1ra-773/21 — art. 217 alin. 3 lit. e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 3 lit. e CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-773/21 — art. 217 alin. 3 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-773/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 14 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda și Cobzac Elena, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Melnic Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Melnic xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în sxxxx Termenul de examinare: prima instanță: 24.07.2019 – 20.12.2019 instanța de apel: 20.01.2020 – 12.11.2020 instanța de recurs: 20.01.2021 – 14.04.2021 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 20 decembrie 2019, Melnic Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației drogurilor de orice tip, pe un termen de 3 (trei) ani. A fost dispusă încasarea de la Melnic Dumitru în beneficiul statului suma de 1680 (una mie șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Melnic Dumitru, fiind deținut în Penitenciarul nr. 11 Bălți, la începutul lunii aprilie 2019, a fost escortat la Judecătoria Briceni, pentru participarea la examinarea în fond în ședințele de judecată de la Judecătoria Briceni (sediul Central). Ulterior, la 09 aprilie 2019, aproximativ la orele 14.40 a fost escortat de către angajații serviciului de escortă la Inspectoratul de Poliție Briceni în Penitenciarul nr.11 Bălți și plasat în boxa de acumulare, pentru examinarea deținutului, astfel în perioada vizată, când nu era observat de o parte de angajați implicați în alte activități de serviciu, a scos din rectul anal un prezervativ, în care se aflau trei tuburi din plastic în interiorul cărora se observa masă vegetală mărunțită de culoare verde, care au fost aruncate în holul dintre boxele de anchetare și cele de acumulare a penitenciarului, care ulterior au fost ridicate în cadrul cercetării cazului vizat. 1 Conform raportului de expertiză judiciară cu nr.34/12/2-R-391 din 03.06.2019, masele vegetale de culoare verde, uscate, mărunțite, conțin substanța Tetrahydrocannabinol, care reprezintă marijuană și face parte din categoria substanțelor stupefiante, cantitatea cărei în stare uscate constituie în total 30,839 g, adică în proporții mari, pe care el, anterior, le-a procurat ilegal într-un loc necunoscut și în cantități nestabilite de către organul de urmărire penală, pe care le-a păstrat și transportat, pe teritoriul penitenciarului, fără scop de înstrăinare. Acțiunile lui Melnic Dumitru, au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, înfăptuirea circulației ilegale a substanțelor narcotice, procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul instituțiilor penitenciare.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Movilă Corina în numele inculpatului Melnic Dumitru, prin care solicită admiterea acestuia, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că prima instanță, contrar prevederilor art. 389 Cod de procedură penală, a emis o sentință bazată pe probe contradictorii, pe presupuneri, contradicțiile nefiind înlăturate în cadrul judecării cauzei. Apărarea consideră că învinuirea înaintată inculpatului Melnic Dumitru este una abstractă si formală, iar organul de urmărire penală nu a demonstrat cele incriminate inculpatului, or contrar învinuirii aduse, la materialele cauzei nu a fost anexată acea informație operativă înregistrată, conform regulamentului de care dispunea angajații penitenciarului care le-a permis să cunoască despre faptul că Melnic Dumitru, avea asupra sa droguri. Nu a fost stabilit faptul de unde Melnic Dumitru, a procurat această substanță în condițiile în care este deținut în penitenciar, cine sunt persoanele implicate, cum a putut fi omis acest fapt la fiecare percheziționare. Nu a fost petrecută expertiza pentru stabilirea stării inculpatului la acel moment, adică dacă acesta a consumat droguri sau nu. Nu au fost audiați angajații escortei Briceni privitor la cele întâmplate. Concomitent, invocă că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra că inculpatul deținea asupra sa substanțe narcotice, precum și că nu au fost prezentate probe cu caracter pertinent și concludent care ar confirma că Melnic Dumitru a comis infracțiunea incriminată. 3.1. În apelul declarat de către inculpatul Melnic Dumitru s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe cu dispunerea rejudecării cauzei din motiv că cauza a fost examinată în lipsa sa.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Melnic Dumitru care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor 2 săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Analizând în ansamblu probele administrate, prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre existența în acțiunile inculpatului a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, potrivit elementelor, înfăptuirea circulației ilegale a substanțelor narcotice, procurarea, păstrarea, transportarea drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite pe teritoriul instituțiilor penitenciare, săvârșirea infracțiunii fiind dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel, și anume: proces-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 19.06.2019 (f.d.3, Vol. I); comunicat special al Penitenciarului nr.11 Bălți din 09.04.2019 (f.d.12, Vol. I); proces-verbal de percheziție nr.309 din 09.04.2019 a deținutului Melnic Dumitru (f.d.13-14, Vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 09.04.2019 (f.d.15, Vol. I); rapoartele angajaților Penitenciarului nr.11 Bălți și foto-tabel pe faptul depistării obiectelor de la deținutul Melnic Dumitru din 09.04.2019 (f.d.16-24, Vol. I); proces-verbal de refuz de a depune explicații și/sau semnătură din 09.04.2019 a lui Melnic Dumitru pe faptul depistării și ridicării obiectelor/substanțelor interzise la el la 09.04.2019 (f.d.30, Vol. I); act de constatare privind depistarea