1r-15/2021 — art.203-205, 245, 246 CPP

1r-15/2021 — art.203-205, 245, 246 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1r-15/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Cobăneanu Ala

Judecători: Plămădeală Ghenadie, Pitic Mariana

Cu participarea:

Procurorului Munteanu Anatolie

Avocatului Gorincioi Mihail, în numele părților vătămate și civile,

Curilova Svetlana, Iablocichina Galina

Avocatului inculpatei Bria Constantin

Examinând în ședință publică, recursul declarat de către avocatul Gorincioi

Mihail, cu părțile vătămate și civile, Curilova Svetlana și Iablocichina Galina,

împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie

2021, emisă în cauza penală privind acuzarea Stelei Pahomi, în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 190 alin. (5), 243 alin.

(3), lit. b) Cod penal.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Procurorul, a pledat pentru respingerea recursului.

Avocatul părților vătămate și civile Gorincioi Mihail a solicitat admiterea

recursului în sensul declarat.

Avocatul inculpatei Bria Constantin, a solicitat respingerea recursului.

A C O N S T A T A T :

12 octombrie 2021, cererea comună înaintată de partea civilă Iablocichina Galina

și avocatul Mihail Gorincioi și cererea comună înaintată de partea civilă Curilova

Svetlana și avocatul Mihail Gorincioi privind aplicarea sechestrului pe toate

bunurile mobile, inclusiv mijloacele bănești în băncile comerciale din Republica

Moldova ce aparțin inculpatei Stela Pahomi, pe autoturismul de model ”XXXXX”

n/î XXXXX, a/f 2015, și a apartamentul situat XXXXX, str. XXXXX nr. XXXXX,

donate fiului XXXXX, au fost respinse ca neîntemeiate.

1.1. În motivarea încheierii emise, instanța de apel a menționat că, cererile

repetate, depuse de părțile civile Curilova Svetlana și Iablocichina Galina privind

aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Stela Pahomi, sunt vădit

neîntemeiate, or, în aceste cereri sunt invocate circumstanțe de fapt și temeiuri

de drept identice cu cele invocate în cererile din 15.03.2021 și cererea de recurs

din 26.04.2021, asupra cărora s-a expus și instanța de recurs prin decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01 iunie 2021.

Mai mult ca atât, a considerat că din moment ce instanța de apel s-a expus

deja asupra cererilor părților vătămate și civile Curilova Svetlana și Iablocichina

Galina privind aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Stela Pahomi,

respingându-le ca neîntemeiate, adoptarea unei alte soluții pe marginea

prezentelor cereri, ar crea părților impresia că instanța de apel nu este obiectivă,

imparțială și nici consecventă în deciziile sale.

și Iablocichina Galina, au declarat la 26.10.2021 recurs împotriva încheierii

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2021, solicitând

anularea acesteia.

2.1. În motivarea recursului declarat, recurenții au menționat că:

1

- este de neînțeles faptul contradictoriu semnalizat în decizia anterioară a

instanței de recurs prin care s-a respins recursul declarat împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, totodată se constată: din decizie la

fila 5„...chestiunea privind sechestru pe bunurile inculpatei, invocate de recurenți

urmează a fi soluționată doar în cadrul judecării fondului cauzei penale”.

- inculpata Stela Pahomi a ridicat cele aproximativ 8 milioane de lei și valută

imediat după ce Curtea de Apel a menținut sentința de achitare a inculpaților. La

fel, a înstrăinat prin donație apartamentul și autoturismul, fapt deja confirmat

prin actele prezentate;

- prejudiciul cauzat prin infracțiunea imputată inculpaților este unul

considerabil în sumă de 4 500 000 lei, acestea nu au loc permanent de muncă,

nu au venit;

- aplicarea măsurilor asigurătorii sub forma unei grevări a proprietății

persoanei aflate sub acuzare trebuie să fie proporțională riscurilor estimate;

- în cazul dat, lipsește motivarea respingerii cererii de aplicare a

sechestrului asiguratoriu, iar o astfel de încheiere nemotivată urmează a fi

anulată.

argumentele recursului declarat, audiind participanții la proces, Colegiul penal

consideră că recursul declarat este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea

încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2021, și

remiterea cauzei la rejudecare.

Potrivit art.449 alin.(1), pct.2), lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța admite recursul, casând hotărârea integral și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de fond dacă este necesară administrarea de

probe suplimentare.

Conform art. 437 alin. (2) Cod de procedură penală, încheierile pot fi atacate

cu recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi

atacate separat cu recurs.

Potrivit art. 444 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

judecătorești pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond în cazurile în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recurs, se atestă

că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii atacate, relevă în

mod concludent că hotărârea instanței de apel a fost emisă, fără a fi analizate și

apreciate toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura procedurii

privind aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatei Pahomi Stela.

