1ra-206/2021 — art.183 alin. 1 CP

1ra-206/2021 — art.183 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-206/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 30 iunie 2020, în cauza penală privind-o pe,

Buzilă Ludmila xxxx, născută la xxxxx, originară xxxxx,

domiciliată xxxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Buzilă Ludmila a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 183 alin. (1) Cod penal, și condamnată în baza acestei Legi la o pedeapsă

de sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ce

constituie 30 000 (treizeci mii) lei.

deținând în baza ordinului șefului Direcției Generale Educație Orhei, nr. 140

din 16 decembrie 2016, funcția de director al instituției preuniversitare,

gimnaziului Trebujeni, r-nul Orhei, fiind astfel, conform art.123 alin.(1) din

Codul penal, persoană cu funcție de răspundere, investită cu drepturi și

obligații în vederea exercitării acțiunilor administrative de dispoziție și

organizatorico - economice, în același timp, fiind responsabilă în condițiile pct.

5 lit. e) din Fișa de post semnată la 18 ianuarie 2017, coroborat cu prevederile

art. 3 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 186 din 10 iulie 2008 a securității și sănătății în

muncă, că - dispozițiile prezentei legi se aplică și persoanelor care desfășoară

activități în regim de voluntariat; inclusiv de prevederile alin. (1) art. 10 al

1

aceleiași Legi, care prevede că - în cadrul responsabilităților sale, angajatorul

este obligat să ia măsurile necesare pentru protecția securității și sănătății

lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea

informării și instruirii, precum și pentru asigurarea organizării și a mijloacelor

necesare; alin. (4) lit. e) al aceluiași articol, potrivit căruia - angajatorul este

obligat să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele de risc grav și

specific să poată avea acces numai salariații care au primit instrucțiuni adecvate

privind securitatea și sănătatea în muncă; art. 13 lit. b) al aceleiași legi, potrivit

căruia - angajatorul urma să decidă care sânt măsurile de protecție ce urmează

a fi luate și, în caz de necesitate, care este echipamentul de protecție ce poate fi

utilizat; art. 17 alin. (1) lit. e) al aceleiași legi, potrivit căruia - angajatorul trebuie

să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă,

adecvată, teoretică și practică în domeniul securității și sănătății în muncă, în

special sub formă de informații, instrucțiuni și/sau lecții la executarea unor

lucrări speciale; și în condițiile alin. (2) lit. b) al aceluiași articol să organizeze

instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă periodic și

pe măsura necesității, a săvârșit infracțiunea de încălcare a regulilor de protecție

a muncii care a cauzat accidente cu oameni în următoarele circumstanțe:

Astfel, Buzilă Ludmila, acționând în calitate de director al instituției

preuniversitare gimnaziul Trebujeni, r-nul Orhei, investită prin ordinul șefului

Direcției Generale Educație Orhei, nr. xxx din xxxxx, calitate care potrivit art.

123 alin. (1) din Codul penal, îi acorda statut de persoană cu funcție de

răspundere, investită cu drepturi și obligații în vederea exercitării acțiunilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice, în a doua decadă a

lunii aprilie 2018, data și oră nestabilită de organul de urmărire penală, aflându-

se în exercițiu atribuțiilor sale de serviciu la gimnaziul Trebujeni, r- nul Orhei,

urmărind efectuarea unor lucrări de reparație a acoperișului gimnaziului, situat

în s. Trebujeni, r-nul Orhei, scop dedus din atribuțiile de serviciu prevăzute de

pct. 1 lit. c) al Fișei de post din 18.01.2017, potrivit căruia directorul, în calitate

de conducător al instituției răspunde de păstrarea și utilizarea patrimoniului

instituției de învățământ, ignorând cerințele pct. 5 din Fișa de post precitată,

prin care era responsabilă de aplicarea normelor privind protecția muncii, și

conștientizând că în condițiile art. 3 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 186 din 10 iulie

