 178 lei.
Instanța de apel a menționat, că prima instanță, eronat a exclus capătul de
acuzare în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal,
motivându-și soluția prin faptul că, executarea semnăturii prin imitare a părții
vătămate Romanova Anna de către inculpata Cara Aliona pe contractul de
împrumut nr. x din 06 februarie 2016, încheiat cu SRL „Easy Credit” și pe actul
de predare-primire a bunurilor livrate de SRL „Smad-Grup” din 06 februarie
2016, reprezintă o varietate a înșelăciunii, or, în ședința de judecată s-a stabilit cu
certitudine că, inculpata Cara Aliona, realizându-și năzuința de a obține un
împrumut, știind cu certitudine că nu a deținut împuternici care-i acordă dreptul
de a încheia contracte din numele părții vătămate Romanova Anna, a comandat
prin intermediul la SRL „Smad-Grup” mun. Chișinău, utilizând datele personale
de identitate ale părții vătămate Romanova Anna, achiziționarea unui frigider de
marca „Winter HWL-310I”, cu valoarea de 6857 lei, dormitorul „Svit-mebliv
Exclusiv Kim”, cu valoare 6627 lei, saltea „Safir Classic”, 160 x 200 (20 cm) cu
valoarea de 1694 lei, valoarea totală a bunurilor fiind de 15 178 lei. Comanda
bunurilor respective a fost efectuată în credit prin luarea unui împrumut de la SC
„Easy Credit” SRL, cu stingerea acestuia pe parcursul a 12 luni.
La 06 februarie 2016 bunurile indicate au fost livrate la domiciliul
inculpatei Cara Aliona pe adresa x de către furnizorul SRL „Smad-Grup”, iar
pentru dobândirea bunurilor materiale respective, Cara Aliona, fără intenția de a
rambursa lunar împrumutul oferit de SC „Easy Credit” SRL pentru bunurile
livrate, în scopul confecționării și folosirii documentelor oficiale false, care
acordă drepturi, a executat prin imitarea semnătura părții vătămate Romanova
Anna în rubricile sub numele ultimei pe contractul de împrumut încheiat cu SC
„Easy Credit” SRL nr. x la 06.02.2016, de primirea împrumutului la suma de
15178 lei și în actul de primire-predare de la SRL „Smad-Grup” a bunurilor
materiale indicate, falsificând astfel documentele respective.
9
Instanța de apel analizând în ansamblu circumstanțele cauzei, conchide
prezența în acțiunile inculpatei Cara Aliona a elementelor infracțiunii prevăzute
de art. 190 alin. (1) Cod penal, după indicii: escrocheria - adică dobândirea ilicită
a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau mai multor
persoane, și art. 361 alin. (1) Cod penal, după indicii: deținerea și folosirea
documentelor oficiale false, care acordă drepturi, odată ce, pe parcursul cercetării
judecătorești s-a confirmat, cu certitudine, vinovăția acesteia.
Instanța de apel a reiterat că, în rezultatul acțiunii prejudiciabile comise de
către Cara Aliona, au fost lezate două obiecte juridice diferite, și anume relațiile
sociale cu privire la patrimoniu precum și relațiile sociale cu privire la circulația
legală a documentelor oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații.
Instanța de apel a menționat că, solicitarea inculpatei de a i se acorda
împrumut și executarea prin imitarea semnăturii părții vătămate
Romanova Anna în rubricile sub numele ultimei pe contractul de împrumut
încheiat cu SC „Easy Credit” SRL nr. x la 06.02.2016, de primirea împrumutului
la suma de 15178 lei și în actul de primire-predare de la SRL „Smad-Grup” a
bunurilor materiale indicate, falsificând astfel documentele respective,
demonstrează realizarea intenției directe prin care inculpata și-a realizat latura
subiectivă a infracțiunii de confecționare și folosire a documentului oficial fals,
care acordă drepturi or, pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii nu este
necesară dovedirea activității legată de confecționarea/dobândirea/folosirea de
către inculpat a documentului oficial fals, pentru realizarea faptei infracționale
este suficientă realizarea oricărei modalități normative cu caracter alternativ, în
speță inculpata a utilizat modalitățile de confecționare și folosire a documentului
oficial fals, care acordă drepturi, aceasta este o infracțiune formală, care se
consideră consumată din momentul deținerii sau folosirii documentului oficial
fals.