Acest fapt a rezultat din omisiunea instanței de a oferi apreciere tuturor

probelor prezentate de către părți și anume: Adeverinței TS 0065617 din

27.05.2021 privind înstrăinarea mijlocului de transport ”XXXXX” n/î XXXXX, a/f

2015, cod vin XXXXX la 02.08.2019 și Cerificatului ASP Serviciul cadastral

teritorial Chișinău din 29.05.2021 privind înstrăinarea prin Contractul de donație

nr.11127 din 17.07.2019 (înregistrat 18.07.2019) a XXXXX fiului XXXXX (Vol. II,

f.d.109-110), cât și a cererilor înaintate de către aceștia privind suportul instanței

la administrarea de probe suplimentare, ceea ce de fapt contravine prevederilor

art.314 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora, instanță de judecată

este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele,

probele prezentate de părți sau administrate la cererea acestora, precum și să

examineze alte probe prevăzute de prezentul cod.

Astfel, Colegiul penal notează că, odată cu admiterea prin decizia Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17.11.2020, a recursurilor ordinare

declarate de procuror și avocatul Zmeu A. în numele inculpatului Torodii V. și,

2

casată total decizia Curții de Apel Chișinău din17 mai 2019 și dispusă rejudecarea

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La 05 octombrie 2021 în cancelaria Curții de Apel Chișinău au fost

înregistrate cererile înaintate de părțile civile Curilova Svetlana, Iablocichina

Galina și avocatul Mihail Gorincioi privind aplicarea sechestrului pe toate

bunurile mobile ale inculpatei Stela Pahomi, inclusiv mijloacele bănești în băncile

comerciale din Republica Moldova, autoturismul de model ”XXXXX”, cu n/î

XXXXX, a/f 2015 și apartamentul situat XXXXX, str. XXXXX nr. XXXXX.

În acest context, Colegiul penal, reiterând prevederile art. 466 alin. (2), pct.

4) Cod de procedură penală, coroborat cu dispoziția art.180 alin. (21) Cod de

procedură penală, potrivit cărora - anularea măsurilor de asigurare a acțiunii se

dispune de instanța de judecată odată cu pronunțarea asupra fondului printr-o

hotărâre de respingere a acțiunii. Reglementările referitoare la caracterul definitiv

al actului judecătoresc prin care se soluționează fondul sunt aplicabile integral și

asupra prevederilor referitoare la măsurile de asigurare, atestă inechivoc faptul că

odată cu adoptarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

20.04.2018 prin care a fost anulată măsura de asigurare sub formă de sechestrul

aplicat pe bunurile inculpatei Stela Pahomi, devenind definitivă și executorie prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 17.05.2019, ultima și-a redobândit dreptul de

dispoziție asupra acestor bunuri, care reprezintă un atribut esențial al dreptului

de proprietate și constă în prerogativa proprietarului de a hotărî soarta bunurilor

sale, atât din punct de vedere material, cât și juridic, fapt confirmat prin actele

recurenților și anume Adeverința TS 0065617 din 27.05.2021 privind înstrăinarea

la 02.08.2019 a mijlocului de transport „XXXXX” n/î XXXXX, a/f 2015, cod vin

XXXXX și Cerificatului ASP Serviciul cadastral teritorial Chișinău din 29.05.2021

privind înstrăinarea prin Contractul de donație nr.11127 din 17.07.2019

(înregistrat 18.07.2019) a XXXXX - fiului XXXXX (Vol.II, f.d.109-110), sechestrul

fiind stins.

Astfel, analizând hotărârea contestată, Colegiul penal atestă că instanța de

apel nu s-a expus asupra probelor prezentate de către avocatul părților vătămate

cu privire la faptul că inculpata Pahomi Stela a înstrăinat o parte din bunuri ce îi

aparțineau cu toate că, în privința acesteia cauza penală derulează în continuare,

și părțile vătămate au înaintat acțiuni civile, atestându-se clar acțiuni ce pot

atenta la eventuala executare a încasării prejudiciului cauzat. Aceste probe fiind

lăsate fără apreciere, instanța preluând în mod formal constatările din alte

hotărâri, fără a pătrunde în esența problemei prin prisma cererilor înaintate de

către părțile vătămate și civile.

Mai mult ca atât, la examinarea cererilor părților vătămate, instanța de apel

nu a abordat nici într-un fel statutul subiectului infracțiunii, pericolul social

sporit al infracțiunii imputate și caracterul acesteia, prin prisma faptului că poate

exista o bănuială rezonabilă că bunurile inculpatei asupra cărora părțile vătămate

solicită aplicarea măsurilor asiguratorii pot fi tăinuite, deteriorate, cheltuite sau

distruse, aspect care la fel nu a fost abordat în hotărârea contestată.

În consecință, Colegiul penal conchide că instanța de apel a pronunțat o

hotărâre insuficient de motivată, or, rolul unei hotărâri motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Motivarea hotărârii reprezintă un

element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea

judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor

deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în

scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă

în motivarea acesteia.

