1r-6/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 4, 45, 190 alin. 5, 243 alin. 3 lit. b Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 2, 3, 4, 45, 190 alin. 5, 243 alin. 3 lit. b Cp
- Temei legal
- art. 203 - 205, 245, 246 Cpp
1r-6/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 4, 45, 190 alin. 5, 243 alin. 3 lit. b Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1r-6/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
1 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Dumitru Mardari,
cu participarea:
procurorului Sergiu Crîjanovschi,
recurenților Gorincioi Mihail, Curilova Svetlana și Iablocichina Galina,
avocatului inculpatei, Bria Constantin,
a judecat, în ședință publică, recursul împotriva încheierii Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, declarat avocatul Gorincioi Mihail, părțile
vătămate și civile Curilova Svetlana și Iablocichina Galina, în cauza penală privind
inculpata
Pahomi Stela, acuzată
în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 190
alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal,
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recurenții au solicitat admiterea recursului în sensul declarat.
Procurorul, a opinat pentru admiterea recursului.
Avocatul inculpatei, a solicitat respingerea recursului
Asupra recursului menționat, Colegiul penal,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea din 20 aprilie 2021, Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău a dispus: „Cererile depuse de părțile vătămate/civile Curilova Svetlana,
Iablocichina Galina și reprezentantul acestora - avocatul Mihail Gorincioi privind
aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Stela Pahomi se resping ca
neîntemeiate.”
Instanța a statuat că potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău din 20.04.2018,
Pahomi Stela a fost achitată pe art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 196 alin. (4) Cod penal,
din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Acțiunile civile înaintate de Iablocichina Galina și Curilova Svetlana, au fost
lăsate fără examinare.
1
Conform art. 210 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost scos sechestrul aplicat
prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01.04.2016 asupra
apartamentului deținut în proprietate de Pahomi Stela, cu numărul cadastral XXXXX,
amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX XXXXX apt. XXXXX, al cărui valoare
estimativă este de 1.900.000 lei; sechestru aplicat prin decizia Curții de Apel Chișinău
din 19.04.2016 asupra automobilului de marca/model ”Porsche Cayenne”, n/î
XXXXX, deținut în proprietate de Pahomi Stela, al cărui valoare estimativă este de
2.220.000 lei; sechestru aplicat prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău
din 01.04.2016 asupra mijloacelor financiare în sumă de 6.755.160 lei deținute de
Pahomi Stela la conturile XXXXX și în sumă de 19.708 lei deținute la contul XXXXX
deschise la BC ”Pro Credit Bank” SA, din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 65;
sechestru aplicat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19.04.2016 asupra
mijloacelor financiare în sumă de 10.271.39 euro, deținute de Pahomi Stela la conturile
XXXXX, de 5500 euro deținute la contul XXXXX și în sumă de 10.000 dolari SUA,
deținute la contul XXXXX deschise la BC ”Moldinconbank” SA; sechestrul aplicat
prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01.04.2016 asupra
mijloacelor financiare în sumă de 15.000 dolari SUA deținute de Pahomi Stela la contul
XXXXX, suma de 20.887 dolari SUA deținute la contul XXXXX și în sumă de 6.00
dolari SUA deținute la contul XXXXX deschise la BC „Mobiasbancă - Groupe Societe
Generale” SA, din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 81A.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17.05.2019,
apelurile procurorului și avocaților au fost respinse ca nefondate, cu menținerea
sentinței.
Conform deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
17.11.2020, recursurile ordinare declarate de procuror și avocatul Zmeu A. în numele
inculpatului Torodii V. au fost admise, casată total decizia menționată și dispusă
rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
La 15 martie și 20 aprilie 2021, părțile vătămate/părțile civile Iablocichina
Galina, Curilova Svetlana și reprezentantul acestora - avocatul Mihail Gorincioi, au
depus cereri solicitând aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Pahomi Stela,
inclusiv pe apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, XXXXX, care a fost donat de
ea fiului Belos Cristian.
Aceste cereri urmează a fi respinse ca neîntemeiate din următoarele
considerente.