Instanța de apel a reținut declarațiile martorului Nicorean Rodica, care a
indicat că fiind în casă la Cara Aliona, după procurarea noului mobilier, pe
noptieră a văzut contractul de împrumut întocmit pe numele lui
Romanova Anna, iar când a întrebat-o pe Cara Aliona pe numele cărei persoane
a luat împrumutul, aceasta i-a răspuns că este pe numele său, cu toate că văzuse
contractul de împrumut pe numele lui Romanova Anna (f.d.15-16, vol.2).
Instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice
următoarele probe: raportul de expertiză judiciară nr.34/12/5-R-187 din
27.09.2017, din care se confirmă că semnăturile din Contractul de împrumut nr. x
din 06.02.2016, și din Act de predare-primire din 06.02.2016 la rubrica
„Cumpărător” și la rubrica „Marfa am primit, pretenții nu am” (în colțul din
dreapta jos), sunt executate de către Cara Aliona, dar nu de Romanova Anna
(f.d.91-113, vol.1), cât și procesul-verbal de cercetare la fața locului din
28.08.2017, potrivit căruia în locuința de pe str. x, care aparține inculpatei Cara
Aliona, au fost depistate frigiderul marca „Wintter HWL-310I”, dormitor marca
„Svit-Mebliv Exclusiv Kim”, saltea marca „Safir Classic 160x200 (20 cm)”m cu
foto-tabel anexă (f.d.46-47a, vol.1).
10
Instanța de apel a concluzionat că, stările de fapt reținute în ședință
combat întru totul concluziile primei instanțe, care a considerat că semnarea de
către inculpata Cara Aliona sub numele părții vătămate Romanova Anna în
contractul de împrumut și actul de primire-predare a bunurilor, constituie o
varietate a înșelăciunii, deci a componenței art. 190 Cod penal, considerând că nu
este necesară calificarea suplimentară a faptei inculpatei și în baza art. 361 Cod
penal. Din declarațiile inculpaților, a părților vătămate, a martorului Nicorean
Rodica, dar și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în
cadrul urmăririi penale instanța de apel a constatat că Cara Aliona, la începutul
anului 2016, data exactă nefiind stabilită, acționând în scopul dobândirii ilegale a
bunurilor altei persoane, prin înșelăciune a obținut buletinul de identitate a părții
vătămate Romanova Anna, și neavând împuterniciri pentru încheierea cărorva
contracte din numele lui Romanova Anna, a comandat prin intermediul la SRL
„Smad-Grup” mun. Chișinău, utilizând datele personale de identitate ale părții
vătămate Romanova Anna, achiziționarea unui frigider de marca „Winter HWL-
310I”, cu valoarea de 6857 lei, dormitorul „Svit-mebliv Exclusiv Kim”, cu valoare
6627 lei, saltea „Safir Classic”, 160 x 200 (20 cm) cu valoarea de 1694 lei, valoarea
totală a bunurilor fiind de 15 178 lei. Comanda bunurilor respective a fost
efectuată în credit prin luarea unui împrumut de la SC „Easy Credit” SRL, cu
stingerea acestuia pe parcursul a 12 luni.
La 06 februarie 2016, bunurile indicate au fost livrate la domiciliul
inculpatei Cara Aliona pe adresa x, de către furnizorul SRL „Smad-Grup”, iar
pentru dobândirea bunurilor materiale respective, Cara Aliona, fără intenția de a
rambursa lunar împrumutul oferit de SC „Easy Credit” SRL pentru bunurile
livrate, în scopul confecționării și folosirii documentelor oficiale false, care
acordă drepturi, a executat prin imitarea semnătura părții vătămate Romanova
Anna în rubricile sub numele ultimei pe contractul de împrumut încheiat cu SC
„Easy Credit” SRL nr. x la 06.02.2016, de primirea împrumutului la suma de
15178 lei și în actul de primire-predare de la SRL „Smad-Grup” a bunurilor
materiale indicate, falsificând astfel documentele respective.
