ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.05.2021

1ra-6/2021 — art.42 alin.2, alin.5; 248 alin.5 lit.b, d CP

HOTĂRÂRE
28.05.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.42 alin.2, alin.5; 248 alin.5 lit.b, d CP
Temei legal
articolul 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-6/2021 — art.42 alin.2, alin.5; 248 alin.5 lit.b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-6/2021

Curtea Supremă de Justiție

13 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Andronic

Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui,

Anghel Leon XXXXX, născut la XXXXX.

Anghel Victor XXXXX, născut la XXXXX.

Eriomenco Evghenii XXXXX, născut la

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 13.10.2017 – 18.06.2018

instanța de apel: 11.07.2018 – 24.01.2019

instanța de recurs ordinar: 04.12.2019 – 13.04.2021

achitat Anghel Leon, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42

alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

A fost achitat Anghel Victor, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

A fost achitat Eriomenco Evghenii, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost anulată încheierea din 11 mai 2016 emisă de Judecătoria Ungheni prin

care a fost aplicat sechestru asupra autoturismului de model „Honda Ridgeline

RTS”, anul fabricării 2006, număr de înmatriculare XXXXX vin cod XXXXX,

după definitivarea sentinței.

A fost respinsă cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la

inculpați a cheltuielilor de judecată.

1

că de către organul de urmărire penală Anghel Leon a fost pus sub învinuire

precum, că în participate cu Anghel Victor Leon, având o înțelegere prealabilă cu

ultimul de a introduce pe teritoriul R. Moldova automobilul de model „Honda

Ridgeline RTS” VIN cod XXXXX anul fabricării 2006, care a fost procurată din

Statele Unite ale Americii prin intermediul lui Eriomenco Evghenii cu folosirea

frauduloasă a documentelor și a mijloacelor de identificare vamală, la 12.04.2015,

ora 01.20 min., Anghel Leon a traversat frontiera de stat al R. Moldova prin PCTF

Leușeni cu direcția spre ieșire din R. Moldova ca pieton și la aceiași dată, ora 01.24

min., s-a înregistrat la PCTF Leușeni cu direcția intrare în R. Moldova ca șofer la

volanul autoturismului de model „Honda Ridgeline RTS” cu numărul de

înmatriculare XXXXX, VIN cod XXXXX anul fabricării 2006 prezentând la control

procura pe mijlocul de transport vizat eliberată pe 03.04.2015 în or. Sacramente,

statul California SUA de notarul public Calolyne Rainville cu semne de falsificare,

fapt care a dus la reținerea autoturismului. Ulterior, la 06.05.2015 autoturismul în

cauză a fost eliberat deja lui Anghel Victor care la 07.05.2015, ora 00:30 min., l-a

scos de pe teritoriul PCTF Leușeni R.Moldova cu direcția de ieșire spre R.

România. Ulterior, la 29.05.2015 ora 02.07 min. Anghel Leon s-a prezentat la PCTF

Leușeni pe direcția de intrare în R. Moldova ca șofer la volanul aceluiași automobil

de model „Honda Ridgeline RTS” VIN cod XXXXX, anul fabricării 2006 transmis

acestuia de către Anghel Victor, fiindu-i concomitent schimbat un alt număr de

înmatriculare și anume XXXXX, care este diferit de n/î inițial XXXXX, cu care s-a

încercat introducerea autoturismului vizat la 12.04.2015 încâlcind prevederile art.

art.173, 176, 178 Cod vamal, ce țin de obligațiunile declarantului la declararea

mărfurilor și transportului, folosind fraudulos documentele și mijloacele de

identificare vamală, a trecut ilegal peste frontiera de stat al R. Moldova,

autoturismul de model „Honda Ridgeline RTS” cu numărul de înmatriculare

XXXXX, VIN cod XXXXX anul fabricării 2006 cu o valoare de 218000 lei, evitând

achitarea drepturilor de import în sumă de 260010 lei 42 bani pe autoturismul în

cauză care la acea dată nu era prohibit, ca ulterior să-i fie înlocuit numărul

caroseriei XXXXX cu alt număr de caroserie cu numărul XXXXX, care anterior a

fost instalat la automobil de model analogic, care era înregistrat după Anghel Leon

și înregistrat în R. Moldova, cu numerele de înmatriculare XXXXX și folosirea

acestui automobil pe teritoriul R. Moldova cu numerele de înmatriculare XXXXX.

Astfel, potrivit organului de urmărire penală, Anghel Leon prin acțiunile

sale a comis o contrabandă după indicii: de două sau mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari, ceia ce constituie o infracțiune prevăzută de art. 248

alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

De către organul de urmărire penală Anghel Victor a fost pus sub învinuire

precum, că în participate cu Anghel Leon, având o înțelegere prealabilă cu ultimul

de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova automobilul de model „Honda

Ridgeline RTS” XXXXX anul fabricării 2006 care a fost procurată din Statele Unite

ale Americii prin intermediul lui Eriomenco Evghenii cu folosirea frauduloasă a

2

documentelor și a mijloacelor de identificare vamală, la 12.04.2015 ora 01.20 min.,

Anghel Leon a traversat frontiera de stat a Republicii Moldova prin PCTF Leușeni

cu direcția spre ieșire din Republica Moldova ca pieton și la aceiași dată, ora 01.24

min., s-a înregistrat la PCTF Leușeni cu direcția intrare în Republica Moldova ca

șofer la volanul autoturismului de model „Honda Ridgeline RTS” VIN XXXXX

anul fabricării 2006, cu numărul de înmatriculare RL 6185, prezentând la control

procura pe mijlocul de transport vizat eliberată pe 03.04.2015 în or. Sacramente,

statul California SUA de notarul public Caloline Rainville cu semne de falsificare,

fapt care a dus la reținerea autoturismului. Ulterior, la 06.05.2015, autoturismul în

cauză a fost eliberat deja lui Anghel Victor care la 07.05.2015, ora 00.30 min., l-a

scos de pe teritoriul PCTF Leușeni Republica Moldova cu direcția ieșire spre

Republica România. Ulterior, la 29.05.2015 ora 02.07 min., Anghel Leon s-a

prezentat la PCTF Leușeni pe direcția de intrare în Republica Moldova ca șofer la

volanul aceluiași automobil de model „Honda Ridgeline RTS” VIN XXXXX anul

fabricării 2006, cu numărul de înmatriculare XXXXX, transmis acestuia de către

Anghel Victor, fiindu-i concomitent schimbat un alt număr de înmatriculare și

anume: BP 541785, care este diferit de cel inițial XXXXX, cu care s-a încercat

introducerea autoturismului vizat la 12.04.2015, încâlcind prevederile art.173, 176,

178 Cod Vamal, ce țin de obligațiunile declarantului la declararea mărfurilor și

transporturilor, folosind fraudulos documentele și mijloacele de identificare

vamală, a trecut ilegal peste frontiera de stat a Republicii Moldova, autoturismul

de model „Honda Ridgeline RTS” VIN XXXXX anul fabricării 2006, cu numărul

de înmatriculare XXXXX, cu o valoare de 21800 lei, evitând achitarea drepturilor

de import în sumă de 260010 lei 42 bani, pe autoturismul în cauză care la acea dată

nu era prohibit, ca ulterior să-i fie înlocuit numărul caroseriei XXXXX cu alt număr

de caroserie- XXXXX, care anterior a fost instalat la automobil de model analogic,

care era înregistrat după cetățeanul Anghel Leon și înregistrat în Republica

Moldova, cu numerele de înmatriculare XXXXX și folosirea acestui automobil pe

teritoriul Republicii Moldova cu numerele de înmatriculare XXXXX. Astfel,

potrivit organului de urmărire penală, Anghel Victor prin acțiunile sale a comis o

contrabandă după indicii: de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit

de mari, ceia ce constituie o infracțiune prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod

penal.

De către organul de urmărire penală Eriomenco Evghenii a fost pus sub

învinuire precum, că în participate cu Anghel Leon și Anghel Victor, având o

înțelegere prealabilă cu ultimii de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova

automobilul de model „Honda Ridgeline RTS”, VIN cod 2HJYK16556H539994,

anul fabricării 2006, care a fost procurată din Statele Unite ale Americii prin

intermediul bănuitului Eriomenco Evghenii, cu folosirea frauduloasă a

documentelor și a mijloacelor de identificare vamală, la 12.04.2015, ora 01.20 min.,

Anghel Leon a traversat frontiera de stat a Republicii Moldova prin PCTF Leușeni

cu direcția spre ieșire din Republica Moldova ca pieton și la aceiași dată, ora 01.24

min. s-a înregistrat la PCTF Leușeni cu direcția intrare în Republica Moldova ca

3

șofer la volanul autoturismului de marca „Honda”, model „Ridgeline RTS”, cu

numărul de înmatriculare XXXXX, VIN cod XXXXX, anul fabricării 2006

prezentând la control procura pe mijlocul de transport vizat eliberată pe 03.04.2015

în or. Sacramento, statul California, SUA, de notarul public Calolyne Rainville cu

semne de falsificare, fapt care a dus la reținerea autoturismului. Ulterior, la

06.05.2015, autoturismul în cauză a fost eliberat deja lui Anghel Victor, care la

07.05.2015, ora 00.30 min., 1-a scos de pe teritoriul PCTF Leușeni, Republica

Moldova cu direcția de ieșire spre România. Ulterior, la 29.05.2015 ora 02.07 min.,

Eriomenco Evghenii în comun cu Anghel Leon, s-au prezentat la PCTF Leușeni pe

direcția de intrare în Republica Moldova, cu aceluiași automobil de marca

„Honda”, model „Ridgeline RTS”, VIN cod XXXXX, anul fabricării 2006, transmis

acestuia de către Anghel Victor, care a fost încărcat pe teritoriul României, pe o

remorcă ce a fost tractată de un automobil de model „Mercedes Sprinter”, cu n/î

XXXXX, la volanul căruia se afla Eriomenco Evghenii, care a acordat mijlocul dat

de transport în vederea facilitării transportării automobilului de marca „Honda”,

model „Ridgeline RTS” peste frontiera de stat, fiindu-i concomitent schimbat un

alt număr de înmatriculare și anume XXXXX, care este diferit de n/î inițial XXXXX

cu care s-a încercat introducerea autoturismului vizat la 12.04.2015, încălcând

prevederile art. art. 173, 176, 178 Cod vamal, ce țin de obligațiunile declarantului

la declararea mărfurilor și transportului, folosind fraudulos documentele și

mijloacele de identificare vamală și declarând neautentic în documentele vamale,

au trecut ilegal peste frontiera de stat a Republicii Moldova, autoturismul de

model „Honda Ridgeline RTS” cu numărul de înmatriculare XXXXX, VIN cod

XXXXX, anul fabricării 2006 cu o valoare de 218000 lei, evitând achitarea

drepturilor de import în sumă de 260010 lei, 42 bani, pe autoturismul în cauză care

la acea dată nu era prohibit, ca ulterior să-i fie înlocuit numărul caroseriei XXXXX

cu alt număr de caroserie cu numărul XXXXX, care anterior a fost instalat la un

automobil de model analogic, care era înregistrat după Anghel Leon și înregistrat

în Republica Moldova, cu numerele de înmatriculare XXXXX și folosirea acestui

automobil pe teritoriul Republicii Moldova cu numerele de înmatriculare XXXXX.