Condiția esențială pentru dispunerea sechestrului este prezența probelor care
dovedesc suspiciunea rezonabilă că există riscul, că anumite persoane, inclusiv
acuzatul să întreprindă măsuri pentru a le tăinui, deteriora sau cheltui. Suspiciunea
trebuie să se întemeieze pe probe administrate în cadrul cauzei penale și care respectă
standardul admisibilității.
Însă, afirmațiile părților vătămate precum că inculpata Pahomi Stela ar fi extras
mijloacele financiare din conturile bancare sau că ar fi înstrăinat apartamentul care-i
aparținea sunt pur declarative nefiind probate.
Ori, prin sentința Judecătoriei Chișinău din 20.04.2018, bunurile inculpatei
Pahomi Stela au fost scoase de sub sechestru.
2
În acord cu prevederile art. 178 alin. (1) și art. 180 alin. (21) Cod de procedură
civilă, încheierea de asigurare a acțiunii se execută imediat, pe când dispoziția de
anulare a măsurilor de asigurare a acțiunii devine executorie doar în momentul în care
hotărârea judecătorească prin care s-a anulat sechestrul devine definitivă și executorie.
Astfel, sentința Judecătoriei Chișinău din 20.04.2018, prin care Pahomi Stela a
fost achitată pe art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 196 alin. (4) Cod penal, iar conform art.
210 alin. (1) Cod de procedură penală au fost scoase bunurile de sub sechestru, la
moment nu este definitivă și irevocabilă, or, prezenta cauză se examinează în ordine
de apel în cadrul Curții de Apel Chișinău.
În acest sens, se reiterează că aplicarea sechestrului are efect imediat, pe când
măsura de ridicare a sechestrului intră în vigoare după ce hotărârea instanței de
judecată devine definitivă.
Deci, urmează a fi respinse cererile depuse de părțile vătămate/civile Curilova
Svetlana, Iablocichina Galina și reprezentantul acestora - avocatul Mihail Gorincioi
privind aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Stela Pahomi, dat fiind că sunt
neîntemeiate.
Avocatul Gorincioi Mihai, părțile vătămate/civile Curilova Svetlana și
Iablocichina Galina au declarat recurs, în care solicită: „casarea încheierii Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 20.04.2021, rejudecarea cererii cu adoptarea
unei noi hotărâri privind aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Pahomi Stela
și pe bunurile înstrăinate terțelor, fiului acesteia Belos Cristian, intenționat de către
aceasta după ridicarea sechestrului, în mărimea prejudiciului cauzat”.
Recurenții au invocat că, în cadrul desfășurării urmăririi penale, în contul
asigurării recuperării prejudiciului cauzat, a fost aplicat sechestru asiguratoriu pe
bunurile inculpatei Pahomi Stela, conturi bancare în mărime de aproximativ
7.000.0000 lei, apartament, autoturism.
Toate aceste bunuri au fost scoase de sub sechestru odată cu pronunțarea
sentinței de achitare a inculpatei, de ambele instanțe.
În cadrul examinării cauzei penale, s-a confirmat faptul primirii de către
Grumeza Parascovia, cumnata Stelei Pahomi, dividende cuvenite în mărime de
3.255.000 lei.
Conform art. 245 Cod de procedură penală, cererile pot fi depuse la orice etapă
a procesului penal, în cazul judecării cauzei, cu indicarea circumstanțelor care necesită
aplicarea sechestrului.
Este evident că Pahomi Stela a înstrăinat imediat după adoptarea deciziei Curții
de Apel Chișinău bunurile sale sechestrate anticipat pentru a face imposibil executarea
unei eventuale sentințe de condamnare pe viitor.
Deși legislația R. Moldova obligă necondiționat motivarea încheierii de
respingere a cererii de aplicare a sechestrului, instanța de apel, începând cu pct. 6 – 14,
a descris amănunțit prevederile legale din Codul de procedură penală, motivul
principal fiind subliniat în pct. 8.
Condiția esențială pentru dispunerea sechestrului este prezența probelor care
dovedesc suspiciuni rezonabile că există riscul ca inculpata să întreprindă măsuri de a
tăinui sau ascunde bunurile.