Instanța de apel a conchis că, întregul sistem de probe enumerate mai sus
și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 din Codul
de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptele
inculpatei Cara Aliona de escrocherie - adică dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase prevăzută la art. 190 alin. (1)
Cod penal, precum și fapta de confecționare și de folosire a documentelor oficiale
false, care acordă drepturi, prevăzută de art. 361 alin.(1) din Codul penal.
Instanța de apel a remarcat că, în speță, Cara Aliona a comis acțiunea
componentă a infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, la data de 06
februarie 2016.
A mai constatat instanța de apel că, potrivit ordonanței de încetare a
urmăririi penale și clasare a cauzei penale din 29 mai 2017 (V.I, f.d. 132-133),
Cara Aliona a săvârșit la data de 07 aprilie 2017, o infracțiune intenționată
11
prevăzută de art. 187 alin. (1) Cod penal, pentru care se liberează de răspundere
penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene ani.
Termenul de prescripție pentru infracțiunea prevăzută de art.361 alin. (1) din
Codul penal, a început să curgă din 07 aprilie 2017 și expira la data de 07 aprilie
2019.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 noiembrie 2018,
Cara Aliona a fost anunțată în căutare (V.II, f.d. 54). Din această dată în
corespundere cu art. 60 alin. (5) din Codul penal, termenul de prescripție a fost
suspendat.
Instanța de apel a notat că, pînă la anunțarea în căutare a inculpatei
Cara Aliona, au expirat 1 an 7 luni și 12 zile, respectiv, până la împlinirea a 2 ani
din termenul de prescripție, mai rămăseseră 4 luni 18 zile.
Potrivit procesului-verbal de reținere anexat la materialele cauzei penale,
Cara Aliona a fost reținută la data de 12 februarie 2020 (V.III, f.d. 85), respectiv,
din această dată a continuat să curgă termenul de prescripție. Având în vedere
termenul 4 luni 18 zile rămas, rezultă că, termenul de prescripție în interiorul
căruia Cara Aliona putea fi atrasă la răspundere penală, a expirat la 30 iunie
2020.
Instanța de apel a relevat că deși inculpata a comis infracțiunea prevăzută
de art. 361 alin. (1) din Codul penal, care constituie o faptă prejudiciabilă
prevăzută de Legea penală, pasibilă de răspundere penală, însă, la momentul
emiterii deciziei – 28 decembrie 2020, termenul de prescripție de 2 ani în
interiorul căruia Cara Aliona putea fi trasă la răspundere penală - a expirat, pe
cale de consecință, inculpata urmează a fi liberată de pedeapsa penală în legătură
cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală.
Instanța de apel a mai constatat că, prin sentința Judecătoriei Cahul din 21
iunie 2010, Cara Aliona a fost recunoscută vinovată în baza art. 186 alin. (2) lit. c),
d), Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen
de 2 ani 6 luni închisoare, cu amânarea executării pedepsei în baza art. 96 Cod
penal, pînă la data de 09 aprilie 2018.
În temeiul art. 96 alin. (4) și cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal,
instanța de apel, pentru cumul de sentințe, cu adăugarea parțială la pedeapsa
stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 februarie 2019 de
2 ani și 6 luni închisoare, a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Cahul din
21.06.2010 pe art. 186 Cod penal de 2 ani 6 luni închisoare, a stabilit inculpatei,
pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 6
(șase) luni, iar conform art. 72 din Codul penal, inculpata urmând să execute
pedeapsa în penitenciar pentru femei.