Astfel, potrivit organului de urmărire penală, Eriomenco Evghenii a

participat prin complicitate la comiterea infracțiunii de contrabandă adică,

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a obiectelor, cu folosirea

frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală și declarare

neautentică în documentele vamale, săvârșită de două sau mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de articolele 42 alin. (5),

248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

În ședința de judecată din 04 mai 2018, acuzatorul de stat prin Ordonanța

privind modificarea învinuirii din 04.05.2018 a dispus modificarea învinuirii și i-a

pus sub învinuire pe Anghel Victor și pe Anghel Leon, încriminându-le săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Codul penal.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion

4

Brînza, prin care a solicitat casarea totală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care:

- a-l recunoaște culpabil pe Anghel Leon de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei stabilite de suspendat pe un termen de 3 ani;

- a-l recunoaște culpabil pe Anghel Victor de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, aplicându-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar în conformitate cu

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite de suspendat pe un termen de 3

ani;

- a-l recunoaște culpabil pe Eriomenco Evghenii de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, aplicându-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, iar în conformitate cu

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite de suspendat pe un termen de 3

ani.

Corpul delict - plăcuță de înmatriculare RL 6185 țara de origine SUA, de

nimicit, iar unitatea de transport de model „Honda Ridgeline” cu n/î XXXXX, VIN

Cod XXXXX, de supus confiscării cu transmiterea în proprietatea statului.

Cu încasarea de la inculpați, în mod solidar cheltuieli de judecată, pentru

serviciile expertului, estimate în sumă de 360 lei.

3.1 În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că:

- instanța de judecată, la adoptarea sentinței, eronat a aplicat prevederile art.

396-397 din Codul de procedură penală, care contravin formei și conținutului

hotărârii adoptate, dar totodată și temeiului prin care s-a dispus achitarea

inculpaților în special în cazul dat, este de menționat că potrivit prevederilor art.

396/1 Cod de procedură penală, dacă instanța de judecată a pronunțat o sentință

de achitare pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, la cererea

procurorului, acestuia i se restituie dosarul penal și el reia urmărirea penală în

vederea identificării făptuitorului infracțiunii, pe când în cazul dat, la pronunțarea

sentinței de achitare, a fost invocat motivul precum că, nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii;

- latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, se realizează

doar prin trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor,

etnobotanicelor, substanțelor cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și

explozive, precum și a deșeurilor nocive și a produselor cu destinație dublă, eludându-se

controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau

adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale

sau în alte documente de trecere a frontierei, eronat fiind interpretate prevederile

legale în raport cu circumstanțele cauzei;

- potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 1569 din 20.12.2002 "Cu

privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova

5

de către persoane fizice"", persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, prin derogare de

la prevederile art. 20 al Codului vamal al Republicii Moldova nr. II49-XIV din 20 iulie

2000, au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport

auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul în care vor fi declarate

prin acțiune și plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de până la

180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei și cu respectarea

uneia din condiții, prezentă în speță: ca mijloacele de transport auto să fie scoase de

pe teritoriul Republicii Moldova până la expirarea termenului acordat, conform

regimului vamal de admitere temporară;

- pentru săvârșirea infracțiunii cercetate cu bună-știință au fost folosite în mod

fraudulos documentele de identificare vamală, documente care conțin date neautentice,

adică, fiind indicat un alt număr de înmatriculare a mijlocului de transport, care

cu puțin timp mai înainte deținea o altă plăcuță cu un alt număr de înmatriculare

în conținutul procurii inițiale, care a fost suspectată de fals, numărul de

înmatriculare al mijlocului de transport de model „Honda Ridgeline RTS” VIN

cod: XXXXX, fiind XXXXX, după care la scurt timp de la scoaterea mijlocului de

transport de pe teritoriul Republicii Moldova cu direcția de ieșire spre România,

s-au prezentat cu alte numere de înmatriculare- XXXXX, necătând la faptul că

careva neclarități cu numerele de înmatriculare inițial atribuite, nu au existat;

- instanța la adoptarea sentinței nu a respectat prevederile art. 101 alin. (1)

Cod de procedură penală, nu a verificat și nici nu a apreciat probele cercetate, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității lor, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel, nu a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, iar augmentele reținute, contrazic

circumstanțele de fapt stabilite prin probele cercetate în ședință, luând în

considerație doar declarațiile inculpaților și poziția apărării.

a fost respins ca nefondat, apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Brînza, cu menținerea fără

modificări a sentinței.

4.1 Instanța de apel a stabilit că la pronunțarea sentinței, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că Anghel

Leon, Anghel Victor învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42

alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și Eriomenco Evghenii învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal

urmează a fi achitați pe motiv că nu s-a constata existența faptei infracțiunii. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală,

fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel nici una din probele acumulate la urmărirea penală și

cercetate în ședința instanței de fond și apel, nu confirmă vina inculpaților

învinuiți Anghel Leon, Anghel Victor învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute

6

de art.art.42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și Eriomenco Evghenii

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b),

d) Cod penal.

Subsecvent, instanța de apel a indicat că fiind audiat în prima instanță dar

și în instanța de apel, inculpații Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii

vina nu și-au recunoscut-o.

Instanța de apel analizând declarațiile inculpaților prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții

și utilității lor le apreciază ca fiind veridice, atâta timp cât alte probe ce ar combate

aceste depoziții nu au fost prezentate și administrate.

De asemenea, instanța de apel a reținut declarațiile date în ședința primei

instanțe și în instanța de apel a martorilor Ciobanu Vitalii, Gîdei Gheorghe,

Cibotaru Victor, Slivinschi Alexandru, Graur Gheorghe, Căzănescu Nadejda.

Consecvent, instanța de apel a reținut, că acuzatorul de stat, în calitate de

probe în vederea susținerii învinuirii aduse inculpaților Anghel Leon, Anghel

Victor și Eriomenco Evghenii a prezentat: proces-verbal de percheziție din 20.01.2016,

locul efectuării percheziției fiind domiciliul lui Anghel Leon, amplasat pe adresa mun.

XXXXX, prin care au fost ridicată plăcuța de înmatriculare cu nu XXXXX (SUA) (f.d.50-

52 vol. II); procesul- verbal de percheziție din 20.01.2016, locul efectuării percheziției fiind

domiciliul lui Anghel Leon, amplasat pe adresa тип. XXXXX, de unde a fost ridicată

unitatea de transport de model „Honda Ridgeline" nr/î: XXXXX, Vin Cod XXXXX

(f.d.43-44 vol. II); raport de expertiză nr. XXXXX din 23.02.2016 prin care s-a constatat,

că numărul de marcaj al caroseriei automobilul de model „Honda Ridgeline RTS" cu n/î

XXXXX, prezentat la examinare XXXXX modificării nu a fost supus. Fragmentul

caroseriei a automobilului supus la examinare (pe care a fost imprimat numărul de

identificare a autovehiculului) a fost înlăturat prin tăierea liniilor de sudare cu ulterioară

montare în locul fragmentului actual pe care este imprimat numărul XXXXX. Fragmentul

actual, la rândul său, a fost demontat de la o oarecare altă caroserie de model „Honda

Ridgeline RTS" care a avut culoare roșie. La examinarea numărul de identificare, vizual

și cu ajutorul microscopului „MBS-10", în lumina reflectată, grosiment 25 ori, s-a stabilit,

că: 1) Fragmentul al caroseriei (pe care este imprimat numărul) nu este neted și au fost

depistate urme ale unor intervenții mecanice; 2) Straturile de vopsea și grund pe

perimetrul fragmentului caroseriei diferă după culoare, fragmentul caroseriei cu număr

are culoare roșie, iar alta caroserie are culoare sură închisă (f.d.7-75 voi. II); informația nr.

2-6990 din 09.11.2016 parvenită de la Inspectoratul Național de Patrulare, potrivit căreia

s-a stabilit, că conform datelor din sistemul informațional automatizat „Registrul

Accidentelor Rutiere", în perioada anilor 2014-2016, automobilul de model „Honda

Ridgeline", cu n/î XXXXX, a fost implicat în 2 (două) accidente rutiere, și anume: la

31.03.2014, ora 19.00, în тип. Chișinău, str. B. Voievod, nr. 1/1, automobilul de model

„Honda Ridgeline", cu n/î XXXXX, fiind condus de Victor Anghel a fost implicat în

accident rutier. Tipul accidentului - ciocnire față-spate. În privința lui Victor Anghel a

fost întocmit proces-verbal contravențional nr. MAI02481667, în baza art. 242 alin. (1)

Cod contravențional. Amenda a fost achitată; la 25.02.2015, ora 11.50, în тип. Chișinău,

7

str. Bucovinei, nr. 11, automobilul de model „Honda Ridgeline", cu n/î XXXXX, fiind

condus de Leon Anghel a fost implicat în accident rutier. Tipul accidentului -inversiune.

În privința lui Leon Anghel a fost întocmit proces-verbal contravențional nr.

MAI02959200, în baza art. 242 alin. (1) Cod contravențional. Amenda a fost achitată

(f.d.28-39 vol. II); informația nr. 28/28-2642/017 din 21.04.2016, parvenită de la Secția

venituri și valoare în vamă din cadrul biroului vamal Ungheni, valoarea în vamă a

autoturismului „Honda Ridgeline" a/f2006 la data de 29.05.2015, ar constitui suma de

218 000,00 lei, total drepturi de import care urmau a fi achitate 260 010,42 lei (f.d.2 vol.