3
Această normă din CPC nu este aplicabilă situației date, ori, avocatul și părțile
vătămate nu au niciun drept legal sau posibilitate să afle despre mișcările planificate
ori realizate de inculpată.
Prin urmare, în cazul dat lipsește motivarea respingerii cererii de aplicare a
sechestrului asiguratoriu, iar o astfel de încheiere nemotivată urmează a fi anulată.
Recursul este întemeiat pe art. 437 alin. (1) pct. 4), alin. (2), art. 449 alin. (2) pct.
b) CPP.
Judecând recursul respectiv pe baza materialului din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi respins din
următoarele considerente.
Conform art. 437 alin. (2) Cod de procedură penală, încheierile pot fi atacate cu
recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate
separat cu recurs. Potrivit art. 444 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile
judecătorești pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond în cazurile în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recurs (pct. 3. din decizie),
se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a încheierii atacate, inclusiv
cele reproduse în pct. 2. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de
apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale
cauzei în latura procedurii privind aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei, în
strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de
drept material.
Ori, soluția instanței de judecată coroborează și cu următoarele împrejurări.
Potrivit dispozitivului sentinței Judecătoriei Chișinău din 20.04.2018, Pahomi
Stela a fost achitată pe art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 196 alin. (4) Cod penal și în
conformitate cu art. 210 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost scos sechestrul de pe
bunurile ei aplicat prin încheierile judecătorești (v. 34 f.d. 1-180, pct. 2. din decizie).
Conform art. 400 alin. (1), 401 alin. (1) pct. 1), 3), 4) Cod de procedură penală -
sentințele pot fi atacate cu apel în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a cauzei,
Pot declara apel procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă, partea vătămată,
în ce privește latura penală, partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce
privește latura civilă.
Procurorul, părțile vătămate/civile Curilova Svetlana și Iablocichina Galina au
declarat apeluri, solicitând casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care inculpata Pahomi Stela să fie condamnată în baza art. 42 alin. (2). (3) și (4),
45, 196 alin. (4) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunilor civile înaintate de părțile
vătămate (v. 34 f.d. 303, v. 35 f.d. 78, 83, pct. 2. din decizie).
Potrivit art. 415 alin. (1) Cod de procedură penală - instanța de apel, judecând
cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii: respinge apelul, menținând
hotărârea atacată, admite apelul, casând sentința parțial sau total, și pronunță o nouă
hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, admite apelul, casează
sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost
anulată. Conform art. 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală -
4
hotărârea instanței de judecată într-o cauză penală devine executorie la data când a
rămas definitivă. Hotărârea primei instanțe rămâne definitive dacă apelul a fost respins.
Hotărârile instanței de apel rămân definitive la data pronunțării deciziei în apel.
Circumstanțele nominalizate denotă clar că, sechestrul pus anterior prin
încheierile judecătorești asupra bunurilor inculpatei - aceleași bunuri care figurează și
în cererea părților vătămate/civile Curilova Svetlana și Iablocichina Galina din speța
de pe rol, adică privind aplicarea repetată a sechestrului pe bunurile vizate, a fost scos
prin sentința din 20.04.2018, care nu este definitivă și executorie deoarece, în prezent,
cauza este judecată în ordine de apel (pct. 2. din decizie).
Astfel, chestiunea privind sechestru bunurilor inculpatei, invocate de recurenți,
urmează a fi soluționată doar în cadrul judecării fondului cauzei penale.
Ori, legea procesual-penală națională nu prevede posibilitatea inițierii unor
proceduri concomitente și paralele privind aplicarea sechestrului pe bunurile persoanei
inculpate, sau a verificării soluțiilor dintr-o sentință judecătorească nedefinitivă și
neexecutorie, inclusiv și anticipat doar în partea măsurilor de asigurare a acțiunii civile,
pe altă cale decât cea a apelului declarat.
Prin urmare, cererea părților vătămate/civile Iablocichina Galina, Curilova
Svetlana și a avocatului Mihail Gorincioi, privind aplicarea repetată a sechestrului pe
bunurile inculpatei care au fost deja sechestrate prin încheierile judecătorești care,
actualmente, încă sunt definitive și executorie, nu are niciun suport legal (pct. 2. din
decizie).