Cu referire la dezacordul procurorului cu respingerea solicitării privind
încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a
conchis, că prima instanță judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate
aspectele probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv,
ajungând corect la concluzia de a respinge solicitarea procurorului cu privire la
încasarea din contul inculpatei Cara Aliona în beneficiul statului a cheltuielilor
12
de judecată în sumă de 12 600 lei, suportate pentru efectuarea expertizei
judiciare.
Instanța de apel analizând solicitarea privind amânarea executării
pedepsei aplicate pînă la atingerea de către copii a vârstei de 8 ani, a remarcat că,
sub aspectul proporționării pedepsei aplicate inculpatei și pentru o corectă
individualizare a acesteia raportate la toate criteriile generale prevăzute de
art. 75 Cod Penal, trebuie să se țină seama atât de elementele ce țin de
materialitatea faptelor în sine, cât și de datele referitoare la persoana inculpatei,
astfel că chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict
personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din
contra el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material
probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Instanța de apel a respins solicitarea privind amânarea executării pedepsei
aplicate pînă la atingerea de către copii a vârstei de 8 ani, avându-se în vedere
faptul că inculpata anterior a fost judecată, anterior a fost condamnată pentru
săvârșirea de infracțiuni similare, ceea ce denotă faptul că inculpata Cara Aliona
nu a făcut careva concluzii, nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor
comise, nu a pășit pe calea corectării, dar a continuat să manifeste un
comportament infracțional.
Instanța de apel a considerat că solicitarea din apel invocată de partea
apărării privind stabilirea unei pedepse mai blânde, prin prisma prevederilor
art. 96 Cod penal, în speța dată nu este oportună, deoarece inculpata Cara Aliona
nu a ales calea corijării, având în vedere că aceasta anterior a fost atrasă la
răspundere penală de mai multe ori, inclusiv a executat real pedeapsa cu
închisoare pentru comiterea infracțiunilor similare, ulterior, a comis cu intenție
alte trei infracțiuni. O altă circumstanță necesară de remarcat este că, analizând
personalitatea inculpatei Cara Aliona, care anterior de mai multe ori a fost atrasă
la răspundere penală, și beneficiind odată de prevederile art. 96 Cod penal, prin
sentința Judecătoriei Cahul din 21 iunie 2010, în baza căreia a fost recunoscută
vinovată în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub
formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni închisoare, fiindu-i amânată
executarea pedepsei, pînă la data de 09 aprilie 2018, în perioada amânării
executării pedepsei a săvârșit din nou infracțiuni.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:
- avocata Gîrneț Zinaida în numele inculpatei, prin care invocând
incidența pct. 6), 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
solicitată casarea deciziei și sentinței, emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
aplicate în privința Alionei Cara prevederile art. 96 Cod penal.
- inculpata Cara Aliona, care fără a invoca dispozițiile art. 427 Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei și rejudecarea cauzei.
7.1. În susținerea recursului avocata Gîrneț Zinaida invocă:
- instanțele de fond au pus la baza condamnării inculpatei probe, care în
opinia acesteia demonstrează săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1)
Cod penal și anume declarațiile părții vătămate și a reprezentantului părții
13
vătămate;
- nu este demonstrată existența faptului de înșelăciune prin inducerea în
eroare de către inculpată a părților vătămate referitor la intențiile și acțiunile sale
cu privire la neplata bunurilor procurate;
- reieșind din materialele cauzei, acțiunile inculpatei Cara Aliona cu privire
la procurarea bunurilor de către Romanova Ana au fost din timp coordonate cu
Romanova Ana și în cunoștință de cauză cu reprezentanții persoanelor juridice
cu care sau perfectat contractele;
- inculpata a acționat în vederea procurării bunurilor cu acordul și la
inițiativa lui Romanova Ana, în acțiunile inculpatei nu se întrevede intenția de a
dobândi ilicit bunurile altei persoane sau scopul cupidant, necesar pentru a
indica prezența unei infracțiuni de escrocherie, precum a fost invocat în actul de
învinuire;
- având în vedere circumstanțele stabilite, în urma administrării probelor
