1ra-1268/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 31 decembrie 2020, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Pomogalov Anatoli a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Cererea acuzatorului de stat privind încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 831,50 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată. 1

Instanța de fond a constatat că, la data de 30 decembrie 2019, în jurul orelor 19.30, neavând permis de conducere, contrar pct. 2 lit. a) și pct. 10) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, inculpatul Pomogalov A. conducea automobilul ”LEXUS”, n/î XXXX, pe str. Xxxx, mun. Xxxx, și fiind stopat de către colaboratorii de poliție lângă domiciliul nr. 90/9 de pe str. Xxxx, mun. Xxxx, în legătură cu suspiciune că el conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică, la propunerea colaboratorilor de poliție să treacă testarea alcoolscopică, contrar prevederilor pct. 11) lit. j) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, care obligă conducătorul mijlocului de transport la solicitarea polițistului, să se supună procedurii de testare a aerului expirat în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare, a evitat trecerea procedurii de testare alcoolscopică, prin ignorarea solicitărilor polițiștilor. Instanța a reținut că, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală. Dat fiind că probele administrate confirmă în totalitate vinovăția inculpatului, acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, ca eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune intenționată ușoară, a recunoscut vina integral și s-a căit de cele comise, concluzionând posibilă corectarea și reeducarea lui cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Totodată, instanța a statuat că, potrivit art. 229 alin. (1) - (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui. În legătură cu lipsa probelor, care ar confirma suportarea cheltuielilor de către Inspectoratul de Poliție Xxxx, urmează a fi respinsă cerința acuzării de stat privind punerea pe seama inculpatului plata cheltuielilor de judecată în sumă de 31,50 lei suportate pentru hârtie format A 4 în cantitate de 50 buc și toner pentru imprimanta ”Canon” în sumă de 15,50 lei, utilizarea muștiucului de unică folosință, la preț de 8 lei, disc la preț de 8 lei. Certificatul că în cauză penală nr. 2020390002 Inspectoratul de Poliție Xxxx a suportat următoarele cheltuieli materiale: hârtie format A 4 în cantitate de 50 buc și toner pentru imprimanta ”Canon” în sumă de 15,50 lei, utilizarea mustiucului de unică folosință, la preț de 8 lei, disc la preț de 8 lei, în total în sumă de 31,50 lei, nu poate fi acceptat întrucât nu conține număr de ieșire, nu este semnat, iar în materialele cauzei penale lipsesc probe documentare admisibile și veridice de suportare a cheltuielilor indicate în certificat. 2 Referitor la cheltuielile pentru achitarea serviciilor avocatului din contul inculpatului în sumă de 800 lei, s-a stabilit că prin ordonanța procurorului din 07.12.2020, în conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. c) a Legii privind asistența juridică garantată de stat, s-a dispus desemnarea apărătorului în interesele justiției, în privința lui Pomogalov A., care nu are posibilitate să-și asigure personal apărarea sa, fără a beneficia de asistența juridică. Prin decizia Oficiului Teritorial Comrat al consiliului național pentru asistența juridică, garantată de stat, din 11 decembrie 2020 pentru apărarea intereselor inculpatului a fost desemnat avocatul Bancov I. Astfel, potrivit art. 69 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, participarea apărătorului la procesul penal este obligatorie în cazul în care interesele justiției cer participarea lui. Conform art. 19 alin. (1) pct. c) a Legii privind asistența juridică, garantată de stat, au dreptul la asistență juridică, garantată de stat, persoanele pe cauzele penale, când interesele justiției cer aceasta, dar care nu au mijloace suficiente pentru achitarea serviciilor acestea. Totodată, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Deci, cerința acuzării de stat privind punerea pe seama inculpatului plata cheltuielilor judiciare în sumă de 800 lei în beneficiul statului pentru plata serviciilor avocatului urmează a fi respinsă. Or, din materialele cauzei, suma în mărime de 800 lei încă nu eeste prezentată spre plată, adică încă nu a fost suportată de către stat, nu a fost confirmată prin probe documentare și respectiv plata ei nu putea fi solicitată din contul inculpatului. Cu toate acestea, partea apărării în cadrul susținerilor verbale a exprimat poziția clientului referitor la recuperarea cheltuielilor judiciare în sumă de 831,50 lei, lăsând soluționarea chestiunii privind recuperarea sumei în mărime de 31,50 lei, la discreția instanței, iar referitor la suma în mărime de 800 lei, a solicitat să fie respinsă și inculpatul a fost de acord cu poziția apărătorului.

Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Xxxx, Arabadji Anatoli, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de la inculpat să se încaseze în beneficiul statului suma de 800 lei pentru asistență juridică și 31,50 lei pentru acțiuni procesuale în cadrul cauzei penale. Apelantul a invocat că cheltuielele suportate în cadrul acțiunilor procesuale din dosarul penal, au fost suportate de către stat. Însă, art. 229 Cod de procedură penală, prevede posibilitatea achitării în baza deciziei instanței de judecată, restituirea cheltuielile judiciare de condamnat , în special în cazul comiterii unei infracțiuni cu intenție. Potrivit art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la 3 întreținerea lor. Însă, în sentință nu sunt indicate astfel de condiții, or ele nu au fost stabilite în cadrul examinării cauzei penale. Referitor la punerea pe seama inculpatului a plății cheltuielilor judiciare în sumă de 800 lei în beneficiul statului pentru plata serviciilor avocatului, aceasta încă nu a fost suportată de stat și deci nu poate fi solicitată inculpatului și nu a fost demonstrată documental. Potrivit art. 227 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. Conform art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite apărătorilor, în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Potrivit art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Astfel, s-a dispus desemnarea apărătorului în interesele justiției în privința lui Pomogalov Anatoli, care nu avea posibilitate să-și asigure personal apărarea sa, fără a beneficia de asistența juridică și condamnatul nu dispunea de mijloacele necesare. 3.1 A declarat apel și coordonatorul Consiliului Național de asistență juridică garantată de stat, Vadim Suhov, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de la inculpat să fie încasate cheltuielile judiciare în sumă de 800 lei în beneficiul statului pentru plata serviciilor avocatului. Apelantul a invocat că, potrivit pct. 6 alin. (1) art. 401 Cod de procedură penală, persoanele care pot declara apel este orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. Prin decizia coordonatorului OT Comrat al CNAJGS nr. xxxx din 11.12.2020 la solicitarea procurorului Procuraturii UTA Găgăuzia Colodeev R. lui Pornogalov Anatoli, învinuit în cadrul acestui dosar penal în săvârșirea infracțiunii, prevăzută prin alin. (4) art. 264 Cod penal i-a fost numit avocat pentru a-i acorda asistență juridică garantată de stat. Astfel procurorul a solicitat numirea avocatului pentru Pomogalov A., care să-i acorde asistență juridică garantată de stat din contul bugetului de stat, nu din motiv de lipsă a surselor financiare pentru achitarea serviciilor de avocat în conformitate cu pct. a) alin. (1) art. 19 Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198 din 27.07.2007, ci în interesele justiției, adică ”pentru asigurarea desfășurării normală a procedurilor penale, punerea în aplicare la timp a acțiunilor procedurale și colectarea probelor în vederea examinării corecte ulterioare a cazului și în final atingerea obiectivelor procedurilor penale” potrivit pct. c) alin. (1) art. 19 din 4 aceiași Lege. Însă după cum s-a stabilit în urma verificării efectuată de OT Comrat al CNAJGS în baza alin. 51 art.14 din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. Pomogalov A. dispunea de surse necesare pentru achitarea serviciilor unui avocat din punctul de vedere a Regulamentului despre metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice calificate de stat, aprobată prin HG RM nr. 1016 din 01.09.2008. Totodată. în conformitate cu pct. c) art. 20 din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat, acestuia i-a fost acordată asistența juridică, indiferent de circumstanță indicată. Însă. despre faptul că Pomogalov A. dispune de mijloace suficiente pentru a plăti asistența juridică, OT Comrat al CNAJGS prin scrisoarea nr. 172 din 14 decembrie 2020 a notificat procurorul, prezentându-i probe