Pe lângă aceasta, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 3. din
prezenta decizie, recursul este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de
judecată a apreciat probele și circumstanțele cauzei de pe rol.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27 alin. (1), 101 alin. (2) și (3) Cod de
procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală apreciază
probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor
probelor administrate. Judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,
formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,
călăuzindu-se de lege, și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea
tuturor probelor administrate. Prin urmare, activitatea instanței privind doar aprecierea
sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl
propune o parte este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu
constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 444 Cod de
procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recurs, este lipsită de orice
temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de
examinare în instanța de judecată, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens
(pct. 2., 3. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au
fost puse la baza unei hotărâri, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei
pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de judecată nu a
comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că încheierea atacată
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și că recursul este nefondat.
5
Potrivit art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța îl respinge, dacă este nefondat.
Prin urmare, odată ce este nefondat, recursul de pe rol urmează a fi respins.
Conform art. 447-449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal,
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de avocatul Gorincioi Mihail, părțile vătămate și
civile Curilova Svetlana și Iablocichina Galina, împotriva încheierii Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, despre respingerea cererilor privind
aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Pahomi Stela, acuzată în baza art. 42 alin.
(2), (3), (4), 45, 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca fiind nefondat.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 4 iunie
2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Dumitru Mardari
6
Opinie separată disidentă a Judecătorului
Dumitru Mardari
expusă în temeiul art. 339 alin. (7) și art. 340 alin. (3) din Codul de procedură penală
nr. 122-XV din 14 martie 2003, în cauza penală nr. 1r-6/2021, privindu-i pe Stela
Pahomi, Alexandru Grumeza, Vladimir Torodii și Octavian Popînin.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, cererile depuse de
părțile vătămate/civile Svetlana Curilova, Galina Iablocichina și reprezentantul
acestora - avocatul Mihail Gorincioi privind aplicarea sechestrului pe bunurile
inculpatei Stela Pahomi, au fost respinse ca neîntemeiate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a invocat următoarele argumente:
a) prin cererile cu privire la aplicarea sechestrului asupra bunurilor inculpatei
Stela Pahomi nu a fost menționat expres pe care anume bunuri se solicită de a pune
sechestru;
b) afirmațiile părților vătămate precum că inculpata Stela Pahomi ar fi extras
mijloace financiare din conturile sale bancare sau că ar fi înstrăinat apartamentul nr. 2,
care-i aparținea cu drept de proprietate, cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun.
Chișinău, str. XXXXX XXXXX, al cărui valoare estimativă este de 1900000 de lei,
sunt neprobate și pur declarative;
c) sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 aprilie 2018, prin care
Stela Pahomi a fost achitată, fiind învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
42 alin. (2), (3) și (4), 45 și 196 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii, iar conform art. 210 alin. (1) Cod de procedură penală, s-a
dispus scoatere bunurilor de sub sechestru, la moment nu este definitivă și irevocabilă,
or, prezenta cauză se examinează în ordine de apel în cadrul Curții de Apel Chișinău.
De altfel, aplicarea sechestrului are efect imediat, pe când măsura de ridicare a
sechestrului intră în vigoare după ce hotărârea instanței de judecată devine definitivă.
Consider că aceste constatări ale Curții de Apel Chișinău și menținute de
Curtea Supremă de Justiție sunt insuficiente pentru a ajunge la o asemenea
concluzie, or, cererile părților vătămate/civile Svetlana Curilova, Galina
Iablocichina și reprezentantul acestora - avocatul Mihail Gorincioi privind
aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Stela Pahomi, în suma valorii
pagubei, nu le-a fost dată o apreciere cuvenită, reieșind din următoarele motive.
Pentru început, urmează a fi reținut că în conformitate cu prevederile art. 203-205
Cod de procedură penală, măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real
care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin bănuitului,
învinuitului, inculpatului sau părții civilmente responsabile, prin instituirea unui
sechestru asupra acestora în vederea asigurării reparării prejudiciului cauzat prin
infracțiune, acțiunii civile sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a
bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art.106 alin.(2) și art.1061 din Codul
penal.