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia

3

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). Mai mult, o decizie motivată oferă părții

posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de

către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea

loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare,

include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea

obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (cauza Fomin vs Moldovei

din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Totodată, sub un alt aspect, Colegiul penal notează că în conformitate cu

prevederile art. art. 202 alin. (1), 203 Cod de procedură penală, organul de

urmărire penală din oficiu sau instanța de judecată, la cererea părților, poate lua

în cursul procesului penal măsuri asigurătorii pentru repararea prejudiciului cauzat

de infracțiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a

bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.

Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de

constrângere, care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului

sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste

bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sunt

încetate orice operațiuni în privința acestora. Punerea sub sechestru a bunurilor se

aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea

civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a

contravalorii bunurilor prevăzute la art. art. 106 alin. (2) și 1061 Cod penal.

Aplicarea sechestrului în cadrul procesului penal, presupune asigurarea

reparării eventualului prejudiciu cauzat prin infracțiune, o condiție fiind

înaintarea de către partea vătămată a acțiunii civile în cadrul procesului penal,

acțiune ce este prezentă în respectiva cauză.

Or, la aplicarea măsurii asiguratorii de punere sub sechestru, pe lângă

cadrul juridic național, este necesar de avut în vedere și jurisprudența CEDO, care

a statuat în cauza Dogmoch contra Germaniei (hotărârea din 08.09.2006), că

sechestrul asigurător nu reprezintă o acuzație în materie penală, în sensul art. 6

din Convenție. CEDO a notat că, în cadrul unei investigații penale, sechestrul

asigurător vizează în principal garantarea executării unei eventuale creanțe, ce va

fi recunoscută în favoarea unor terți lezați prin infracțiunea ce face obiectul

judecății ori pentru a se garanta executarea unei eventuale pedepse constând în

confiscarea unor bunuri. Totuși, CEDO a constatat că, atât stabilirea unor

drepturi de creanțe ale unor terți, cât și confiscarea sunt măsuri ce urmează a fi

luate în cadrul unor proceduri separate, ulterioare, astfel încât procedura de

instituire a sechestrului nu constituie o judecată asupra unei acuzații în materie

penală, în sensul art. 6 CEDO.

La fel, Colegiul penal evidențiază că măsurile asigurătorii au fost definite ca

măsuri procesuale cu caracter real, care au efect indisponibilitatea bunurilor

mobile și imobile care aparțin învinuitului sau inculpatului și părții responsabile

civilmente în vederea acoperirii despăgubirilor civile și a executării pedepsei

amenzii. Aceste instituții își justifică prezența în cadrul măsurilor procesuale,

deoarece până la soluționarea definitivă a cauzelor penale și rămânerea definitivă

a hotărârii prin care a fost admisă acțiunea civilă, reparatorie sau prin care s-a

pronunțat pedeapsa amenzii, inculpatul sau partea responsabilă civilmente ar

putea să înstrăineze bunurile pe care le-au și să devină insolvabili. Prin efectul

lor, măsurile asigurătorii garantează executarea obligațiilor de ordin patrimonial

ce decurg din rezolvarea acțiunii penale și acțiunii civile în procesul penal.

Prin urmare, punerea sub sechestru a bunurilor limitează dreptul de

proprietate doar în sensul interdicției de înstrăinare.

4

Potrivit alin. (3) art. 202 Cod de procedură penală, combinat cu alin. (1) art.

204 Cod de procedură penală, pot fi puse sub sechestru bunurile bănuitului,

învinuitului, inculpatului, precum și ale părții civilmente responsabile în cazurile

prevăzute de lege, indiferent de natura bunurilor și de faptul la cine se află, pentru

repararea prejudiciului cauzat de infracțiune în suma valorii probabile a pagubei.

Astfel, Colegiul penal reține că, hotărârea instanței de apel este afectată de

eroarea de drept prescrisă în dispoziția art. 444 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală, întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate, inclusiv să stabilească dacă au fost efectuate careva modificări

în Registrul Bunurilor imobile și asupra mijloacelor financiare deținute la

conturile bancare (sechestrate prin încheierile Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 01.04.2016 și decizia Curții de Apel Chișinău din 19.04.2016), să

dea o apreciere obiectivă tuturor probelor administrate în cauză, și în dependență

de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată.

pct. 4), 449 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Se admite recursul declarat de către avocatul Gorincioi Mihail, cu părțile

vătămate și civile, Curilova Svetlana și Iablocichina Galina.

Se casează integral încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 12 octombrie 2021, emisă în cauza penală privind acuzarea Stelei Pahomi, în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), (4), 45, 190 alin.

(5), 243 alin. (3), lit. b) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, în același complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată integral la 16 decembrie 2021.

Președinte Cobăneanu Ala

Judecători Plămădeală Ghenadie

Pitic Mariana

5