II); informația nr. 34/33-11606 din 28.06.2016 parvenită de la Centrul Cooperare

Polițienească Internațională, automobilul de model „Honda", VIN: XXXXX, potrivit

mesajului BNC Interpol Washington, numerele de înmatriculare: XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, indicat a fost numitul Almeida Fred, (or. Massachusetts)

înregistrarea fiind valabilă până la 15.02.2016. Potrivit informației obținute din baza de

date de pe teritoriul SUA, la 11.12.2014, ca urmare a unei coliziuni, autoturismul

menționat a fost vândut numitului Eriomenco Evghenii, or. Chișinău, Republica Moldova.

Informația cu referire la exportul autoturismului menționat lipsește. Plăcuțele cu n/î

indicate au fost ridicate în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Eriomenco

Evghenii, acțiune procesuală efectuată la 12.05.2016 (f.d.15-16, 57 vol. II); informația din

18.01.2017 parvenită de la SRL „Autospace", potrivit căreia mijloacele de transport de

model „Honda Ridgeline RTS" VIN cod: XXXXX și VIN cod XXXXX, au caracteristici

similare (f.d.22-25 vol. II); prin procesul verbal de examinare a informației descifrărilor

telefonice din 25.05.2016 s-a constatat că Anghel Leon, de la data de 25.05.2015 până la

02.06.2015, de pe numărul XXXXX, are înregistrare convorbiri telefonice cu numărul de

telefon XXXXX, care aparține lui Eriomenco Evghenii, și anume, la data 25.05.2015 ora

10.07 - apel ieșire durata 32 s,, data de 28.05.2015 ora 13.17 apel intrare durata 64 s., data

de 28.05.2015 ora 19.34 apel ieșire durata 114 s,. data de 28.05.2015 ora 21.48 apel ieșire

durata 36 s,. data de 28.05.2015 apel intrare durata 32 . Data de 28.05.2015 ora 22.29 apel

intrare, durata 67 s (f.d.215 vol. I).

Instanța de apel analizând prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității

audiind inculpații, martorii, cercetând materialele cauzei, a conchis că prima

instanță just a concluzionat că nu există fapta incriminată inculpaților și că

urmează a fi achitați în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1 Cod procedură penală. În

conformitate cu art. 390 alin. (2) pct. 3) Cod procedură penală, sentința de achitare

se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

Reiterând circumstanțele de fapt și de drept menționate anterior, instanța

de apel a conchis că, atât în instanța de fond, cât și-n cea de apel, nu s-a dovedit

faptul că în acțiunile lui Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii, sunt

prezente elementele infracțiunii manifestate prin trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a obiectelor, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a

mijloacelor de identificare vamală și declararea neautentică în documentele

vamale, faptă prevăzută de Legea penală la alin. (5) art. 248 Cod penal, săvârșite

de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, în calitate de

8

autori: Anghel Leon, Anghel Victor și în calitate de complice - Eriomenco

Evghenii.

Mai mult, în conformitate cu art. 96 alin. (1) p. 1) Cod procedură penală, în

cadrul urmăririi penale și judecării cauzei penale trebuie să se dovedească faptele

referitoare la existența elementelor infracțiunii, precum și cauzele care înlătură

caracterul penal al faptei.

Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 51 Codul penal prevede, că temeiul

real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența

infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute

ca întemeiate argumentele invocate de către procuror în cererea de apel înaintată,

din următoarele motive, susținute de normele de procedură penală. Urmărirea

penală și judecata în primă instanță s-a desfășurat cu respectarea procedurii

prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor

procedurale efectuate. Starea de fapt și de drept constatată de prima instanță

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul

sentinței. Instanța a pus la baza sentinței probele menționate la cercetarea cărora

au avut acces toate părțile în egală măsură, fiind asigurate cu posibilități egale

pentru susținerea pozițiilor lor. Fiecare probă este apreciată din punct de vedere

al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor, astfel concluziile instanței cu privire la

achitarea inculpatei sunt formate în urma cercetării și examinării probelor

prezentate de părți, în cumul, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Instanța de apel constată că lui Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco

Evghenii li se impută săvârșirea infracțiunii de - trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a obiectelor, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a

mijloacelor de identificare vamală și declararea neautentică în documentele

vamale, cu calificativele alin. (5) art. 248 Cod penal, săvârșite de două sau mai

multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de apel a considerat necesar de reiterat următoarele

prevederi legale naționale, doctrina națională și jurisprudența internațională.

Obiectul juridic special al infracțiunii de contrabandă îl constituie relațiile sociale

referitoare la regimul vamal, relații a căror desfășurare normală și dezvoltare este

condiționată de respectarea regulilor impuse de lege privind controlul vamal de

mărfuri sau de alte bunuri. Obiectul material (imaterial) al infracțiunilor specificate

la art. 248 Cod penal, urmează a fi examinat în funcție de varianta concretă sub

care se înfățișează contrabanda. La caz, obiectul material îl constituie mijlocul de

transport de model „Honda Ridgeline RTS", anul fabricării 2006 cod XXXXX.

Latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă constă în trecerea peste frontiera

vamală a RM, cu încălcarea regulilor vamale, a drogurilor, etnobotanicelor, cu

efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a

deșeurilor nocive și a produselor cu destinație dublă; a armamentului, a

9

dispozitivelor explozive, a munițiilor; valorilor cultural, dacă sunt prezente una

sau mai multe din următoarele metode de comitere a infracțiunii de contrabandă:

1) eludarea controlului vamal; 2) tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în

locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; 3) folosirea frauduloasă a

documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; 4) nedeclararea sau

declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a

frontierei vamale.

Instanța de apel a relevat că, lui Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco

Evghenii li se incriminează - trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

obiectelor, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală

și declararea neautentică în documentele vamale.

Prin urmare, instanța de apel a reiterat că prin folosirea frauduloasă a

documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală se înțelege utilizarea, în

calitate de mijloace (instrumente) de săvârșire a contrabandei a: 1) documentelor

false (inclusiv a documentelor care conțin date neautentice); 2) documentelor nule;

3) documentelor obținute pe care ilegală); 4) documentelor care se referă la alte

bunuri decât cele care sunt în realitate însoțite de asemenea documente; 5)

mijloacelor de identificare vamală false; 6) mijloacelor de identificare vamală

autentice, dar care se referă la alte bunuri decât cele care au fost în realitate

identificate cu mijloacele date. Prin mijloace de identificare vamală se înțelege

oricare surse de informație despre bunurile trecute peste frontiera vamală a R.

Moldova, despre însușirile lor calitative și cantitative (cu excepția documentelor):

sigilii, ștampile, marcajul textual, cifric sau de alt gen, semnele de identitate; probe

și monstre ale bunurilor; descrierea bunurilor; schițe, imagini, fotografii, ilustrații,

etc ale bunurilor. Declarare neautentică înseamnă introducerea în declarația

vamală a unor informații vădit false sau declararea neautentică în documentele

vamale sau în alte documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri

în documentele menționate. Latura subiectivă - infracțiunea de contrabandă se

săvârșește numai cu intenție, adică făptuitorul își dă seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevede consecințele acestora și le dorește.

Făptuitorul acționează în scopul de a obține venit ilicit, prin săvârșirea

contrabandei. Subiect al infracțiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care

la momentul săvârșirii infracțiunii de contrabandă a atins vârsta de 16 ani.

Instanța de apel a reținut că, reieșind din prevederile art. 1 din Codul vamal,

mărfuri sunt orice bun mobil: obiecte și alte valori, inclusiv valori valutare (valută

străină și monedă națională în numerar, instrumente de plată și valori mobiliare

materializate exprimate în valută străină și monedă națională), gaze naturale,

energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum și mijloace de

transport (care fac obiectul unei tranzacții economice externe), cu excepția celor

prevăzute la pct.4).

Instanța de apel a constatat că, s-a stabilit, că la data de 12.04.2015 Anghel

Leon a traversat frontiera R. Moldova prin punctul de trecere a frontierei Leușeni-

Albița (auto) pe direcția ieșire ca pieton la 01.20, iar la aceiași dată 12.04.2015 ora

10

01.24 pe sensul intrare - cu automobilul de model Honda Ridgeline, a/n 2006 cu

nr. XXXXX (f.d.108 vol. I). Potrivit procesului-verbal privind actele de constatare

din 12 aprilie 2015, la data de 12.04.2015 pe sensul de intrare în R. Moldova în

punctul de trecere a frontierei „Leușeni” s-a prezentat cetățeanul R.Moldova

Anghel Leon, a/n 09.03.1961, identificat prin buletinul de identitate, care s-a

declarat proprietar al unității de transport de model Honda cu numere de

înmatriculare XXXXX (SUA) care a fost adusă (transportată) cu m/t XXXXX și

asupra căruia a prezentat certificat de înmatriculare și procura în care se conțin

elemente de falsificare (f.d.91 vol. I), informație înregistrată în Registrul de

evidentă a altor informații referitoare la infracțiuni cu nr. 67 din 12.04.2015. Prin

scrisoarea de însoțire nr. 35/21-5/158 din 15.04.2015 (f.d.95 vol. I) s-a solicitat

efectuarea examinării criminalistice a procurii din 04.03.2015 eliberată pe numele

lui Anghel Leon, a/n 09.03.1961 și autentificată de notarul public Carolyn Rainville

statul California SUA (f.d.103 vol. I).

Instanța de apel a reținut că, potrivit concluziei din Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 195 din 27.04.2015, procura din 04.03.2015 eliberată pe

numele lui Anghel Leon a.n. 09.03.1961 și autentificată de notarul public Carolyn

Rainville statul California SUA este confecționată din hârtie comercială specială,

cu folosirea metodei de imprimare laser - textul imprimat, lipsind elemente de

protecție. Impresiunile pe ștampila „Julia Prince” de pe aversul procurii din

04.03.2015 eliberată pe numele lui Anghel Leon a.n. XXXXX și autentificată de

notarul public Carolyn Rainville statul California SUA au fost aplicate de ștampila

de clișeu. Semnăturile din rubricile „Подпись” și „Notary signature” de pe

aversul procurii din 04.03.2015 eliberată pe numele lui Anghel Leon a.n. XXXXX

și autentificată de notarul public Carolyn Rainville statul California SUA au fost

executate cu instrument scriptural (f.d.98-101 vol. I).