2008 a securității și sănătății în muncă - dispozițiile prezentei legi se aplică și

persoanelor care desfășoară activități în regim de voluntariat, avându-l ca

salariat în calitate de paznic la gimnaziul Trebujeni, r-nul Orhei, pe cet. Bacalîm

Ștefan, atribuțiile căruia nu țineau de reparația acoperișului gimnaziului, fără a

ține cont de prevederile alin. (1) art. 10 al Legii precitate, potrivit căruia - în

cadrul responsabilităților sale, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare

pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea

riscurilor profesionale, asigurarea informării și instruirii, precum și pentru

asigurarea organizării și a mijloacelor necesare, în special art. 13 lit. b) al

2

aceleiași legi, potrivit căruia - angajatorul urma să decidă care sânt măsurile de

protecție ce urmează a fi luate și, în caz de necesitate, care este echipamentul de

protecție ce poate fi utilizat, în același timp, fără a asigura condiții pentru ca

fiecare lucrător să primească o instruire suficientă, adecvată, teoretică și

practică în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de

informații, instrucțiuni și/sau lecții la executarea unor lucrări speciale, inclusiv

să organizeze instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în

muncă periodic și pe măsura necesității, obligații care urmau a fi respectate

reieșind din prevederile art. 17 alin. (1) lit. e), alin. (2) lit. b) al Legii nominalizate

supra, neîntârziat, fără a pune la dispoziția lucrătorilor echipament care să

corespundă muncii prestate ori să fie adaptat acestui scop și să poată fi folosit

de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor, necesitate

impusă angajatorului prin pct. 1 Secțiunea 1 din Cerințele minime generale de

securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de

muncă la locul de muncă, care formează anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr. 603 din 11 august 2011, inclusiv, fără a lua măsuri corespunzătoare pentru

diminuarea riscurilor profesionale reieșind din condițiile de lucru și de

caracteristicile specifice acestuia, precum și fără a tine cont de faptul că aceștia

urmau să execute lucru cu pericol sporit la înălțime, obligație generală impusă

de lit. e) alin. (4) art. 10 al aceleiași Legi, care dictează că - angajatorul este

obligat să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele de risc grav și

specific să poată avea acces numai salariații care au primit instrucțiuni adecvate

privind securitatea și sănătatea în muncă, a dat sarcină de muncă prin

intermediul angajatei gimnaziului Bacalîm Anastasia, salariatului Bacalîm

Ștefan, care sunt soți, ca împreună cu paznicul grădiniței s. Trebujeni, r-nul

Orhei, Railean Gheorghe să efectueze lucrările de reparație a acoperișului

gimnaziului, cel din urmă fiind plasat în situația creată, să desfășoare activitate

în regim de voluntariat, domeniul de activitate care cade sub incidența lit. e)

alin. (2) art. 3 din Legea precitată supra, urmare la ce, în dimineața zilei de 22

aprilie 2018, în timpul executării sarcinii de muncă, în timp ce Railean

Gheorghe, persoană care urma a fi tratată în strictă conformitate cu dispozițiile

Legii nr. 186 din 10 iulie 2008 a securității și sănătății în muncă, se urca în urma

cet. Bacalîm Ștefan pe scara mobilă din lemn, sprijinită de rama porțiunii pe

unde se face intrarea în podul gimnaziului, în lipsa echipamentului care să

corespundă muncii prestate ori să fie adaptat acestui scop și cunoștințelor

speciale, și-a pierdut echilibrul și a căzut de pe scară de la o înălțime nestabilită

de organul de urmărire penală, pe cale de consecință cauzându-și, conform

raportului de expertiză medico - legală nr. xxxxxx din xxxxxx, vătămare

corporală medie.

Astfel acțiunile inculpatei au fost calificate în baza art. 183 alin. (1) Cod

penal, cu indicii calificativi: “încălcarea de către o persoană cu funcție de răspundere

3

a tehnicii securității și a regulilor de protecție a muncii, care a provocat accidente cu

oameni.”