de către instanțele de fond în prezenta speță, se atestă că între inculpat și părțile
vătămate au existat niște relații civile, reconfirmate prin recipisa întocmită de
Cara Aliona și nu fac subiectul infracțiunii de escrocherie în sensul invocat în
rechizitoriu;
- consideră că, participanții tranzacției de procurare a bunurilor și părțile
care au întocmit recipisa nu au epuizat posibilitatea restabilirii valorii lezate prin
acțiunile prejudiciabile realizate, la caz, pe calea acțiunilor benevole ale
subiectului care a lezat valoarea ori pe calea acțiunii civile, cu atât mai mult
nefiind stabilită existența prejudiciului cauzat părților vătămate, achitarea
inculpatei pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1)
Cod penal, din motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât relațiile
dintre Cara Aliona și părțile vătămate sunt de ordin civil, nefiind pasibile
răspunderii penale;
- în cadrul cercetării judecătorești probele administrate sub toate aspectele
în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate, pentru lămurirea
faptelor și împrejurărilor cauzei, nu s-a constatat că Aliona Cara este culpabilă de
comiterea infracțiunii de escrocherie;
- fapta cu care a fost sesizată prin rechizitoriu instanța, nu are relevanță
penală, fiind de natură civilă, ceea ce înseamnă că, inculpata nu și-a executat în
deplină măsură obligația civilă pe care partea vătămată susține că și-a
asumat-o în urma înțelegerii încheiate prin recipisă, respectiv neexecutarea unei
obligații contractuale prin excelență nu face obiect de incidență a legii penale;
- temeiul aplicării răspunderii, potrivit art. 190 Cod penal, apare în cazul
imposibilității apărării drepturilor subiective prin mijloacele justiției civile.
Atunci când este vorba de două subiecte ale unui raport juridic, trebuie
verificată, înainte de toate, ipoteza egalității lor în drepturi. Și numai dacă există
indici care exced limitele încălcării normelor dreptului civil, atunci se justifică
intervenția legii penale. Normele de drept civil se aplică în cazul concurenței lor
cu art. 190 Cod penal, dacă: 1) există posibilitatea restabilirii valorii lezate prin
infracțiune pe calea acțiunilor benevole ale subiectului care a lezat valoarea ori
14
pe calea acțiunii civile;
- instanța de apel neîntemeiat a respins cerința părții apărării de a aplica în
privința inculpatei Cara Aliona prevederile art. 96 Cod penal, deoarece acesta
întrunește condițiile aplicării acestui articol;
- instanța de apel neîntemeiat i-a aplicat lui Cara Aliona prevederile
art. 85 alin. (1) Cod penal, or inculpata Cara Aliona a comunicat că sentința dată
este executată și instanța de judecată nu a verificat dacă anume această sentință
de fost executată;
- neîntemeiat s-au cumulat sentințele din 19.02.2019 și 21.06.2010, deoarece
sentința din 21.06.2010 urma a fi pusă în executare până la data de 09 aprilie
2018;
- dispozitivul deciziei Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2020
contravine motivării din decizie, deoarece în motivare indică că corect instanța
de fond a calificat fapta inculpatei în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, dar în
dispozitivul deciziei casează parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia
din 19 februarie 2019 în privința lui Cara Aliona acuzată de comiterea
infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în acest sens instanța
de apel a emis o soluție care contrazice motivarea.
7.2. În susținerea recursului inculpata indică:
- nu este de acord cu cumularea pedepselor și respingerea aplicării
prevederilor art. 96 Cod penal;
- consideră că a fost condamnată de două ori pentru aceeași faptă întrucât
la pedeapsa stabilită în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, a fost adăugată parțial
pedeapsa stabilită prin sentința din 21 iunie 2010 pe art. 186 Cod penal, deși pe
cauza respectivă procesul penal a fost încetat.
În temeiul art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul
și reprezentantul OCN ,,Easy Credit” SRL au prezentat referință pe marginea
recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil,
considerând corecte constatările instanței de apel.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în
raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că acestea
urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau
procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică
dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă
aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și
material.