scrise și cererea de a întreprinde măsurile prevăzute de lege pentru a asigura încasarea în folosul statului a cheltuielilor de judecată, așa deci cum s-a exprimat instanța de judecată Leova în cauza nr. 2-218/20 din 11.09.2020. Cu scopul de a rambursa statului cheltuielile pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, legiuitorul a introdus o serie de norme relevante în Codul de procedură penală, printre care în acest caz ar trebui menționate: pct. 3 alin. (2) art. 227 Cod de procedură penală, potrivit căruia cheltuielile judiciare cuprind sumele care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat. atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Legiuitorul nu întâmplător a folosit în alin. (2) a art. 227 Cod de procedură penală în ceea ce privește cheltuieli pentru asistența juridică garantată de stat. Sintagma ”sumele care urmează a fi plătite”, pe când în alte tipuri de cheltuieli de judecată se folosesc cuvintele ”achitate”; ”cheltuite”, ”plătite”, care sunt legate de specificul plății pentru asistența juridică acordată. Conform Regulamentului cu privire la mărimea și modul de remunerare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificată garantată de stat, aprobat prin Hotărârea CNAJGS nr. 22 din 19 februarie 2008. plata serviciilor prestate de avocați se efectuează în baza rapoartelor privind munca depusă, prezentate la sfârșitul acordării asistenței juridice, adică de fapt - după intrarea în vigoare a hotărârii judecătorești. Astfel, la momentul anunțării verdictului, aceste sume nu sunt încă plătite de stat, ci doar urmează să fie plătite și vor fi achitate după intrarea în vigoare a verdictului. Cu toate acestea, ele sunt deja cunoscute, deoarece pot fi calculate cu ușurință în baza regulamentului de mai sus. Luând în considerare munca depusă de avocat, reflectată în materialele cauzei (participarea la procedurile judiciare și la ședințele de judecată). Anume această circumstanță nu a fost luată în considerare de instanța de judecată Comrat la pronunțarea sentinței lui Pomogalov A., când a ajuns la concluzia că este necesar să fie respinsă cererea acuzării de stat de a impune condamnatului cheltuielile de judecată sub forma de cheltuieli de stat pentru acordarea acestuia de asistență juridică. În opinia instanței, la momentul pronunțării verdictului, aceste cheltuieli nu fuseseră încă prezentate spre plată și nu au fost încă suportate de stat și nu fuseseră 5 confirmate prin nicio probă documentară. Această concluzie a fost făcută de instanță ca urmare a aplicării eronate a pct. 3) alin. (2) art. 227 Cod de procedură penală, care se referă la cheltuieli de judecată, sumele care urmează să fie plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat dar, nu care deja au fost plătite, precum și Regulamentului cu privire la mărimea și modul de remunerare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificată garantată de stat, aprobat prin Hotărârea CNAJGS nr. 22 din 19 februarie 2008. În ceea ce privește dovada documentară a acestor sume, acestea sunt confirmate prin procesele-verbale a acțiunilor procesuale și ședințele judecătorești, la care a participat avocatul, precum și prin certificatul, prezentat de avocat la cererea procurorului, anexat la dosarul cauzei. Recurentul a solicitat instanței de apel să ia în considerație, în cadrul examinării plângerii, că avocatul care i-a oferit lui Pomogalov A., la etapa urmăririi penale și în instanța de fond, asistența juridică garantată de stat, după pronunțarea sentinței în cauză, în conformitate cu pct. 24 din Regulamentului cu privire la mărimea și modul de remunerare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificată garantată de stat, a prezentat raportul privind serviciile prestate și a solicitat o plată în avans. Drept urmare, OT Comrat al CNAJGS a emis decizia compilată nr. 2 din 11 ianuarie 2021 privind achitarea biroului avocatului CA ”Bancov Ivan” a serviciilor prestate în cuantum de 1240 lei în avans.