Instanța de apel a reținut, că potrivit încheierii despre rezultatul examinării

informației din 05.05.2015 s-a propus încetarea examinării materialului cu

restituirea automobilului de model Honda Ridgeline cu n/î XXXXX precum și

actelor ridicate proprietarului pentru păstrarea acestora (f.d.104-105 vol. I).

Potrivit Ordonanței din 01 iunie 2015 s-a dispus neînceperea urmăririi penale în

temeiul, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Clasarea procesului penal

înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni cu nr. 88

din 21.05.2015 (f.d.113-114 vol. I). Potrivit recipisei din 06.05.2015 Anghel Victor a

primit de la ofițerul de investigație certificatul de înmatriculare, procura și

plăcuțele de înmatriculare pe mijlocul de transport de model Honda Ridgeline cu

nr. de înmatriculare XXXXX (f.d.106 vol. I). Potrivit informației deținute de Poliția

de Frontieră, Anghel Victor la data de 07.05.2015 ora 00.30 s-a prezentat pe direcția

ieșire la punctul de trecere frontieră Leușeni-Albița cu automobilul de model

Honda Ridgeline, 2006 (f.d.107 vol. I). Potrivit informației prezentate de Poliția de

frontieră a R. Moldova, dar și Extrasului din Sistemul Informațional integral al

Poliței de frontieră, Anghel Leon la data de 29.05.2015 ora 02.07 s-a prezentat la

punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița (auto) pe direcția intrare cu

11

automobilul de model Honda Ridgeline, 2006 cu n/î XXXXX (f.d.120, 123 vol. I).

Potrivit informației prezentate de Serviciul vamal la 24.11.2015, conform bazei de

date gestionată de SI Asycuda World, date cu privire la perfectarea vamală și

eliberarea tipizatelor vamale pe perioada anului 2015 pe automobilul „Honda

Ridgeline” vin cod: XXXXX nu au fost găsite. Totodată a fost eliberat certificat ce

atestă achitarea taxei pentru folosirea drumurilor (vinieta) seria AB nr. 000841768

din 29.05.2015 pe 180 zile cu achitarea a 50 Euro la cursul oficial pe ordinul de plată

nr. 18561863 care se păstrează la arhiva Băncii de economii. Valabilitatea este de

pe 29.05.2015 până la 24.11.2015 (f.d.116 vol. I), iar potrivit informației de la postul

vamal 4503 la data de 29.05.2015 ora 02.13 Anghel Leon, la intrare în R. Moldova

cu automobilul cu n/î XXXXX cod vin: XXXXX, a achitat taxa pentru vinieta (US

XXXXX) în sumă de 982, 52 lei (f.d.16 vol. II). Potrivit informației prezentate de

Serviciul vamal la 29.12.2015, se aduce la cunoștință, că a fost eliberat certificat ce

atestă achitarea taxei pentru folosirea drumurilor (vinieta) seria AB nr. 001138820

din 23.12.2015 pe 7 zile cu achitarea a 4 Euro la cursul oficial pe ordinul de plată

nr. 21159202 care se păstrează în arhiva băncii. Valabilitatea este de pe 23.12.2015

până la 29.12.2015 (f.d.125 vol. I). Potrivit informației prezentate de Centrul

Cooperare Polițienească Internațională la 28.05.2015, vehiculul de model Honda

vin: XXXXX, n/î XXXXX, a fost verificat și la momentul verificării nu figura ca

fiind furat din țările-membre ale OIPC Interpol (f.d.111 vol. I). Potrivit informației

prezentate de Centrul Cooperare Polițienească Internațională la 15.02.2016,

vehiculul de model Honda vin: XXXXX, potrivit mesajului parvenit din partea

BNC Interpol Washington, figurează ca fiind înmatriculat pe teritoriul SUA pe

numele lui Almeida Fred, or. Massachusetts, înregistrarea fiind valabilă până la

15.02.2016. Potrivit informației obținute din baza de date auto pe teritoriul SUA,

la 11.12.2014, ca urmare a unei coliziuni, autoturismul menționat a fost vândut

numitului Eriomenco Evghenii, or. Chișinău, RM (f.d.129 vol. I). Potrivit

Informației prezentate de Serviciul Vamal la 06.02.2018 mijlocul de transport cu

n/î XXXXX VIN XXXXX a traversat postul vamal intern Hagimus pe direcția

ieșire din țară la data de 23.12.2015 (f.d.239-240 vol. II).

Astfel, instanța de apel raportând faptele menționate la normele de drept

concluzionează că instanța de fond just a concluzionat lipsa în acțiunile lui Anghel

Leon, Anghel Victor, ca autori și Eriomenco Evghenii, ca complice, a faptei

infracționale incriminate prevăzute de art. 248 alin. (5 lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond, în prezența circumstanțelor

analizate mai sus, corect a concluzionat că la 12.04.2015 ora 01.24 Anghel Leon a

înregistrat în punctul de trecere Leușeni intrare cu automobilul de model Honda

Ridgeline, a/n 2006 cu nr. XXXXX. Reieșind din faptul, că la colaboratorii poliției

de frontieră au apărut suspiciuni vis-a-vis de procură eliberată pe numele lui

Anghel Leon, automobilul de model Honda cu XXXXX a fost reținut, iar procura

din 04.03.2015, eliberată pe numele lui Anghel Leon, a/n 09.03.1961 și autentificată

de notarul public Carolyn Rainville statul California SUA, a fost supusă examinării

criminalistice. În urma efectuării examinării criminalistice a procurii, organul de

12

urmărire penală a propus încetarea examinării materialului cu restituirea

automobilului de model Honda Ridgeline, care a fost restituit la data de 06.05.2015

lui Anghel Victor, care la data de 07.05.2015 a părăsit teritoriul R. Moldova.

Instanța de apel a menționat că, la data de 29.05.2015 Anghel Leon împreună

cu Eriomenco Evghenii au traversat punctul de trecere a frontierei Leușeni pe

sensul intrare cu automobilul de model Honda Ridgeline cu VIN XXXXX, n/î BP

XXXXX, care era tractată cu autovehiculul de model Mercedes Sprinter cu n/î

XXXXX, la volanul căruia se afla Eriomenco Evghenii.

Instanța de apel a reținut că după efectuarea tuturor operațiunilor care se

impun la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova și după ce Anghel

Leon a achitat taxa pentru folosirea drumurilor (vinieta) pentru 180 zile, a fost

permisă intrarea în Republica Moldova a autovehiculului de model Honda

Ridgeline cu XXXXX.

Referitor la acțiunile lui Anghel Victor, instanța de apel a constatat, că acesta

prin acauntul utilizat de pe numele lui Eriomenco Evghenii a cumpărat din SUA,

la licitație, autovehiculul de model Honda Ridgeline. Astfel, la data de 06.05.2015

Anghel Victor, după efectuarea expertizei procurii și emiterea Ordonanței de

neîncepere a urmăririi penale, a semnat recipisa potrivit căreia confirmă faptul

primirii de la ofițerul de investigație Ruslan Beleniuc a certificatului de

înmatriculare, procura, plăcuțele de înmatriculare pe mijlocul de transport de

modelul „Honda Ridgeline” cu n/î XXXXX, iar la 07.05.2015 a scos autovehiculul

de model Honda Ridgeline de pe teritoriul R. Moldova.

Ceia ce tine de acțiunile lui Eriomenco Evghenii instanța de apel a constatat,

că acesta din urmă la data de 29.05.2015, la rugămintea vecinului său Anghel

Victor, a plecat cu tatăl acestuia Anghel Leon la România pentru a tracta în R.

Moldova automobilul pe care Victor Anghel 1-a cumpărat la licitație din SUA. La

data de 29.05.2015 Eriomenco Evghenii aflându-se la volanul autovehiculului de

model Mercedes Sprinter, împreună cu Anghel Leon, a tractat în R. Moldova

automobilul de model Honda Ridgeline. La traversarea frontierei de stat

Eriomenco Evghenii a prezentat actele sale și a automobilului pe care-1 ghida, iar

Anghel Leon a prezentat actele pe automobilul tractat Honda Ridgeline. După

efectuarea procedurilor impuse și achitarea taxei pentru drumuri (vinieta) pentru

automobilul Honda Ridgeline, lor li s-a dat liber de vamă.

În consecință, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a

constat, că Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii prin acțiunile sale

nu au comis infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, or toate

probele, dar și declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată au demonstrat,

dincolo de orice dubii, lipsa faptei de contrabandă în acțiunile lui Anghel Leon,

Anghel Victor, Eriomenco Evghenii.

Referitor la cele invocate în cererea de apel de acuzatorul de stat cu referire

la procesul-verbal de percheziție din 20.01.2016, efectuat la domiciliul lui Anghel

Leon, în urma căruia a fost ridicată plăcuța de înmatriculare cu numărul XXXXX

(SUA), instanța de apel a reținut, că inițial la data de 12.04.2015 Leon Anghel a

13

prezentat actele pe automobilul de model Honda Ridgeline XXXXX, toate actele

căreia, împreună cu procura, se aflau în locul de depozitare din torpedoul

autovehiculului. Deci, la prima tentativă de introducere a automobilului pe

teritoriul R Moldova (12.04.2015) plăcuțele de înmatriculare purtau nr. XXXXX,

iar la 29.05.015, la introducerea repetată, purtau plăcuțe cu nr. XXXXX.

Instanța de apel a invocat că, prima instanță corect a reținut, ca fiind

plauzibile explicațiile lui Anghel Victor care a declarat, că la prima tentativă

organele vamale ale RMoldova nu au acceptat întreg setul de acte care însoțeau

automobilul cu pricina, unul din motive fiind și faptul, că numerele de

înmatriculare erau scrise de mână în pașaportul tehnic. Instanța reține și faptul, că

lui Anghel Victor și Anghel Leon nu i se poate imputa eliberarea numerelor de

înmatriculare fie a celor primare XXXXX, fie a celor secundare XXXXX, or aceste

numere de înmatriculare a automobilului de model Honda Ridgeline au fost

eliberate și expediate împreună cu automobilul dat și cu actele anexate din Statele

Unite ale Americii.