7
Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea,
distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să
asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor
judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă.
Mai mult, prin instituirea sechestrului, proprietarul acestor bunuri pierde dreptul
de a le înstrăina sau greva de sarcini, măsura afectând, așadar, atributul dispoziției
juridice și materiale, pe întreaga durată a procesului penal, până la soluționarea
definitivă a cauzei.
În continuare, se evidențiază că atât în faza urmăririi penale, cât și în faza judecării
cauzei a fost aplicat sechestru pe mijloacele bănești și bunurile care aparțin inculpatei
Stela Pahomi, însă ca urmare a examinării cauzei penale și pronunțării sentinței de
achitare a ultimei, emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin
decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2019, bunurile acesteia, au fost scoase de
sub sechestru.
Prin urmare, cele expuse supra raportate la prevederile art. 466 alin. (2) pct. 4)
Cod de procedură penală coroborat cu art. 180 alin. (21) Cod de procedură civilă, atestă
inechivoc că odată cu adoptarea actului judecătoresc (sentința Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 20 aprilie 2018) prin care a fost anulată măsura de asigurare sub
formă de sechestru aplicat pe bunurile inculpatei Stela Pahomi, devenit definitiv și
executoriu la 17 mai 2019, ultima și-a recăpătat dreptul de dispoziție asupra acestor
bunuri.
Altfel spus, începând cu data de 17 mai 2019 inculpata Stela Pahomi și-a
redobândind dreptul de dispoziție, care reprezintă un atribut esențial al dreptului de
proprietate și constă în prerogativa proprietarului de a hotărî cu privire la soarta bunului
său, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere juridic.
În circumstanțele descrise și raportate la cele expuse supra, atest că încheierea
Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, menținută de Curtea Supremă de Justiție
are un caracter superficial, având în vedere imposibilitatea verificării concluziei
precum că bunurile inculpate Stela Pahomi, nu au fost scoase de sub sechestru, iar actul
judecătoresc prin care a fost anulat sechestru (sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 20 aprilie 2018) continuă să-și producă efectele juridice, în condițiile în
care nu a fost stabilit cu certitudine dacă inculpata Stela Pahomi și-a exercitat dreptul
de a înregistra în temeiul art. 27 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-
XIII din 25 februarie 1998, actul judecătoresc prin care a fost anulată măsura de
asigurare sub formă de sechestru aplicat pe bunurile sale, devenit definitiv și executoriu
la 17 mai 2019.
Cu alte cuvinte, neelucidarea circumstanței date, care acordă inclusiv și
prerogativa de a stabili dacă au fost efectuate careva modificări în Registrul Bunurilor
imobile, în privința bunurilor inculpatei Stela Pahomi, confirmă suplimentar că cerere
dedusă judecății nu a fost examinată complet, multiaspectual și obiectiv, lucru care și
afectează dreptul părțile vătămate/civile Svetlana Curilova, Galina Iablocichina, la un
proces echitabil.
8
Asta deoarece, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de apel are obligația să pună în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt ori
de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere, și să stăruie, prin toate
mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în
cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul
pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Suplimentar, se evidențiază și asupra faptului că instanța de apel greșit a ajuns la
concluzia netemeiniciei cererilor cu privire la aplicarea sechestrului asupra bunurilor
inculpatei Stela Pahomi, din motiv că nu a fost specificat expres anume pe care bunuri
urmează a fi aplicat sechestru, deoarece, potrivit art. 203 alin. (1) și 207 alin. (2) și (5)
Cod de procedură penală, punerea bunurilor sub sechestru prin hotărârea instanței de
judecată, adoptată după terminarea urmăririi penale în cauză, se efectuează de către
executorul judecătoresc, care are obligația de a stabili împreună cu proprietarul dacă
asistă la procedura în cauză care bunuri materiale pot fi puse sub sechestru în primul
rând pentru a fi asigurată suma indicată în hotărârea instanței de judecată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 437 alin. (1) pct. 4) și 449
alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, consider că recursul urma a fi admis, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, deoarece este necesară
administrarea de probe suplimentare.
Judecător al Curții Supreme de Justiție Dumitru Mardari
1 iunie 2021
9