1ra-773/21 — art. 217 alin. 3 lit. e CP

1ra-773/21 — art. 217 alin. 3 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-773/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda și Cobzac Elena,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Melnic Dumitru, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Melnic xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în sxxxx

Termenul de examinare:

prima instanță: 24.07.2019 – 20.12.2019

instanța de apel: 20.01.2020 – 12.11.2020

instanța de recurs: 20.01.2021 – 14.04.2021

A C O N S T A T A T :

Melnic Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (3)

lit. e) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației

drogurilor de orice tip, pe un termen de 3 (trei) ani.

A fost dispusă încasarea de la Melnic Dumitru în beneficiul statului suma

de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Dumitru, fiind deținut în Penitenciarul nr. 11 Bălți, la începutul lunii aprilie

2019, a fost escortat la Judecătoria Briceni, pentru participarea la examinarea

în fond în ședințele de judecată de la Judecătoria Briceni (sediul Central).

Ulterior, la 09 aprilie 2019, aproximativ la orele 14.40 a fost escortat de către

angajații serviciului de escortă la Inspectoratul de Poliție Briceni în

Penitenciarul nr.11 Bălți și plasat în boxa de acumulare, pentru examinarea

deținutului, astfel în perioada vizată, când nu era observat de o parte de angajați

implicați în alte activități de serviciu, a scos din rectul anal un prezervativ, în

care se aflau trei tuburi din plastic în interiorul cărora se observa masă vegetală

mărunțită de culoare verde, care au fost aruncate în holul dintre boxele de

anchetare și cele de acumulare a penitenciarului, care ulterior au fost ridicate

în cadrul cercetării cazului vizat.

1

Conform raportului de expertiză judiciară cu nr.34/12/2-R-391 din

03.06.2019, masele vegetale de culoare verde, uscate, mărunțite, conțin

substanța Tetrahydrocannabinol, care reprezintă marijuană și face parte din

categoria substanțelor stupefiante, cantitatea cărei în stare uscate constituie în

total 30,839 g, adică în proporții mari, pe care el, anterior, le-a procurat ilegal

într-un loc necunoscut și în cantități nestabilite de către organul de urmărire

penală, pe care le-a păstrat și transportat, pe teritoriul penitenciarului, fără

scop de înstrăinare.

Acțiunile lui Melnic Dumitru, au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit.

e) Cod penal, înfăptuirea circulației ilegale a substanțelor narcotice, procurarea,

păstrarea, transportarea drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite în

proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul

instituțiilor penitenciare.

numele inculpatului Melnic Dumitru, prin care solicită admiterea acestuia,

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,

din motiv că prima instanță, contrar prevederilor art. 389 Cod de procedură

penală, a emis o sentință bazată pe probe contradictorii, pe presupuneri,

contradicțiile nefiind înlăturate în cadrul judecării cauzei.

Apărarea consideră că învinuirea înaintată inculpatului Melnic Dumitru

este una abstractă si formală, iar organul de urmărire penală nu a demonstrat

cele incriminate inculpatului, or contrar învinuirii aduse, la materialele cauzei

nu a fost anexată acea informație operativă înregistrată, conform

regulamentului de care dispunea angajații penitenciarului care le-a permis să

cunoască despre faptul că Melnic Dumitru, avea asupra sa droguri. Nu a fost

stabilit faptul de unde Melnic Dumitru, a procurat această substanță în

condițiile în care este deținut în penitenciar, cine sunt persoanele implicate,

cum a putut fi omis acest fapt la fiecare percheziționare. Nu a fost petrecută

expertiza pentru stabilirea stării inculpatului la acel moment, adică dacă acesta

a consumat droguri sau nu. Nu au fost audiați angajații escortei Briceni privitor

la cele întâmplate.

Concomitent, invocă că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar

demonstra că inculpatul deținea asupra sa substanțe narcotice, precum și că nu

au fost prezentate probe cu caracter pertinent și concludent care ar confirma

că Melnic Dumitru a comis infracțiunea incriminată.