Mai mult ca atât, automobilul de model „Honda Ridgeline” fie cu nr.

XXXXX fie cu XXXXX, are unul și același cod XXXXX, care, potrivit informației

prezentate de Centrul Cooperare Polițienească Internațională, a fost verificat și la

momentul verificării nu figura ca fiind furat din țările - membre ale OIPC Interpol,

iar potrivit mesajului parvenit din partea BNC Interpol Washington, figurează ca

fiind înmatriculat pe teritoriul SUA pe numele lui Almeida Fred, or.

Massachusetts, înregistrarea fiind valabilă până la 15.02.2016 și care la 11.12.2014,

ca urmare a unei coliziuni, a fost vândut numitului Eriomenco Evghenii din or.

Chișinău, RM, informație ce confirmă declarațiile atât ale lui Anghel Victor cât și

ale lui Eriomenco Evghenii.

La fel, instanța de apel a reiterat că acuzatorul de stat nu a indicat norma

legală care ar demonstra ilegalitatea deținerii numărului de înmatriculare străin

(SUA), dar și încălcarea procedurii de retragere a acestui număr de autoritățile

R.Moldova, din care considerentele, instanța va respinge această probă. Totodată

ce ține de procesul verbal de percheziție din 20.01.2016, în urma căruia a fost

ridicată unitatea de transport de model „Honda Ridgeline” n/î XXXXX, Vin Cod

XXXXX, instanța reține, că potrivit informației prezentate de Direcția identificare

și înmatriculare a mijloacelor de transport din 09.11.2016, potrivit Registrului de

Stat al Transporturilor, mijlocul de transport de model „Honda Ridgeline RT”, a/f

2006, numărul VIN XXXXX, a fost înregistrat primar la data de 04.11.2010 cu

număr de înmatriculare XXXXX proprietar Anghel Victor, din 10.08.2011 până la

02.10.2014 prin comodat fiind înregistrat Anghel Leon (f.d.18 vol. II).

Astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a constatat că nu a

fost demonstrată pertinența acestei probe pentru examinarea cauzei de

contrabandă.

Cu referire la Raport de expertiză nr. 34/12/1-C-707 din 23.02.2016 prin care

s-a constatat, că numărul de marcaj al caroseriei automobilul de model „Honda

Ridgeline RTS” cu n/î XXXXX, prezentat la examinare XXXXX modificării nu a fost

14

supus. Fragmentul caroseriei a automobilului supus la examinare (pe care a fost

imprimat numărul de identificare a autovehiculului) a fost înlăturat prin tăierea

liniilor de sudare cu ulterioară montare în locul fragmentului actual pe care este

imprimat numărul XXXXX. Fragmentul actual, la rândul său, a fost demontat de

la o oarecare altă caroserie de model „Honda Ridgeline RTS” care a avut culoare

roșie. La examinarea numărul de identificare, vizual și cu ajutorul microscopului

„MBS-10”, în lumina reflectată, grosiment 25 ori, s-a stabilit, că: 1) Fragmentul al

caroseriei (pe care este imprimat numărul) nu este neted și au fost depistate urme

ale unor intervenții mecanice; 2) Straturile de vopsea și grund pe perimetrul

fragmentului caroseriei diferă după culoare, fragmentul caroseriei cu număr are

culoare roșie, iar alta caroserie are culoare sură închisă, se retine următoarele.

Instanța de apel a constatat că, potrivit Raportului „fragmentul caroseriei cu

număr are culoare roșie, iar alta caroserie are culoare sură închisă” iar potrivit

informației prezentate de „Autospace” SRL, importator general Honda în R.

Moldova, automobilul de model Honda Ridgeline, anul 2006 cod vin: XXXXX are

culoare exterioară osyssey burgundi (f.d.22-25 vol. II), care este o nuanță a culorii

roșii, iar automobil de model Honda Ridgeline, anul 2006 cod vin: XXXXX, are

culoarea exterioară - negru.

Instanța de apel și în acest sens a susținut ca fiind justă concluzia primei

instanțe că nu poate reține acesta ambiguitate în culori pentru a-i incrimina lui

Anghel Victor și Anghel Leon comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5)

Cod penal, ori culoarea „neagră” este o culoare, pe când culoarea „sură închisă”

este o altă culoare, fapt bine determinat atât în actele autovehiculul cât și în

Raportul de expertiză.

La fel, instanța de apel a reținut, că Raportul de expertiză nu conține

concluzii referitor la vechimea manipulărilor depistate, adică care este vechimea

firului de sudură, vechimea vopselei aplicate pe aceste segmente de culoare roșie

și sură închisă. Or, automobilul de model Honda Ridgeline, a/f 2006 cu n/î XXXXX

a fost achiziționat de Anghel Victor în anul 2010 tot la mâna a doua.

Un alt argument al acuzatorului de stat care în viziunea sa ar putea

demonstra vina lui Anghel Leon și Anghel Victor de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal este informația nr. 2-6990 din

09.11.2016 parvenită de la Inspectoratul Național de Patrulare, potrivit căreia

conform datelor din sistemul informațional automatizat „Registrul Accidentelor

Rutiere”, în perioada anilor 2014-2016, automobilul de model „Honda Ridgeline”,

cu n/î XXXXX, a fost implicat în 2 (două) accidente rutiere, și anume: la 31.03.2014,

ora 19.00, în mun. Chișinău, str. B. Voievod, nr. 1/1, automobilul de model „Honda

Ridgeline”, cu n/î XXXXX, fiind condus de Victor Anghel XXXXX a fost implicat

în accident rutier, tipul accidentului-ciocnire față-spate. În privința lui Victor

Anghel a fost întocmit proces-verbal contravențional nr. XXXXX, în baza art. 242

alin. (1) Cod contravențional. Amenda a fost achitată. Iar la 25.02.2015, ora 11.50,

în mun. Chișinău, str. Bucovinei, nr. 11, automobilul de model „Honda Ridgeline”,

n/î XXXXX, fiind condus de Leon Anghel a fost implicat în accident rutier, tipul

15

accidentului - inversiune. În privința lui Leon Anghel a fost întocmit proces-verbal

contravențional nr. XXXXX, în baza art. 242 alin. (1) Cod contravențional, amenda

a fost achitată.

Instanța de apel a relevat că, prima instanță corect a luat act de informația

prezentată de acuzatorul de stat, însă menționează, că pentru a emite o sentință de

condamnare instanța va administra probe pertinente, concludente și utile, care, în

urma cercetării judecătorești, vor confirma, fără echivoc, vinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunii imputate, însă nu poate reține această probă care ar

confirma vinovăția lui Anghel Leon și Anghel Victor de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, vis-a-vis de proba acuzării și anume informația

nr. 28/28-2642/017 din 21.04.2016, parvenită de la Secția venituri și valoare în vamă

din cadrul biroului vamal Ungheni, potrivit cărei valoarea în vamă a

autoturismului „Honda Ridgeline” a/f: 2006 la data de 29.05.2015, ar constitui

suma de 218 000,00 lei, total drepturi de import care urmau a fi achitate 260 010,

42 lei, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 19 din Codul vamal, toate persoanele beneficiază de drepturi

egale pentru a introduce și a scoate din Republica Moldova mărfuri și mijloace de

transport. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a introduce și de a scoate din

Republica Moldova mărfuri și mijloace de transport sau nu poate fi limitat în acest

drept, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative.

Potrivit art. 22 din Codul vamal, trecerea mărfurilor și mijloacelor de

transport peste frontiera vamală se efectuează în dependență de destinația vamală

în care sânt plasate, conform procedurii stabilite de prezentul cod și de alte acte

normative.

Potrivit art. 23 din Codul vamal, sunt stabilite următoarele regimuri vamale:

1) regimuri vamale definitive: a) import; b) export; 2) regimuri vamale suspensive:

a) tranzit; b) antrepozit vamal; c) perfecționare activă (cu suspendare); d)

transformare sub control vamal; e) admitere temporară; f) perfecționare pasivă. (2)

In cadrul regimurilor specificate la alin.(l) se definesc regimurile vamale cu impact

economic: a) antrepozit vamal; b) perfecționare activă; c) transformare sub control

vamal; d) admitere temporară; e) perfecționare pasivă.

Potrivit art. 68 din Codul vamal, organul vamal acordă regimul de admitere

temporară numai a mărfurilor și a mijloacelor de transport care pot fi identificate

și nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.

Conform art. 5 alin. (2) al Legii 1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de

introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Reoublicii Moldova de către

persoanele fizice, persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe

teritoriul Republicii Moldova numai în conformitate cu regimurile vamale de

import, de tranzit național și de admitere temporară - în cazul declarării prin

acțiune.

Potrivit art. 10 alin. (3) al Legii precitate, persoanele fizice rezidente și cele

nerezidente, prin derogare de la prevederile art. 20 al Codului vamal al Republicii Moldova

16

nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova

mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul

în care vor fi declarate prin acțiune și plasate în regimul vamal de admitere temporară pe

un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea

vinietei și cu respectarea următoarelor condiții: a) mijloacele de transport auto se află la

evidență permanentă în alte state; b) persoanele fizice rezidente să dețină în proprietate sau

să aibă drept de folosință asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele

corespunzătoare..; c) mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii

Moldova până la expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere

temporară; d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri

și de pasageri, iar potrivit alin. (34) în cazul în care mijlocul de transport nu a fost scos

de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul stabilit de legislație, iar acesta nu mai

există (a fost distrus sau vândut la piese, fapt confirmat prin documente justificative),

organul vamal va încasa pentru mijloacele de transport ce se încadrează în termenul

admisibil de exploatare -drepturile de import, iar în cazul în care acestea sânt prohibite, va

percepe contravaloarea lor conform legislației în vigoare.

Instanța de apel analizând normele legale citate, analizând materialele

cauzei penale, dar și dând deplină eficiență declarațiilor martorilor audiați în

ședința de judecată, este solidară cu concluziile primei instanțe, că la 29.05.2015

Anghel Leon a introdus autovehiculul de model Honda Ridgeline în regim vamal

de admitere temporară, fapt confirmat prin informația prezentată de Serviciul

vamal, potrivit căreia la data de 29.05.2015 Anghel Leon la intrare în R. Moldova

cu automobilul de model Honda Ridgeline cod vin: XXXXX, a achitat taxa pentru

vinieta (US XXXXX) în sumă de 982, 52 lei pentru 180 zile cu valabilitatea din

29.05.2015 până la 24.11.2015, iar la data de 23.12.2015 a achitat taxa pentru

folosirea drumurilor (vinieta) pentru 7 zile, începând cu data de 23.12.2015 până

la 29.12.2015.