Potrivit deciziei Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2021, apelurile au fost respinse, ca nefondate. Instanța de apel a statuat că, potrivit art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, pot declara apel procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă, inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal partea vătămată, în ce privește latura penală și partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă, martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora, orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. În conformitate cu alin. (1) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007, oficiile teritoriale ale Consiliului Național (denumite în continuare oficii teritoriale) sunt persoane juridice de drept public și funcționează în orașele (municipiile) de reședință a curților de apel. Potrivit art. 14 alin. (2) lit. d1) din Legea cu privire la asistența juridică-garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007, oficiile teritoriale asigură acordarea de asistență juridică garantată de stat în raza de activitate a curții de apel, prin reprezentarea intereselor statului în procesele ce țin de contestarea deciziei privind recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. Prevederile alin. (4) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 citată supra, lucrul de asigurare a acordării asistenței juridice calificate este efectuat nemijlocit de coordonatorul oficiului teritorial, selectat și desemnat de Consiliul Național prin concurs, organizat în modul stabilit. Astfel, ținând cont de faptul că coordonatorul oficiului teritorial Comrat de asistența juridică garantată de stat Suhov V., la înaintarea acestei cereri de apel a 6 acționat în interesele statului la soluționarea chestiunii cu privire la repararea cheltuielilor de acordarea asistenței juridice garantate de stat, completul consideră că această persoană cade sub incidența art. 401 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și prin urmare este în drept de a înainta cererea de apel pe prezenta cauză penală. In legătură cu aceasta apelul urmează a fi examinat împreună cu cererea de apel a acuzării de stat. După cum s-a constatat cu certitudine, prin ordonanța din 07 decembrie 2020 interimarul adjunctului procurorului UTA Găgăuzia șefului secției Xxxx a procuraturii UTA Găgăuzia Colodeev R., potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat, apărătorul a fost numit pentru participare la proces în interesele justiției, adică nu în baza faptului că Pomogalov A. este insolvabil și nu dispune de mijloace necesare pentru a-și asigura apărarea fără a recurge la asistența juridică. Prin decizia coordonatorului OT Comrat al CNAJGS din 11.12.2020 la demersul procurorului procuraturii UTA Găgăuzia Colodeev R. lui Pomogalov A. i-a fost numit avocatul Bancov I. pentru acordarea acestuia asistenței juridice calificative de stat. În decursul examinării de către instanța cauzei penale în privința inculpatului Pomogalov A., ultimului i-a fost numit avocatul pentru participare la proces în interesele justiției în scopul acordării asistenței juridice calificate garantate de stat. Statul garantează fiecărei persoane dreptul de a-și apăra de sine stătător sau prin intermediul apărătorului ales, sau, în caz de insolvabilitate, pentru achitarea serviciului apărătorului, de a se folosi de serviciile prestate de apărătorul numit acestuia pentru a fi apărat, cu titlu gratuit, atunci când aceasta se cere prin interesele justiției. Or, potrivit Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16.12.1966, orice persoană acuzată de comiterea unei infracțiuni penale are dreptul, în condiții de deplină egalitate, la cel puțin următoarele garanții să fie prezentă la proces și să se apere ea însăși sau să aibă asistența unui apărător ales de ea; dacă nu are apărător, să fie informată despre dreptul de a-1 avea și, ori de câte ori interesul justiției o cere, să i se atribuie un apărător din oficiu, fără plată dacă ea nu are mijloace pentru a-l remunera. În conformitate cu art. 69 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, participarea apărătorului la procesul penal este obligatorie în cazul în care interesele justiției cer participarea lui în ședința de judecată în primă instanță, în apel și în recurs, precum și la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac. Potrivit art. 19 alin. (1) lit. c) Cod de procedură penală, au dreptul la asistență juridică calificată persoanele specificate la art. 6, care au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 69 alin. (1) pct. 2)-13) Cod de procedură penală. În conformitate cu art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Potrivit art. 227 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. Prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, statuează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. 