Colegiul penal reține, că apărarea invocă temeiurile de casare prevăzute în
15
pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel în cazurile când:
6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Totodată, inculpata deși nu invocă nici un temei de drept din cele
prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, critică decizia instanței de
apel sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei penale, considerând că
instanța de apel neîntemeiat a aplicat prevederile art. 85 Cod penal, și că greșit
nu a aplicat prevederile art. 96 Cod penal, deși acestea sunt aplicabile în speță.
Referitor la argumentul că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, instanța de recurs precizează că avocata referindu-se la pct. 6) din
norma menționată, nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza
cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din
oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele menționate este
inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.
Instanța de recurs nu va reține alegația recurentei precum că instanța de
apel pe de o parte în motivare indică că prima instanță corect a calificat fapta
inculpatei în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, dar în dispozitivul deciziei casează
parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019 în
privința lui Cara Aliona acuzată de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal, or, din conținutul dispozitivului deciziei recurate
rezultă cu certitudine că instanța de apel a menținut sentința Judecătoriei Cahul,
sediul Taraclia din 19 februarie 2019 pe epizoadele de escrocherie, fapt
determinat și în motivarea soluției respective, aceasta intervenind în conținutul
sentinței doar în partea capătului de acuzare de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 361 alin. (1) Cod penal și în partea stabilirii pedepsei definitive.
Prin urmare, instanța de recurs menționează că, prevederile la care se
referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței
erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării
deciziei instanței de apel.
Raportând temeiul invocat de recurent la motivarea deciziei instanței de
apel, Colegiul Penal consideră că, în speța examinată decizia instanței de apel
corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și
întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța de apel nu a admis nici o eroare care să afecteze soluția instanței, fără a
fi identificate neclaritățile specificate de recurent, mai mult se constată că instanța
de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417
alin.(8) Cod de procedură penală, în legătură cu ce nu se constată prezența
erorilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
16
Totodată, instanța de recurs ordinar, constată că presupusa eroare
prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit
confirmare la examinarea recursului, nefiind întemeiată afirmația recurentului
precum că, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la
art.190 Cod penal, întrucât relațiile dintre Cara Aliona și părțile vătămate sunt de
ordin civil, nefiind pasibilă răspunderii penale.
În acest sens, reieșind din materialele dosarului se constată, că inculpata a
fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (1) și art. 190 alin.
(1) Cod penal, pe episoadele de escrocherie în privința lui Romanova Anna și pe
episodul de escrocherie în privința SC „Easy Credit” SRL.
La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a
elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea
persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește
latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).
Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma
penală.
Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către
instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator
administrat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și expus în pct. 4.1. al
prezentei decizii, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei este corectă și
corespunde situației de fapt reținute, instanța de apel întemeiat și argumentat
ajungând la concluzia menținerii sentinței în partea constatării vinovăției Alionei
Cara, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, pe
ambele episoade.
În contextul expus, Colegiul penal consideră că argumentul precum că, nu
au fost întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o
interpretare subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a
conchis că în acțiunile inculpatei Cara Aliona sunt prezente toate elementele
constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (1) și art. 190 alin. (1) Cod
penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări
inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în
pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.
6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate
fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate
acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin
însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi
examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Față de lucrul judecat, Colegiul penal constată motivarea amplă și
temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a
probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatei
Cara Aliona, astfel că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele
17
art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Totodată, lecturând textul deciziei instanței de apel, instanța de recurs
constată că instanța de apel a examinat prezenta cauza penală fără careva abateri
de la normele de procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate
aspectele, iar în hotărârea adoptată a realizat o justă interpretare și aplicare a
normelor de procedură penală, decizia adoptată fiind legală, întemeiată și
argumentată, faptelor comise de inculpată li s-a dat o încadrare juridică corectă,
motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate în cadrul procesului
penal și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, pedeapsa fiind
stabilită de instanță argumentat, luându-se în considerare prevederile legale ce
reglementează acest aspect.