obiectelor interzise pentru păstrarea și folosirea în penitenciar din 09.04.2019 (f.d.37, Vol. I); ordonanță de ridicare din 19.04.2019, proces-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 19.04.2019 (f.d.39-40, Vol. I); raport de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-391 din 03.06.2019 a obiectelor ridicate de la deținutul Melnic Dumitru (f.d.44-50, Vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 21.06.2019 (f.d.51, Vol. I); ordonanță de recunoaștere a obiectelor drept corpuri delicte din 21.06.2019 a pachetului nr.1 R-391 (f.d.52, Vol. I); revendicare în privința lui Melnic Dumitru de la centrul de informare MAI (f.d.54, Vol. I); ordonanță de predare a corpurilor delicte în camera de păstrare a IP Bălți din 27.06.2019, chitanțier nr.0732 din 28.06.2019 (f.d.68-69, Vol. I); proces-verbal de examinare a mijloacelor materiale de informație din 08.07.2019, ordonanță privind recunoaștere a obiectelor drept corpuri delicte din 08.07.2019 (f.d.83-86, Vol. I); copia fișei postului funcției de supraveghetor din cadrul Penitenciarului nr. 11 Bălți ( f.d.88-100, Vol. I); proces-verbal de confruntare din 12.07.2019 între învinuitul Melnic Dumitru și martorul Hîncu Andrei (f.d.103, Vol. I); copia sentinței Judecătoriei Edineț Sediul Briceni din data de 17.04.2019 în privința lui Melnic Dumitru în baza art.171 al.(3) lit. b) CP (f.d.126-136, Vol. I); declarațiile inculpatului Melnic Dumitru din 06.09.2019 date în instanța de fond și suplimentar verificate în instanța de apel (f.d.139- 140, Vol. I); declarațiile martorilor Dumbrăveanu Dumitru, Hîncu Andrei, Lupașcu Dmitri (f.d.144-145, 146-147, 148-149, Vol. I). 3 În acest sens, instanța de apel a subliniat că circumstanțele cauzei dovedesc caracterul infracțional al acțiunilor inculpatului Melnic Dumitru, iar nerecunoașterea vinei în comiterea infracțiunii incriminate se apreciază ca o metodă de a denatura adevărul și de a se eschiva de răspunderea penală, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor Dumbrăveanu Dumitru și Hîncu Andrei și de a considera că inculpatul este incriminat pe nedrept, instanța de apel nu a stabilit, mai ales că au dat declarații fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de declarații false, fiind depuse sub jurământ.
Avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Melnic Dumitru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare. În argumentarea recursului menționează că învinuirea înaintată inculpatului Melnic Dumitru este una formală și abstractă, or instanțele de fond au apreciat critic și nu au dat importanță declarațiilor martorului Lupașcu Dumitru, din care rezultă că nu a văzut sau auzit ca inculpatul să întreprindă careva acțiuni ilegale. Subsidiar invocă, că organul de urmărire penală nu a demonstrat cele incriminate inculpatului, iar la materialele cauzei nu a fost anexată acea informație operativă înregistrată conform regulamentului de care dispuneau angajații penitenciarului care le-a permis să cunoască despre faptul că Melnic Dumitru are asupra sa droguri, de unde a procurat această substanță în condițiile în care este deținut în penitenciar, cine sunt persoanele implicate, cum a putut fi omis la fiecare percheziționare acest fapt. Consideră că la stabilirea pedepsei, instanța de apel trebuia să ia în considerație personalitatea inculpatului Melnic Dumitru, iar faptul nerecunoașterii vinovăției nu trebuia apreciată ca o circumstanță agravantă.
Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 4 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, însă critică decizia instanței de apel, fiind în dezacord cu modalitatea de apreciere a probelor și stabilirea vinovăției de comiterea infracțiunii incriminate. În susținerea acestui raționament, reieșind din esența criticilor invocate de către avocatul Rotari Mihaela, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Melnic Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la 5 baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe. Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanțele de fond la adoptarea soluției au ignorat declarațiile martorului Lupașcu Dmitri, dându-le prioritate probelor prezentate de partea acuzării, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului Melnic Dumitru, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința acestuia. Totodată, deși apărarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, Colegiul penal a ajuns la concluzia că nu s-a stabilit existența erorii de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe de condamnare a inculpatului Melnic Dumitru în baza art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal. Colegiul penal consideră neîntemeiat și argumentul apărării precum că instanțele de fond, la stabilirea pedepsei, nu au ținut cont de personalitatea inculpatului Melnic Dumitru, precum și de nevinovăția acestuia în comiterea infrcațiunii incriminate, or acest argument vine în contradicție cu solicitarea apărării privind adoptarea unei hotărâri de achitare, echivalând cu solicitarea unei pedepse mai blânde în urma admiterii condamnării acestuia. Subsidiar, Colegiul penal atestă că declarațiile recurentului privind nevinovăția inculpatului în comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședințele instanțelor de fond, expuse în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Întru elucidarea șirului logic al celor expuse supra, Colegiul penal mai relatează că, nerecunoașterea vinei de către inculpat, o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare 6 gravă de fapt, așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă, că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Melnic Dumitru, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului Melnic Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Melnic xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Cobzac Elena 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.