7 Art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, prevede că instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. După cum rezultă din prevederile art. 229 Cod de procedură penală, chestiunea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată se soluționează în cadrul acelei proceduri penale în care s-au prestat servicii de asistența juridică garantată de stat. Tot din această normă legală reiese că instanța de judecată soluționează această chestiune, emițând o hotărâre prin care cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Ținând cont, cât de acel fapt că lipsesc temei de a presupune că inculpatul Pomogalov A. a dispus de posibilitatea materială de a achita serviciile unui apărător la momentul asigurării acestuia cu apărătorul I. Bancov conform deciziei coordonatorului OT Comrat al CNAJGS din data de 11 decembrie 2020, atât și de cauzele indicate în ordonanța interimarului adjunctului procurorului UTA Găgăuzia șefului secției Xxxx a procuraturii UTA Găgăuzia Colodeev R. din 07 decembrie 2020, și anume fapta prezenței învinuirii, studii medii incomplete, Inexistența studiilor juridice și a abilității de a-și apăra de sine stătător interesele, completul conchide că cheltuielile judiciare au fost întemeiat trecute în contul statului. în legătură cu această împrejurare este neîntemeiată cerința de a le încasa din contul lui Pomogalov Anatoli. Mai mult, în ordinea de apel s-a constatat că inculpatul nu este angajat oficial și în materialele speței lipsește dovada confirmării venitului cu ajutorul căruia aceste servicii ar putea fi achitate. Coordonatorul oficiului teritorial Comrat a Consiliului Național de asistența juridică garantată de stat Suhov V., motivând cerința sa prin aceea că suma nominalizată i-a fost achitată avocatului care îi acorda lui Pomogalov A., asistența juridică la etapa de învinuire, nu a probat faptul de primire de către avocat acestei sume de bani. Decizia oficiului teritorial Comrat a Consiliului Național de asistența juridică garantată de stat nr. 9 din 11.01.2021 precum că avocatului Bancov I. urmează să i se achite suma de 1240 lei nu reprezintă prin sine o asemenea probă, întrucât nu confirmă faptul primirii de către avocat a mijloacelor financiare nominalizate. Probele corespunzătoare sunt anexate de apelant doar la cererea de apel. Cele indicate nu au reprezentat temei ca apelul să fie admis cu casarea hotărârii judiciare, întrucât împrejurare în cauză nu este una esențială pentru soluționarea litigiului. Astfel, toate dubiile se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Apelantul și acuzatorul de stat urmează să probeze că numirea din contul bugetului de stat, în interesele justiției, avocatului Bancov I. în interesele inculpatului, nu a rezultat din lipsa la inculpat în decursul procesului penal a mijloacelor necesare. 8 Deci, sunt neîntemeiate cerințele apelanților înaintate inculpatului privind încasarea cheltuielilor judiciare trecute în contul statului pentru a acorda asistența juridică garantată de stat pe cauza penală. Totodată, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia prin care s-a respins demersul procurorului de a încasa de la Pomogalov A. în bugetul de stat a cheltuielilor de judecată în mărime de 31,50 lei cheltuite de Inspectoratul de Poliție Xxxx în decursul întocmirii materialelor prezentei cauze penale, reieșind din împrejurările ce succed. În conformitate cu art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Potrivit art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Or, s-a constatat prin materialele speței că cheltuielile judiciare în mărime de 31,50 lei solicitate de acuzatorul de stat cuprind: hârtie A4 - 50 foi și toner pentru printer de model ”Canon” în suma de 15,50 lei, muștiuc de unică folosință, costul fiind de 8 lei și disc - 8 lei. Însă, în calitate de probă ce ar confirma suportarea unor asemenea cheltuieli de către Inspectoratul de Poliție Xxxx a fost prezentat un document care nu corespunde normelor realității. Instanța de fond, la emiterea sentinței în privința lui Pomogalov A. cert a constatat că certificatul prezentat de Inspectoratul de Poliție Xxxx precum că pe cauza penală nr. 2020390002 s-au suportat următoarele cheltuieli: hârtie A4 - 50 foi și