Gheorghe, în numele inculpatei, care a solicitat, casarea sentinței primei

instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să se dispună achitarea inculpatei

Buzilă Ludmila, deoarece pe de o parte, pretinsa fapta nu este prevăzută de

legea penală ca infracțiune, pe de alta nu întrunește elementele infracțiunii,

precum există și alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează

excluderea și exclud desfășurarea în continuare a procesului judiciar.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că:

- inculpata nu a săvârșit infracțiunea imputată și vinovăția acesteia nu

este dovedită conform legii, iar probele puse la baza condamnării n-au fost

administrate, cercetate și apreciate corect.

- din materialele cauzei rezulta aceiași concluzie, or indiferent de faptul,

dacă ar fi invocat sau nu, că Buzilă Ludmila prin intermediul lui Bacalîm

Anastasia, i-a spus lui Bacalîm Ștefan sa corecteze locul foii de ardezie de pe

acoperiș, inclusiv sa antreneze sau nu pe Railean Gheorghe, oricum aceasta nu

înseamnă ca învinuita, nemijlocit a antrenat persoana vizata in aceasta lucrare,

cu atât mai mult în zilele de odihna. Astfel, acest fapt nu atestă că anume

învinuita la invitat și l-a antrenat la locul de munca pe Railean Gheorghe, or in

acest caz, daca este vorba de voluntariat, atunci victima a fost antrenata

nemijlocit, anume de către soții, Bacalîm Anastasia si Bacalîm Ștefan, care de

fapt și de drept sunt angajatorii lui Railean Gheorghe la pretinsa lucrare,

respectiv anume ei și urmau să realizeze și să respecte prevederile art. 3 alin. (2)

lit. e), alin. (1) art. 10 al Legii nr. 186 din 10 iulie 2008 cu privire la securitatea și

sănătatea în muncă, care prevede că - în cadrul responsabilităților sale,

angajatorul nemijlocit, la caz, Bacalîm Anastasia si Bacalîm Ștefan ci nu Buzila

Ludmila, este obligat să ia măsurile necesare pentru protecția securității și

sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale,

asigurarea informării și instruirii, precum și pentru asigurarea organizării și a

mijloacelor necesare. Totodată angajatorii nemijlociți, Bacalîm Anastasia și

Bacalîm Ștefan ci nu Buzila Ludmila urma să decidă care sânt măsurile de

protecție ce urmează a fi luate și, în caz de necesitate, care este echipamentul de

protecție ce poate fi utilizat. Anume angajatorul nemijlocit, Bacalîm Anastasia

si Bacalîm Ștefan ci nu Buzila Ludmila, ar fi trebuit să asigure condiții pentru

ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă, adecvată, teoretică și

practică în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de

informații, instrucțiuni și/sau lecții;

- este evident că dacă și ar fi avut loc vreo faptă, aceasta nu a fost comisa

de către Buzilă Ludmila, director a instituției preuniversitare, gimnaziul

4

Trebujeni, or la caz nu a fost constatată vreo legătură de cauzalitate, de altfel,

orice sarcină de muncă, cu atât mai mult unei persoane străine, nu se dă prin

intermediul altor persoane. Totodată, nu intra in atribuțiile de serviciu ale

angajatei gimnaziului, Bacalîm Anastasia, să fie intermediar în astfel de pretinse

indicații, precum nu poate fi nici persoana care ar putea vocifera careva

indicații, or, Bacalîm Anastasia, precum și Bacalîm Ștefan, fiind persoane

publice într-o instituție de stat, astfel au comis acțiuni care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice, toata responsabilitatea le revine doar lor, deoarece

anume ei nemijlocit au dat indicații, mai întâi salariatului Bacalîm Ștefan, ca

împreună cu paznicul grădiniței s. Trebujeni. r-nul Orhei. Railean Gheorghe să

efectueze lucrările de reparație a acoperișului gimnaziului.