Instanța de apel nu a reținut proba părții acuzării cu privire la faptul, că

Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco, au trecut ilegal peste frontiera de stat a

deoarece autovehiculul de model Honda Ridgeline a fost introdus în regim vamal

temporar.

La fel, instanța de apel a menționat, că la admiterea temporară pe teritoriul

29.05.2015, au fost respectate întocmai normele legale citate supra și anume:

mijlocul de transport auto, la acea dată, se afla la evidență permanentă în Statele

Unite ale Americii până la data de 15.02.2016; persoana fizică rezident - Anghel

Leon deținea procura ce-i confirma dreptul de folosință asupra mijlocului de

transport dat; mijlocul de transport auto a fost scos de pe teritoriul RMoldova la

data de 23.12.2015 prin postul intern Hagimus după achitarea taxei pentru

folosirea drumurilor (vinieta) pentru 180 zile + 7 zile (care au fost valabile din

29.05.2015-24.11.2015 și din 23.12.2015-29.12.2015); mijlocul de transport de model

Honda Ridgeline nu a fost folosit pentru transportul de mărfuri și de pasageri.

17

Instanța de apel a reținut că, alin. (34) al art. 10 din Legea precitată prevede,

că în cazul în care mijlocul de transport nu a fost scos de pe teritoriul Republicii

Moldova în termenul stabilit de legislație, iar acesta nu mai există (a fost distrus

sau vândut la piese, fapt confirmat prin documente justificative), organul vamal

va încasa pentru mijloacele de transport ce se încadrează în termenul admisibil de

exploatare -drepturile de import, iar în cazul în care acestea sânt prohibite, va

percepe contravaloarea lor conform legislației în vigoare.

Instanța de apel a constatat că, în cazul din speță, potrivit informației

prezentate de Serviciul vamal de pe lângă Ministerul Finanțelor al R. Moldova, la

data de 23.12.2015 Anghel Leon cu autoturismul cu n/î XXXXX cod XXXXX a

traversat postul vamal intern Hagimus pe direcția ieșire din țară.

Instanța de apel a reținut că, referitor la proba acuzării și anume Informația

nr. 34/33-11606 din 28.06.2016 parvenită de la Centrul Cooperare Polițienească

Internațională, automobilul de model Honda, VIN: XXXXX, potrivit mesajului

BNC Interpol Washington, numerele de înmatriculare: XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX. Totodată, ultimul proprietar al

automobilului indicat a fost numitul Almeida Fred, (or. Massachusetts)

înregistrarea fiind valabilă până la 15.02.2016. Potrivit informației obținute din

baza de date de pe teritoriul SUA, la 11.12.2014, ca urmare a unei coliziuni,

autoturismul menționat a fost vândut numitului Eriomenco Evghenii, or.

Chișinău, Republica Moldova. Informația cu referire la exportul autoturismului

menționat lipsește.

Instanța de apel a constat că, plăcuțele cu n/î indicate au fost ridicate în

rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Eriomenco Evghenii, acțiune

procesuală efectuată la 12.05.2016, instanța reține, că proba dată confirmă

declarațiile inculpaților, referitor la achiziționarea autovehiculului din Statele

Unite ale Americii prin licitație de către Anghel Victor prin intermediul acauntului

lui Eriomenco Evghenii, dar și acel fapt, că automobilul Honda Ridgeline nu a fost

scos de la evidență din SUA, normă legală respectată de către Anghel Leon la

introducerea în țară a autovehiculului, care nu era prohibit, în regim vamal de

admitere temporară. Și acest argument al acuzării instanța nu-l va reține pentru a-

i condamna pe Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel a respins proba acuzării și anume informația din 18.01.2017

parvenită de la SRL „Autospace”, potrivit căreia mijloacele de transport de model

„Honda Ridgeline RTS" VIN cod: XXXXX și VIN cod XXXXX, au caracteristici

similare, or, insistența acuzatorului de stat de a demonstra, că automobilul de

model Honda Ridgeline, introdus pe teritoriul RMoldova la data de 29.05.2015

pentru a fi utilizat ca piese de schimb pentru automobilul de acelaș model, care

aparține lui Anghel Victor, prin comodat lui Anghel Leon, înregistrat în R.

Moldova din 2010, instanța nu o poate admite, deoarece la data de 23.12.2015

automobilul de model Honda Ridgeline cod XXXXX a traversat postul vamal

intern Hagimus pe direcția ieșire din țară.

18

Referitor la proba acuzării și anume procesul verbal de examinare a

informației descifrărilor telefonice din 25.05.2016, potrivit căreia s-a constatat, că

Anghel Leon Profir, de la data de 25.05.2015 până la 02.06.2015, are înregistrate

convorbiri telefonice cu Eriomenco Evghenii, instanța de apel a respins-o, or,

faptul înregistrării convorbirilor telefonice purtate între Anghel Leon și Eriomenco

Evghenii încă o dată demonstrează veridicitatea declarațiilor ultimilor, susținute

de martorii oculari, care au declarat în instanța de judecată, că la punctul de trecere

al frontierei vamale a R. Moldova s-a prezentat Anghel Leon și Eriomenco

Evghenii care tractau automobilul de model Honda Ridgeline. Automobilul dat

era deteriorat din care cauză era tractat cu autovehiculul de model Mercedes

Sprinter, la volanul căruia se afla Eriomenco Evghenii, care a prezentat actele pe

automobilul condus de sine, iar Anghel Leon a prezentat actele confirmative pe

automobilul Honda Ridgeline. După verificarea tuturor actelor, achitarea de către

Anghel Leon a taxei pentru vinieta, în sumă de 982, 52 lei pentru 180 zile, a fost

introdus legal pe teritoriul R. Moldova în regim vamal de admitere temporară.

Totodată, instanța de apel a reținut faptul că, că organul de urmărire penală,

pe tot parcursul urmăririi penale propriu - zise din 29.09.2015, nu a depus niciun

efort pentru a verifica dacă autovehiculul de model Honda Ridgeline cod XXXXX

a înregistrat o eventuală traversare a posturilor vamale a R. Moldova, nu s-a

informat, deși dispune de toate pârghiile acordate de lege, pentru a verifica dacă

automobilul dat a părăsit sau nu teritoriul R. Moldova. Astfel, nu se poate admite

și reține versiunea acuzării vis-a-vis de ipoteza, că automobilul de model Honda

Ridgeline cu VIN XXXXX (SUA) a fost introdus în R. Molodva de către Anghel

Leon și Anghel Victor în complicitate cu Eriomenco Evghenii cu scopul de a-1

dezmembra și a-l utiliza ca piese de schimb pentru automobilul deținut în

proprietate de același model Honda Ridgeline cod XXXXX, invocând și concluzia

expertizei. Or, o mașină deja dezmembrată, piesele căreia sunt utilizate pentru un

alt autovehicul, fizic nu poate înregistra traversare a postului vamal intern

Hagimus pe direcția ieșire din țară la data de 23.12.2015.

Instanța de apel a considerat că, un aspect important este, că în rechizitoriu

cu desăvârșire lipsește indicarea în ce constă și/sau prin care anume acțiuni s-a

manifestat folosirea frauduloasă a documentelor și a mijloacelor de identificare vamală la

procurarea automobilului din Statele Unite ale Americii, în ce constă încălcarea

prevederile art. 173, 176, 178 Cod Vamal, ce țin de obligațiunile declarantului la declararea

mărfurilor și transporturilor, folosirea frauduloasă a documentelor și mijloacelor de

identificare vamală, au trecut ilegal peste frontiera de stat a Republicii Moldova,

autoturismul de model „Honda Ridgeline RTS" VIN XXXXX evitând achitarea

drepturilor de import în sumă de 260010 lei 42 bani, acțiuni identice incriminate și lui

Anghel Leon, și lui Anghel Victor, și lui Eriomenco Evghenii. Or, materialele

cauzei, declarațiile martorilor, dar și declarațiile inculpaților, toate luate în

ansamblu, demonstrează lipsa în acțiunile acestora a infracțiunii prevăzute de art.

248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

19

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, fiind respectat principiul

contradictorialității, prima instanță a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să

prezinte probe care confirmă învinuirea adusă inculpaților Anghel Leon, Anghel

Victor învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin.

(5) lit. b), d) Cod penal și Eriomenco Evghenii învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, ceea ce acuzatorul

de stat nu a făcut, or nu era necesară vizualizarea unor înregistrări video ce țin de

audierea părții vătămate la urmărirea penală, atâta timp cât partea vătămată era

prezentă în ședințele de judecată și a oferit explicații.

În susținerea acestor concluzii instanța de apel a reținut că conform

prevederilor art. 6 parag. 1 din CEDO, orice persoana are dreptul la judecarea in

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî... fie asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa..., transpus

în legislația națională atât la nivel constituțional cât și la nivel procesual

evidențiază în mod expres valori esențiale și condiții ce trebuie respectate în

vederea statuării asupra unei acuzații de natură penală.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, prin care invocând

ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea totală a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel, într-un alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului ordinar procurorul invocă:

- decizia instanție de apel prin care a fost menținută achitarea inculpaților

Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii, este neîntemeiată și pasibilă

casării, deoarece, motivarea soluției este expusă neclar, fără o argumentare

plauzibilă, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel;

- instanța de apel a copiat pur și simplu, fără absolut niciun fel de modificări,

analiza probelor reținută prin sentință, urmate la filele 20-31 din decizie, fără

niciun fel de analiză proprie a probelor prezentate de acuzare. Practic vorbind, s-

a copiat sentința, inclusiv cu probele enumerate acolo;

- instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca probele prezentate

de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel că toate

elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate instanța

de a apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția

adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din criticile invocate de către instanța

de apel referitor la probele aduse în sprijinul învinuirii imputate inculpatului sunt

expuse deficitar și selectiv preluate din sentința instanție de fond;

- declarațiile inculpatului Anghel Leon și Anghel Victor, nu corespund

realității, încât, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1569 din

20.12.2002, „Cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul

Republicii Moldova de către persoane fizice", în vigoare la momentul introducerii pe

20

teritoriul Republicii Moldova a mijlocului de transport indicat, mijloace de transport

auto clasificate la poziția tarifară 8703 (cu excepția autovehiculelor de epocă), precum și

motoarele și caroseriile lor, cu termenul de exploatare ce nu depășește 10 ani;

- potrivit datelor oferite de ÎS Registru, lipsește informația precum că, mijlocul de

transport din proprietatea lui Anghel Victor și Anghel Leon, până la înregistrarea primară

ar fi fost reutilat, prin schimbarea fragmentului caroseriei. O asemenea mențiune lipsește

și în pașaportul tehnic al mijlocului de transport indicat - VIN cod XXXXX, cu n/î

- mai mult, este de menționat că potrivit informației din 18.01.2017,

parvenită de la SRL „Autospace”, mijloacele de transport de model „Honda

Ridgeline RTS” VIN cod: XXXXX și VIN cod XXXXX, au caracteristici similare.