toner pentru printer de model ”Canon” în suma de 15,50 lei, muștiuc de unică folosință, costul fiind de 8 lei și disc - 8 lei, în total suma fiind de 31,50 lei, nu putea fi considerată ca probă, întrucât nu deținea nr. de înregistrare, nu era semnată. Totodată, în materialele cauzei penale lipseau probe pertinente și concludente precum că cheltuielile indicate în acest certificat au fost suportate. Reieșind din obiectivele procesului penal și principiul umanismului, ținând cont, atât de starea materială a inculpatului, cât și de lipsa de probe privind cheltuielile suportate pe cauza dată în mărime de 31,50 lei la etapa de urmărire penală, cheltuielile suportate pe cauza dată în mărime de 31,50 lei la etapa de urmărire penală nu pot fi încasate de la inculpat. Dacă persoana a comis intenționat fapta, atunci în afară de pedeapsa penală, această persoană urmează să suporte toate cheltuieli financiare legate cu măsurile de investigație a infracțiunii comise. În acest aspect, anume statului îi revine sarcina de a asigura achitarea cheltuielilor de judecată ce țin de investigarea cauzelor penale.

Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora Gheorghieva, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii cerințelor privind încasarea de la inculpat a cheltuielelor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care se se încaseze de la inculpat în beneficiul statului cheltuieli de judecată privind acordarea asistenței în sumă de 831, 50 lei. Recurentul a invocat că apărătorul, pentru participarea în cauza dată, a fost numit în interesul justiției, care nu se încadrează în lista exhaustivă a temeiurilor de eliberare 9 a inculpatului de la achitarea cheltuielelor de judecată, menționate în art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) CPP. 5.1. A declarat recurs ordinar și coordonatorul Consiliului Național de asistență juridică garantată de stat, Vadim Suhov, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se încaseze de la inculpat cheltuielele judiciare, adică sumele care urmează a fi plătite din bugetul de stat pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat în valoare de 2000 lei, cu transferul acestei sume în contul de trezorerie XXXX. Recurentul a invocat că, dacă evaluăm veniturile familiei Pomogalov A. prin prisma acestei Hotărâri de Guvern, devine evident faptul că la momentul numirii lui a unui avocat din contul bugetului de stat, el dispunea de mijloace pentru a plăti asistență juridică, deoarece venitul mediu lunar pentru un membru al familiei sale în cele 6 luni anterioare, oferirii asistenței juridică calificată garantată de stat, era egal cu 2675,2 lei (9020.14 + 8126.25 + 10112.66 + 8237.06 + 8606,43): 6:2= 2675.2), cu mult mai mare decât minimul de existență pe cap de locuitor din țară, egal cu 2082.7 lei. Potrivit pct. (3) alin. (2) din art. 227 Cod de procedură penală, se referă la cheltuielile de judecată sumele care urmează să fie plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat și nu cele care au fost deja plătite. Instanța de apel nu a respins argumentele în niciun fel, ci a repetat pur și simplu concluziile primei instanțe. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) p. 6 CPP.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că recursurile sunt fondate în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, care prevăd următoarele temeiuri pentru recursul ordinar - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5., 5.1. din decizie). 10 Totodată, în recursurile respective, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate, care ar fi esența și erorile concrete de drept a circumstanțelor că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5., 5.1. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale procurorului și a coordonatorului Consiliului Național de asistență juridică garantată de stat cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți. Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. Prin urmare, odată ce nu îndeplinesc cerințele legale de conținut, recursurile de pe rol urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora Gheorghieva și de coordonatorul Consiliului Național de asistență juridică garantată de stat, Vadim Suhov, împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din 31 decembrie 2020 și deciziei Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2021, în privința inculpatului Pomogalov Anatoli xxxx, pe motiv că nu îndeplinesc cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată la 04 iunie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 11 12