2020 a fost admis apelul declarat de către avocatul Malic Gheorghe în numele

inculpatei, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care, Buzilă Ludmila a fost achitată

de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 183 alin. (1)

Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, din materialele

cauzei, rezultă că inculpata Buzilă Ludmila este angajată în calitate de director

al IP Gimnaziul Trebujeni, iar victima Railean Gheorghe a fost angajat în calitate

de paznic la grădinița de copii din Trebujeni, prin urmare, nu a fost constatată

prezența unui raport de muncă, or, victima nu a fost salariat al IP Gimnaziul

Trebujeni, și, respectiv inculpata Buzilă Ludmila nu este angajatorul acestuia.

În această ordine de idei, instanța de apel a specificat că, acest fapt este

confirmat și prin răspunsul Inspectoratului de stat al Muncii nr. xxxx din xxxxx

(vol. I, f. d. 145), care relevă ,, evenimentul suferit de cet. Răilean Gheorghe la

22.04.2018 în incinta IP ,, Gimnaziul Trebujeni”, a avut loc în circumstanțe ce nu țin

de îndeplinirea sarcinii de muncă, în afara timpului de muncă și pe teritoriul instituției

cu care cet. Raileanu Gheorghe nu întreținea careva raporturi de muncă…”.

Mai mult, instanța de apel a constatat lipsa relațiilor de muncă dintre

inculpată și victimă, prin prisma prevederilor articolelor 1 și 45 Codul muncii.

Astfel, nu există nici-o dovadă că inculpata i-ar fi dat indicație victimei să

efectueze anumite lucrări în ziua incidentului de muncă.

În aceste condiții, consecințele suferite de către victima Răilean Gheorghe

la 22.04.2018 în incinta „Gimnaziul Trebujeni” au avut loc în circumstanțe ce nu

țin de îndeplinirea sarcinii de muncă, în afara timpului de muncă și pe teritoriul

instituției cu care cet. Raileanu Gheorghe nu întreținea careva raporturi de

muncă.

Totodată, instanța de apel a reținut că inculpata n-a dat indicații

martorului Bacalîm Ștefan, cu atât mai mult victimei Railean Gheorghe, să

5

efectueze lucrările de reparație a acoperișului gimnaziului, respectiv aceștia

singuri si-au însușit acțiunile care nu intrau in atribuțiile lor de serviciu.

Urmare a considerentelor relevate, instanța de apel a notat că, prima

instanță a stabilit o situație de fapt inexactă și a reținut o situație de drept

incorectă.

În acest sens, instanța de apel a precizat că, prima instanță a apreciat probele

administrate în cauză incomplet și nu sub toate aspectele, dat fiind că nu sunt

motivate temeinic și legal concluziile cu privire la vinovăția inculpatei în

săvârșirea infracțiunii imputate, existând, în așa fel, dubii rezonabile referitor

la fapta inculpatei, în sensul întrunirii elementelor infracțiunilor imputate.

Subsidiar, instanța de apel a punctat că, sentința atacată nu cuprinde

descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și

enunțarea temeiurilor pentru condamnarea inculpatei, cu indicarea motivelor

pentru care se resping probele aduse în sprijinul apărării.

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care

invocând temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată.

În motivarea cerințelor sale procurorul invocă că:

- în cazul în care instanța de apel a manifestat dezacordul cu aprecierea

probelor de către prima instanță și a ajuns la concluzia achitării lui Buzilă

Ludmila de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel urma să dezvăluie această concluzie, expunând punctul său

de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt care nu a avut

loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală a probelor și a

circumstanțelor cauzei penale;

- în cazul dat instanța de apel a judecat cauza penală vizată, fără a ține cont

de prevederile procesual-penale în vigoare, precum și nu s-a condus de

recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție, expuse în pct. 14 al

Hotărârii sale nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel;