Ambele automobile anul fabricării este 2006. În cazul dat este evidentă contribuția

lui Eriomenco Evghenii, la domiciliu căruia au fost depistate mai multe plăcuțe cu

numere de înmatriculare a mijloacelor de transport din afara teritoriului

Republicii Moldova. Este evident, că în primul caz, a fost imposibilă introducerea

mijlocului de transport, însă ulterior, Anghel Leon și Anghel Victor fiind

consultați de Eriomenco Evghenii, care a contribuit prin acordare de sfaturi,

indicații, prestare de informații, acordare de mijloace, înlăturare de obstacole,

împreună au introdus mijlocul de transport indicat pe teritoriul Republicii

Moldova;

- Eriomenco Evghenii foarte frecvent introduce mijloace de transport pe

teritoriul Republicii Moldova, anume din această categorie, pe care ulterior le

realizează altor persoane, dispune de suficientă informații privind regimul de

activitate al posturilor vamale, tacticile aplicate de către colaboratori la efectuarea

controalelor, impedimentele care pot apărea pe parcursul verificărilor, cum

trebuie de acționat, inclusiv și în situația, când automobilul nu este cu actele în

regulă, astfel, a contribuit prin sfaturi și indicații, prestând informații lui Anghel

Leon și Anghel Victor, care îi sânt persoane apropiate, și care din start sau adresat

anume la el pentru ajutor în acest sens;

- inculpații în mod repetat au comunicat instanție, că sânt vecini se cunosc de

mult timp, însă la anumite întrebări, privind starea automobilului de la domiciliul lui

Anghel Leon și Anghel Victor, Eriomenco Evghenii, a evitat să explice... Este evident,

scopul introducerii mijlocului de transport indicat pe teritoriul Republicii

Moldova, cunoscând deja procedura și cheltuielile care urmează a fi suportate;

- Anghel Victor și Eriomenco Evgenii, au explicat instanței că au introdus pe

teritoriul Republicii Moldova mai multe mijloace de transport, iar ultimul, până în

prezent desfășoară o asemenea activitate, respectiv acțiunile au fost planificate în

prealabil, conform scopului propus: introducerea mijlocului de transport,

achitarea doar a serviciilor vamale minime, repararea celuilalt mijloc de transport

de la domiciliul lui Anghel Victor și Anghel Leon, vânzarea pieselor care au mai

rămas, iar în final lipsește o informație, că mijlocul de transport de model „Honda

Ridgeline RTS” VIN cod XXXXX, anul fabricării 2006, ar fi fost scos de pe teritoriul

Republicii Moldova, doar decât ar fi traversat postul vamal intern Hagimus;

21

- prin sentința Judecătoriei or. Ungheni, în cadrul dosarului nr. XXXXX,

Eriomenco Evghenii, deja a fost condamnat în baza art. 248 alin. (1) Cod penal,

pentru fapte similare, și anume, trecerea peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a unui alt mijloc de transport;

- activitatea de bază la moment a inculpatului Eriomenco Evghenii, este clar

rolul acestuia la comiterea prezentei infracțiuni, care a cunoscut în prealabil despre

intențiile lui Anghel Victor și Anghel Leon, contribuind activ în calitate de

complice la săvârșirea acestei fapte;

- contrar concluziilor instanție de apel invocată în soluția adoptată,

constatăm întrunirea în acțiunile inculpaților a laturii obiective a infracțiunii de

contrabandă, și anume acțiunea de trecerea peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a obiectelor, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală și declarare neautentică în documentele vamale, săvârșită de două sau

mai multe persoane, în proporții deosebit de mari;

- pentru săvârșirea infracțiunii cercetate cu bună-știință au fost folosite în mod

fraudulos documentele de identificare vamală, documente care conțin date neautentice,

fiind indicat în procură un alt număr de înmatriculare a mijlocului de transport,

care cu puțin timp mai înainte deținea o altă plăcuță cu un alt număr de

înmatriculare. În conținutul procurii inițiale, care a fost suspectată de fals,

numărul de înmatriculare al mijlocului de transport de model „Honda Ridgeline

RTS” VIN cod: XXXXX, fiind XXXXX, după care la scurt timp de la scoaterea

mijlocului de transport de pe teritoriul Republicii Moldova cu direcția de ieșire

spre România, s-au prezentat cu alte numere de înmatriculare - XXXXX, necătând

la faptul că careva neclarități cu numerele de înmatriculare inițial trebuite, nu au

existat;

- în cazul dat, în aceleași condiții urmează de atras atenția la declarațiile

inculpatului Anghel Leon, care poartă un caracter neveridic, încât, nu i s-a permis

intrarea cu mijlocul indicat pe teritoriul Republicii Moldova, din considerentul, că

însăși procura avea un caracter suspect, ci nu faptul că numerele de înmatriculare

au fost scrise cu stilou în pașaportul tehnic, nefiind text redactat, acesta fiind un

motiv de a atribui mijlocului de transport alte numere de înmatriculare.

Procuratura de circumscripție Chișinău Tăut Dorina, a fost depusă de către

avocatul Dron Ion cu inculpații Anghel Leon și Anghel Victor, prin care au solicitat

dispunerea inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

22

În particular avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea

exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic

inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de

natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să

se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă

fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante,

dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În acest context este relevant de specificat că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația

de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea

juridică a faptei săvârșite de către aceștia, în cazul stabilirii culpei.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat, se constată că procurorul îl

întemeiază în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând

următoarele cazuri de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

23

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția. Criticele recurentului, în esență, se referă la faptul că instanța

de apel a menținut soluția de achitare adoptată de către prima instanța în privința

lui Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii, fără o apreciere

corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care în opinia

acuzatorului confirmă vinovăția acestora în fapta imputată și în lipsa oferirii

răspunsurilor argumentate asupra unor argumente esențiale invocate.

Verificând criticele expuse de recurent, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al

doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată, în partea

achitării lui Anghel Leon, Anghel Victor și Eriomenco Evghenii de sub învinuirea

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (5), 248 alin.(5) lit. b),

d) Cod penal, în raport cu cumulul de probe administrat la caz. Astfel, în opinia

Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost formulate concluzii

pripite, fără a dezbate unele probe, care în opinia părții acuzării confirmă

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de contrabandă prin trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a obiectelor, cu folosirea frauduloasă a

documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală și declarare neautentică în

documentele vamale, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari și fără a se expune asupra tuturor argumentelor invocate în

apelul declarat, iar prin aceasta, inter alia, fiind încălcată obligația instanței de

motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul garanțiilor subsecvente

procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6)

din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul evidențiază într-un prim

aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se

referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei

persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest

sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care

ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie

infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor

expuse, probatoriu administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima

convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii

procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate

pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că aceasta nu

cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea

respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (5), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal,

ținând cont de toate probele administrate la caz și prin prisma motivelor invocate

24

în apelul declarat de procuror.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică

și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa

unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav

echitatea acestei proceduri.

Verificând asupra principiului respectării normelor prevăzute la alin. (5) art.

414 și pct. 8) alin. (1) art. 417 Cod de procedură penală, Colegiul constată că,

potrivit rechizitoriului inculpații au fost învinuiți de către organul de urmărire

penală de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (5), 248 alin.(5)

lit. b), d) Cod penal și anume – contrabanda, adică, trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a obiectelor, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor

de identificare vamală și declarare neautentică în documentele vamale, săvârșită de două

sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Prima instanță, în speța dată, i-a achitat pe inculpații Anghel Leon, Anghel

Victor și Eriomenco Evghenii de învinuirea comiterii infracțiunii imputate, pe

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Procurorul nefiind de acord cu sentința adoptată, a contestat-o cu apel

invocând ca argumente de bază faptul că prima instanță la judecarea prezentei

cauze nu a dat apreciere declarațiilor inculpaților, care poartă un caracter

neveridic și contradictoriu și nu a ținut cont de concluziile raportului de expertiză

nr. 34/12/1-C-707 din 23.02.2016, prin care s-a constatat, că numărul de marcaj al

caroseriei automobilul de model „Honda Ridgeline RTS” cu n/î XXXXX, prezentat la

examinare XXXXX modificării nu a fost supus. Fragmentul caroseriei a automobilului

supus la examinare (pe care a fost imprimat numărul de identificare a autovehiculului) a

fost înlăturat prin tăierea liniilor de sudare cu ulterioară montare în locul fragmentului

actual pe care este imprimat numărul XXXXX. Fragmentul actual, la rândul său, a fost

demontat de la o oarecare altă caroserie de model „Honda Ridgeline RTS" care a avut

culoare roșie. La examinarea numărul de identificare, vizual și cu ajutorul microscopului

„MBS-10", în lumina reflectată, grosiment 25 ori, s-a stabilit, că: 1) Fragmentul al

caroseriei (pe care este imprimat numărul) nu este neted și au fost depistate urme ale unor

intervenții mecanice; 2) Straturile de vopsea și grund pe perimetrul fragmentului

caroseriei diferă după culoare, fragmentul caroseriei cu număr are culoare roșie, iar alta

caroserie are culoare sură închisă (f.d.7-75 vol. II), pe care partea acuzării le consideră

ca probe veridice, utile și pertinente în susținerea învinuirii înaintate inculpaților.