Cu referire la trimiterile recurentei că fapta cu care a fost sesizată prin
rechizitoriu instanța, nu are relevanță penală, fiind de natură civilă, ceea ce înseamnă că,
inculpata nu și-a executat în deplină măsură obligația civilă pe care partea vătămată
susține că și-a asumat-o în urma înțelegerii încheiate prin recipisă, respectiv
neexecutarea unei obligații contractuale prin excelență nu face obiect de incidență a legii
penale, instanța de recurs menționează că, instanța de apel a descris clar
constatarea vinovăției inculpatei, care a fost probată integral prin mijloacele de
probă prezentate de către procuror, apreciate de instanță ca fiind pertinente,
concludente, utile și veridice, coroborează între ele, acestea fiind cercetate în
ședința judiciară a instanței de apel, consemnate în procesul verbal și analizate
de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate.
Mai mult, la caz, fiind confirmată latura subiectivă a infracțiunii de
escrocherie, manifestată prin intenția directă a inculpatei, care dorea și admis
obținerea telefonului mobil, Samsung SM-GT361 prin înșelăciune și abuz de
încredere convingînd-o pe partea vătămată Romanova Anna să încheie pe
numele său contract de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice
mobile “Unite” cu SA Moldtelecom, promițîndu-i că dînsa va achita prețul
telefonului mobil, precum și comanda bunurilor efectuată în credit prin luarea
unui împrumut de la SC „Easy Credit” SRL din numele lui Romanova Anna
semnătura în contractul de împrumut încheiat la 06.02.2016 cu SC „Easy Credit”
SRL nr. x, astfel, inculpata prin inducerea în eroare a părții vătămate, obținând
prin înșelăciune și abuz de încredere de la partea vătămată buletinul acesteia, a
utilizat datele personale ale lui Romanova Anna pentru a dobândi împrumutul
de la ÎCS ”Easy Credit” SRL în vederea procurării dormitorului, saltelei și a
frigiderului, comandate prin telefon la SRL ”Smad-Grup” în sumă totală de 15
178 lei, cunoscând cu certitudine că nu-și va onora obligațiile asumate.
Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de
apel în vederea încadrării faptei inculpatei și conținutul real al probelor sau
ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei
soluții decât cea pe care materialul probator o redă.
Astfel, Colegiul penal a stabilit cu certitudine, că cumulul de probe cercetat
și analizat în cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță,
18
au fost deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de a ajunge la concluzia
că, prin acțiunile sale inculpata Cara Aliona, a săvârșit infracțiunile de
escrocherie pe ambele episoade.
Or, la caz s-a constatat cu certitudine, că Cara Aliona, acționând cu intenție
de a nu rambursa plata împrumutului oferit de SC „Easy Credit” SRL pentru
bunurile livrate, a executat din numele lui Romanova Anna semnătura în
contractul de împrumut încheiat la 06.02.2016 cu SC „Easy Credit” SRL nr. x, la
suma împrumutului de 15178 lei și actul de primire-predare de la SRL „Smad-
Grup” a bunurilor materiale indicate, prin imitarea semnăturii lui Romanova
Аnna, cauzând astfel SC „Easy Credit” SRL prejudiciu material considerabil în
sumă totală de 15 178 lei. Comanda bunurilor respective a fost efectuată în credit
prin luarea unui împrumut de la SC „Easy Credit” SRL, cu stingerea
împrumutului pe parcursul a 12 luni, fapt ce nu a fost de către inculpată (pe
episodul de escrocherie în privința SC „Easy Credit” SRL). Precum și faptul
dobândirii prin înșelăciune a telefonului mobil, Samsung SM-GT361, cu IMEI –
cod x cu SIM cartela x în valoare de 2460 lei, prin convingerea Annei Romanova
să perfecteze la filiala Taraclia a SA Moldtelecom, amplasată în or. Taraclia, str.