3.1. În apelul declarat de către inculpatul Melnic Dumitru s-a solicitat

casarea sentinței primei instanțe cu dispunerea rejudecării cauzei din motiv că

cauza a fost examinată în lipsa sa.

2020 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea

sentinței atacate.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că

prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului

Melnic Dumitru care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor

2

săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Analizând în ansamblu probele administrate, prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre existența în acțiunile

inculpatului a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod

penal, potrivit elementelor, înfăptuirea circulației ilegale a substanțelor

narcotice, procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor sau analogilor

acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite

pe teritoriul instituțiilor penitenciare, săvârșirea infracțiunii fiind dovedită prin

următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate

suplimentar și verificate în ședința instanței de apel, și anume: proces-verbal

de sesizare despre săvârșirea infracțiunii sau pregătirea pentru săvârșirea

infracțiunii din 19.06.2019 (f.d.3, Vol. I); comunicat special al Penitenciarului

nr.11 Bălți din 09.04.2019 (f.d.12, Vol. I); proces-verbal de percheziție nr.309

din 09.04.2019 a deținutului Melnic Dumitru (f.d.13-14, Vol. I); proces-verbal

de cercetare la fața locului din 09.04.2019 (f.d.15, Vol. I); rapoartele angajaților

Penitenciarului nr.11 Bălți și foto-tabel pe faptul depistării obiectelor de la

deținutul Melnic Dumitru din 09.04.2019 (f.d.16-24, Vol. I); proces-verbal de

refuz de a depune explicații și/sau semnătură din 09.04.2019 a lui Melnic

Dumitru pe faptul depistării și ridicării obiectelor/substanțelor interzise la el

la 09.04.2019 (f.d.30, Vol. I); act de constatare privind depistarea obiectelor

interzise pentru păstrarea și folosirea în penitenciar din 09.04.2019 (f.d.37, Vol.

I); ordonanță de ridicare din 19.04.2019, proces-verbal de ridicare a obiectelor

și documentelor din 19.04.2019 (f.d.39-40, Vol. I); raport de expertiză judiciară

nr.34/12/2-R-391 din 03.06.2019 a obiectelor ridicate de la deținutul Melnic

Dumitru (f.d.44-50, Vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din

21.06.2019 (f.d.51, Vol. I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor drept

corpuri delicte din 21.06.2019 a pachetului nr.1 R-391 (f.d.52, Vol. I);

revendicare în privința lui Melnic Dumitru de la centrul de informare MAI

(f.d.54, Vol. I); ordonanță de predare a corpurilor delicte în camera de păstrare

a IP Bălți din 27.06.2019, chitanțier nr.0732 din 28.06.2019 (f.d.68-69, Vol. I);

proces-verbal de examinare a mijloacelor materiale de informație din

08.07.2019, ordonanță privind recunoaștere a obiectelor drept corpuri delicte

din 08.07.2019 (f.d.83-86, Vol. I); copia fișei postului funcției de supraveghetor

din cadrul Penitenciarului nr. 11 Bălți ( f.d.88-100, Vol. I); proces-verbal de

confruntare din 12.07.2019 între învinuitul Melnic Dumitru și martorul Hîncu

Andrei (f.d.103, Vol. I); copia sentinței Judecătoriei Edineț Sediul Briceni din

data de 17.04.2019 în privința lui Melnic Dumitru în baza art.171 al.(3) lit. b)

CP (f.d.126-136, Vol. I); declarațiile inculpatului Melnic Dumitru din 06.09.2019

date în instanța de fond și suplimentar verificate în instanța de apel (f.d.139-

140, Vol. I); declarațiile martorilor Dumbrăveanu Dumitru, Hîncu Andrei,

Lupașcu Dmitri (f.d.144-145, 146-147, 148-149, Vol. I).