De asemenea, procurorul a criticat și raționamentele primei instanței, care deși a

considerat că fapta inculpaților este incidentă încadrării juridice în baza art. 248

Cod penal, în cele din urmă a conchis că ultimii urmează a fi achitați din motivul

lipsei în acțiunile acestora a elementelor infracțiunii imputate conform

rechizitoriului.

În urma dispunerii de către instanța supremă de a rejudeca cauza în ordine

de apel, instanța ierarhic inferioară în hotărârea adoptată a conchis de a respinge

25

apelul declarat de procuror și a menține sentința de achitare în privința

inculpaților.

Verificând temeinicia concluziilor făcute de către instanța de apel, în

susținerea soluției adoptate de către prima instanță, prin prisma argumentelor

invocate de către procuror, Colegiul atestă că, instanța de al doile grad de

jurisdicție a efectuat o analiză incompletă și părtinitoare a probelor, fără a fi

desfășurată o sinteză a probelor în cumul, fiind acordată importantă doar celor ce

indică la faptul că inculpații au introdus autovehiculul de model Honda Ridgeline

în regim vamal de admitere temporară.

Din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit reține că, partea acuzării și-a

întemeiat învinuirea prezentând ca probă principală raportul de expertiză nr.

34/12/1-C-707 din 23.02.2016, din care rezultă că fragmentul caroseriei

automobilului supus la examinare a fost înlăturat prin tăierea liniilor de sudare cu

ulterioara montare în locul fragmentului actual pe care este imprimat numărul

XXXXX, care a fost demontat de la o oarecare altă caroserie de model „Honda

Ridgeline RTS” care a avut culoare roșie.

În aceeași ordine de idei, partea acuzării a adus ca probă și datele oferite de

ÎS Registru, potrivit cărora lipsește informația precum că, mijlocul de transport din

proprietatea lui Anghel Victor și Anghel Leon, până la înregistrarea primară ar fi

fost reutilat, prin schimbarea fragmentului caroseriei. O asemenea mențiune

lipsește și în pașaportul tehnic al mijlocului de transport indicat – VIN cod

XXXXX, cu n/î XXXXX.

Totodată, potrivit declarațiilor date de Anghel Leon la etapa urmăririi

penale, acesta a comunicat că scopul procurării mijlocului de transport de model

„Honda Ridgeline RTS” VIN cod XXXXX, anul fabricării 2006, a fost faptul că „în

luna februarie 2015, a fost implicat într-un accident rutier cu automobilul de model

„Honda Ridgeline RTS" anul fabricării 2006, număr de înmatriculare XXXXX”, drept

consecință unitatea de transport a fost accidentată esențial și anume din partea din

dreapta din față. Tot în acea perioadă, prin internet a găsit un anunț referitor la vânzarea

unui automobile de model „Honda Ridgeline RTS", anul fabricării 2006 în Statele Unite

ale Americii la prețul de 5 000 dolari SUA. Dorind să o procure fiul acestuia Anghel Victor

a făcut legătura cu reprezentanții firmei din SUA și s-a înțeles referitor la procurarea și

transport, în detalii fiul cunoaște tranzacția dată(Vol. II, f.d.107, 109).

Reieșind din declarațiile date de Anghel Leon în cadrul ședinței de judecată

în instanța de apel, acesta a menționat că, desfășoară activitate în domeniul

agriculturii, astfel a decis să procure un mijloc de transport de model „Honda Ridgeline

RTS", și poate fi utilizat chiar și la mari încărcături. Poate fi folosit la transportarea

pesticidelor și alte substanțe dăunătoare, motorin, ect., pentru a nu folosi interiorul

mașinii, însă, la scurt timp mijlocul de transport indicat în circumstanțe neclare a fost

înstrăinat, necătînd la faptul că le-a convenit după toate caracteristicile. Automobilul a

fost pentru Anghel Leon, înregistrat pe numele acestuia, iar este înstrăinată de fiu, în bază

de procură, unor persoane necunoscute anume din or. Bender.

26

Colegiul menționează că, declarațiile date de Aghel Leon sunt contradictorii

cu declarațiile date de către Anghel Victor, care însă nu au trezit suspiciuni

instanțelor de fond.

În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că, instanțele inferioare nu au

constatat care a fost scopul procurării autovehiculului de model „Honda Ridgeline

RTS”, dat fiind faptul că Anghel Leon la etapa urmăririi penale a declarat că a dorit

să înmatriculeze automobilul în Republica Moldova, însă a înțeles că devamarea

este scumpă și au hotărât să o realizeze, ca mai apoi să declare că a mai importat

aproximativ 10 mijloace de transport, respectiv, ultimul cunoștea care este costul

pentru devamarea automobilului.

Instanța de recurs atestă că, Anghel Victor nu a putut explica instanței din

care motiv, inițial automobilul dispunea de anumite numere de înmatriculare, iar

la scurt timp, cu aceleași date de identificare, același proprietar deja i-au atribuit

alte numere de înmatriculare.

Tot aici, instanța de recurs constată că, instanța de apel nu a clarificat

circumstanțele cu referire la datele neveridice indicate din conținutul procurii, cu

referire la numele și familia proprietarului care nu coincid, or, în baza informației

oferite de Centrul Cooperare Polițienescă Internațională automobilul de model

Honda VIN cod XXXXX, potrivit mesajului BNC Interpol Washington, ultimul

proprietar al automobilului indicat a fost Almeida Fred, înregistrarea fiind

valabilă până la 15.02.2016 și nu cel indicat în procură. Instanța de apel s-a redus

doar la faptul că automobilul Honda Ridgeline nu a fost scos de la evidență din

SUA, normă legală respectată de Anghel Leon la introducerea în țară a

autovehiculului, care nu era prohibit, în regim de admitere temporară.

Instanța de recurs menționează că, în prezenta speță nu a fost pus la îndoială

faptul că inițial automobilul de model „Honda Ridgeline RTS” VIN cod XXXXX,

anul fabricării 2006, la volanul căruia se afla Anghel Leon, nu a fost admis la

intrarea în Republica Moldova, deoarece procura pe mijlocul de transport vizat

avea semne de falsificare, fapt care a dus la reținere autoturismului, ca ulterior,

autoturismul în cauză să fie eliberat deja lui Anghel Victor care l-a scos de pe

teritoriul PCTF Leușeni Republica Moldova cu direcția de ieșire spre România.

Prin urmare, instanța de apel urma să analizeze minuțios în cauza deferită

judecării, incidența sau confirmarea modului imputat de comitere a infracțiunii de

contrabandă, adică, trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

obiectelor, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală și declarare neautentică în documentele vamale, săvârșită de

două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, prin prisma

conținutului probelor administrate la caz, ceea ce nu a fost efectuat.

Mai mult ca atât, nu este clar cum automobilul de model „Honda Ridgeline

RTS” VIN cod XXXXX, anul fabricării 2006, ulterior a trecut frontiera de stat a

Republicii Moldova, fiind încărcat pe o remorcă care a fost tractată de un

automobil de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla

Eriomenco Evghenii.

27

Colegiul notează că, în apelul declarat acuzatorul a invocat argumente

referitor la dezacordul cu raționamentele contradictorii indicate în sentință, în

partea ce se referă la posibila încadrare juridică a acțiunilor inculpaților, conform

art. 42 alin.(2), (5), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, concluzionându-se în cele din

urmă de a-i achita pe aceștia, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii. Însă, instanța de apel în hotărârea adoptată a omis de a se expune

asupra acestor critici, lăsându-le fără o careva argumentare, ceea ce în opinia

Colegiului penal indică la nerezolvarea fondului apelului, constituind o eroare de

drept incidentă pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Reieșind din argumentele puse de către instanța de apel la baza adoptării

soluției de menținere a sentinței de achitare în privința inculpaților, fără a fi

combătute temeinic criticile expuse în apel, inclusiv și la probele evidențiate de

partea acuzării, în opinia căreia confirmă învinuirea imputată, Colegiul penal

lărgit apreciază concluziile despre nevinovăția lui Anghel Leon, Anghel Victor,

Eriomenco Evghenii în săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. art. 42 alin.(2),

(5), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, ca fiind unele pripite și fără o analiză

coroborată a probelor administrate, inclusiv cele ale părții acuzării.

În opinia Colegiului, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii,

iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă

concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză și anume, dacă în

urma acțiunilor infracționale ale inculpaților a fost comisă infracțiunea de

contrabandă adică, trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a obiectelor, cu

folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală și declarare

neautentică în documentele vamale, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari, precum a fost indicat în rechizitoriu. Așadar, instanța de apel,

urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să analizeze cu atenție

argumentele invocate în apelul declarat de către procuror, astfel încât să fie date

răspunsuri lămurite la criticile expuse în cererea de apel, respectiv să verifice atent

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, în cazul în care se ajunge la concluzia

despre vinovăția acestora, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la judecarea

cauzei în ordine de apel.

Astfel, Colegiul statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este

afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, nefiind oferite

răspunsuri la toate argumentele expuse împotriva sentinței adoptate, ceea ce este

incident cazului de casare invocat de recurent și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția. Pe cale de consecință, erorile admise de către instanța

ierarhic inferioară nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

28

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursul

ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători,

pentru adoptarea unei soluții întemeiate, cu respectarea prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în apelul

declarat în prezenta speță; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în prezenta

cauză, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date;

să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, inclusiv în partea încadrării

juridice a faptei săvârșite de către inculpați, în cazul în care va fi stabilită vinovăția

acestora; ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Anghel Leon XXXXX, Anghel Victor XXXXX, Eriomenco Evghenii XXXXX și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

29

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-08
0,95
1ra-23/2021 — art. 325 alin.1, art. 349 alin.1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-23/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2021-03-12
0,95
1ra-77/21 — art. 187 alin. 2 lit. b, art. 208 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-77/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 ianuarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Vic
CSJ 2021-03-11
0,95
1ra-133/21 — art. 168 al. 2, lit. c; 179 al. 1; 287 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-133/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
CSJ 2021-11-26
0,95
1ra-959/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. b, 172 alin.3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-959/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 19 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir,
CSJ 2021-12-10
0,95
1ra-814/2021 — art. 201/1 alin. 2 lit. a, art. 201/1 alin. 2 lit. b, art. 320/1 art. 287 alin. 1
Dosarul nr. 1ra-814/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Timofti Vladimir, Țurca
Sursă