General Inzov 9a, pe numele său contractul de prestare a serviciilor publice de
comunicații electronice mobile „UNITE”, și achitând doar prima rată de 500 lei
pentru rambursarea prețului telefonului mobil, însă în continuare nu a mai
efectuat nici o plată lunară pentru procurarea telefonului mobil cauzându-i
Annei Romanova un prejudiciu material considerabil, în sumă de 1960 lei, care
constituie diferența între valoarea telefonului mobil în sumă de 2460 lei, și prima
rată achitată în mărime de 500 lei.
În continuare, instanța de recurs referitor la alegația recurentelor, precum
că la examinarea cauzei penale în prima instanță și în instanța de apel eronat au stabilit
pedeapsa închisorii, deși datorită circumstanțelor cauzei urma a fi aplicate în privința lui
Cara Aliona prevederile art. 96 sau 90 Cod penal, consideră, că instanța de apel a
ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatei o pedeapsă
echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile
generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia
stabilită în sarcina inculpatei, a fost individualizată corect și în așa fel, încât
acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a
săvârșirii unor fapte similare.
Așadar, analizând decizia contestată în raport cu argumentele titularilor
recursurilor referitor la stabilirea definitivă a pedepsei și modul de executare a pedepsei,
Colegiul penal atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect
circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatei, în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de
drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal.
Conform art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui
vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea
penală.
19
Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere
statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are
drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a
altor persoane.
Articolul 75 alin. (1) Cod penal stipulează expres, că persoanei recunoscute
vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Totodată, Colegiul penal mai remarcă că, prin sentința Judecătoriei Cahul
din 21 iunie 2010, Cara Aliona a fost recunoscută vinovată în baza art. 186 alin.
(2) lit. c), d), Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 2 ani 6 luni închisoare, cu amânarea executării pedepsei în baza art. 96
Cod penal, pînă la data de 09 aprilie 2018.
Așadar, inculpata fiind anterior condamnată, în perioada amânării
executării pedepsei a săvârșit o nouă infracțiune, careva concluzii pozitive în
acest sens nu și-a făcut, or, pedeapsa stabilită va contribui la corectarea și
reeducarea acesteia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea ultimei, cât și a altor persoane.
Prin urmare, Colegiul penal constată, că instanța de apel întemeiat în baza
art. 96 alin. (4) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, pentru
cumul de sentințe, a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin sentința
Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 19 februarie 2019 de 2 ani și 6 luni
închisoare, a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Cahul din 21 iunie 2010
pe art. 186 Cod penal, de 2 ani 6 luni închisoare, și a stabilit inculpatei, pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani 6 (șase) luni,
urmând ca în baza art. 72 Cod penal, să execute pedeapsa în penitenciar pentru
femei.
Față de considerentele menționate, Colegiul penal atestă că instanța de
apel corect a conchis și a motivat suficient soluția sa, raportându-le la
circumstanțe concrete ale cauzei stabilind corect cuantumul și influența pedepsei
cu închisoare asupra corectării și reeducării inculpatei Cara Aliona.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal a ajuns la concluzia că hotărârea
instanței de apel în latura atacată de către apărător și inculpată, conține motivele
pe care se întemeiază soluția, și la capitolul individualizării pedepsei penale,
instanța de apel nu a comis erori ce ar duce la casarea deciziei.
Reieșind din cele constatate supra, Colegiul penal atestă din materialele
cauzei și decizia instanței de apel, care este bine argumentată, motivată și în
concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală, or nu s-a constatat
20
vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești
contestate, iar vinovăția inculpatei fiind stabilită indubitabil cu respectarea
normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, iar pedeapsa
aplicată inculpatei în conformitate cu legea și în limitele acesteia, de aceea
Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Gîrneț Zinaida în numele inculpatei, și de către inculpată, ca fiind
vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocata
Gîrneț Zinaida în numele inculpatei și de către inculpată, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2020, în cauza
penală în privința lui Cara Aliona xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 04 iunie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Cobzac Elena
21