3

În acest sens, instanța de apel a subliniat că circumstanțele cauzei

dovedesc caracterul infracțional al acțiunilor inculpatului Melnic Dumitru, iar

nerecunoașterea vinei în comiterea infracțiunii incriminate se apreciază ca o

metodă de a denatura adevărul și de a se eschiva de răspunderea penală,

deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor Dumbrăveanu

Dumitru și Hîncu Andrei și de a considera că inculpatul este incriminat pe

nedrept, instanța de apel nu a stabilit, mai ales că au dat declarații fiind

preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de

declarații false, fiind depuse sub jurământ.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia

instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare.

În argumentarea recursului menționează că învinuirea înaintată

inculpatului Melnic Dumitru este una formală și abstractă, or instanțele de fond

au apreciat critic și nu au dat importanță declarațiilor martorului Lupașcu

Dumitru, din care rezultă că nu a văzut sau auzit ca inculpatul să întreprindă

careva acțiuni ilegale.

Subsidiar invocă, că organul de urmărire penală nu a demonstrat cele

incriminate inculpatului, iar la materialele cauzei nu a fost anexată acea

informație operativă înregistrată conform regulamentului de care dispuneau

angajații penitenciarului care le-a permis să cunoască despre faptul că Melnic

Dumitru are asupra sa droguri, de unde a procurat această substanță în

condițiile în care este deținut în penitenciar, cine sunt persoanele implicate,

cum a putut fi omis la fiecare percheziționare acest fapt.

Consideră că la stabilirea pedepsei, instanța de apel trebuia să ia în

considerație personalitatea inculpatului Melnic Dumitru, iar faptul

nerecunoașterii vinovăției nu trebuia apreciată ca o circumstanță agravantă.

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427

4

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

titularul acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței

de apel art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, însă critică decizia instanței

de apel, fiind în dezacord cu modalitatea de apreciere a probelor și stabilirea

vinovăției de comiterea infracțiunii incriminate.

În susținerea acestui raționament, reieșind din esența criticilor invocate

de către avocatul Rotari Mihaela, Colegiul penal reține că acestea se referă în

mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie

evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele

administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului

Melnic Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. e)

Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în

modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427

Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la

5

baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

menținerea sentinței primei instanțe.

Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanțele de

fond la adoptarea soluției au ignorat declarațiile martorului Lupașcu Dmitri,

dându-le prioritate probelor prezentate de partea acuzării, Colegiul penal

conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat

prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului Melnic Dumitru, așa cum

susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect

ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație

penală în privința acestuia.

Totodată, deși apărarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție

insuficient motivată, Colegiul penal a ajuns la concluzia că nu s-a stabilit

existența erorii de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei

recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția

instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe de

condamnare a inculpatului Melnic Dumitru în baza art. 217 alin. (3) lit. e) Cod

penal.

Colegiul penal consideră neîntemeiat și argumentul apărării precum că

instanțele de fond, la stabilirea pedepsei, nu au ținut cont de personalitatea

inculpatului Melnic Dumitru, precum și de nevinovăția acestuia în comiterea

infrcațiunii incriminate, or acest argument vine în contradicție cu solicitarea

apărării privind adoptarea unei hotărâri de achitare, echivalând cu solicitarea

unei pedepse mai blânde în urma admiterii condamnării acestuia.

Subsidiar, Colegiul penal atestă că declarațiile recurentului privind

nevinovăția inculpatului în comiterea faptei penale incriminate se combat prin

totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în

ședințele instanțelor de fond, expuse în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii. Aceste

probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.

Întru elucidarea șirului logic al celor expuse supra, Colegiul penal mai

relatează că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, o apreciază ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal

are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare

6

gravă de fapt, așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz

de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă, că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și inadmisibilitatea recursului ordinar

declarat de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Melnic

Dumitru, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari

Mihaela în numele inculpatului Melnic Dumitru, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza penală în privința

lui Melnic xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Cobzac Elena

7