- vinovăția lui Buzilă Ludmila se confirmă prin următoare probe:

declarațiile inculpatei Buzilă Ludmila, declarațiile succesorului părții

vătămate, Railean Alexandra, declarațiile martorilor Morari Zinaida, Railean

Constantin, Bacalîm Ștefan, precum și alte materiale a cauzei penale;

- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, care stipulează că fiecare probă este apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor;

6

- se atestă o motivare insuficientă expusă de către instanța de apel în

decizia sa, or, această motivare se întemeiază în exclusivitate doar pe

declarațiile depuse de către inculpată, declarații în care dânsa neagă vinovăția

sa și indică lipsa relațiilor de muncă între ea și partea vătămată;

- la invocarea argumentului precum că „…nu există nici o dovadă că inculpata

i-ar fi dat indicații victimei să efectueze anumite lucrări în ziua incidentului de

muncă” instanța de apel defectuos a apreciat declarațiile martorilor audiați,

martori care inclusiv în ședința de judecată au afirmat contrariul.

Malic Gheorghe, a prezentat referință pe marginea recursului declarat,

menționând că, recursul procurorului este inadmisibil, deoarece se bazează pe

motive formale, care nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală.

urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură

penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat în speță, acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

7

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră că, neefectuând în

acest sens o verificare multilaterală și obiectivă a probelor, instanța de apel a

concluzionat pripit privind admiterea apelului avocatului și achitării inculpatei

Buzilă Ludmila

Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

În aceste condiții instanța de recurs ordinar, a observat că instanța de apel,

nu și-a motivat soluția și, nu a dat apreciere probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Deși, fiind obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, instanța de apel s-a limitat la

reproducerea în calitate de probe a declarațiilor părții vătămate, martorilor,

precum și a înscrisurilor prezentate în acest sens, evitând supunerea acestor

probe unei analize detaliate, care incontestabil ar fi motivat soluția adoptată.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, pentru

justificarea soluției adoptate, a omis să supună cercetării și analizei probele

administrate cum ar fi declarațiile succesorului părții vătămate,

Railean Alexandra, declarațiile martorului Morari Zinaida, declarațiile

martorului Railean Constantin, probele materiale prezentate de procuror în

ședința instanței de apel (f.d 38-39, vol. II), urmând să argumenteze relevanța

acestor probe asupra concluziei pronunțate, precum și motivarea de ce acestea

sunt acceptate sau respinse pentru formularea respectivelor constatări. Or,

motivarea instanței de apel se rezumă la câteva fraze preluate din poziția

susținută de către inculpată cu referire la lipsa relațiilor de muncă între ea și

partea vătămată.

Astfel, soluția de achitare a inculpatei Buzilă Ludmila de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (1) Cod penal, nu reflectă

analiza amplă a probatoriului administrat, prin analiza fiecărei probe separat și

în coroborare cu alte probe, care ar demonstra cu certitudine că fapta inculpatei

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

Mai mult, instanța de apel nu a descris și nu a motivat în soluția pronunțată,

care anume elemente ale infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (1) Cod penal,

lipsesc în acțiunile inculpatei Buzilă Ludmila, limitându-se la concluzia că

8

inculpata nu a dat indicații părții vătămate să efectueze lucrările de reparație a

acoperișului gimnaziului.

În aceste condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel,

ignorând un cumul de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat numai

declarațiile inculpatei, care și au fost puse la baza hotărârii de achitare, fără a da

o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, nereflectând în

consecință faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de

instanța de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente,

ce au avut drept consecință pronunțarea unei decizii nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit reiterează că, instanța de

apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform

rechizitoriului și conform circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să

aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Contrar acestor

stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe,

ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și

argumentând clar concluziile în decizia adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia

instanței de apel în cauza dată este insuficient motivată, fiind incident temeiul

de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul

ordinar declarat de procuror, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată

total, cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de

judecători.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale

indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din

recursul declarat, nominalizate și în prezenta decizie, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate

în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415

Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui

9

proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, în cauza penală privind-o

pe Buzilă Ludmila xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

10