1ra-177/2021 — art. 42 al. 1, 325 al. 2, 189 al. 2 CP

1ra-177/2021 — art. 42 al. 1, 325 al. 2, 189 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-177/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iulie

2020, în cauza penală privindu-l pe

Sopca Viorel Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (1), 325 alin.

(2), lit. b) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare cu amendă în mărime de 5 000 (cinci

mii) unități convenționale, ceea ce constituie 250 000 (două sute cinci zeci mii) lei;

în baza art. 189 alin. (2), lit. d) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu amendă în

mărime de 1 000 (una mie) unități convenționale, ceea ce constituie 50 000 (cinci

zeci mii) lei.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Sopca Viorel i s-a stabilit

definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 5500 (cinci mii cinci sute)

unități convenționale, ceea ce constituie 275 000 (două sute șaptezeci și cinci mii)

lei.

A fost admisă, în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cotcov

Nicolae privind repararea prejudiciului material produs prin infracțiune, urmînd ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

1

A fost respinsă cererea procurorilor Talpă Radu și Gladcov Cristina privind

încasarea din contul lui Sopca Viorel în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare

în mărime de 3 000 (trei mii) lei - ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu prevederile articolului 162 Cod de procedură penală, a fost

soluționată soarta corpurilor delicte.

decembrie 2018, fiind la volanul automobilului de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX,

care se deplasa pe str. Petricani, nr. 94 din mun. Chișinău a fost implicat într-un

accident rutier cu automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX la volanul căruia

se afla Pîrțac Valerii. Sopca Viorel având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor

persoane, imediat după accident, cunoscând cu certitudine că nu este inclus în polița

de asigurare a automobilului de model „Xxxxx” și nu v-a beneficia de recuperarea

daunelor, fără a solicita aportul serviciului de documentare a accidentelor rutiere, l-

a impus pe Pîrțac Valerii să achite suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar

al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, bani care ultimul a

refuzat să-i achite.

În continuare, la 14 decembrie 2018 apoi la 19 decembrie 2018, Sopca Viorel

continuând acțiunile sale criminale, dorind să obțină mijloace bănești, intenționat,

manifestând agresivitate a telefonat soția proprietarului automobilului de model

„Xxxxx”, Cotcov Mihaela de pe numărul de telefon Xxxxx pe numărul de telefon

Xxxxx, unde a acuzat-o pe ultima că este vinovată de accidentul din 14 decembrie

model „Xxxxx” lui Pîrțac Valerii a solicitat de la aceasta suma de 2 000 euro, care

conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290

lei, în caz că el nu v-a primi suma solicitată, acesta în mod agresiv și brutal a

amenințat-o cu moartea, amenințare care a fost percepută ca reală, deoarece acesta a

indicat adresa de domiciliu, locul aflării soțului, adresa de domiciliu a părinților,

amenințare care i-a produs o stare de temere. Tot prin șantaj și amenințare cu

moartea, Sopca Viorel la 14 decembrie 2018 și 20 decembrie 2018, l-a contactat

telefonic pe soțul acesteia Cotcov Nicolae care la acel moment se afla la lucru în

Germania și care este proprietarul automobilului de model „Xxxxx” căruia i-a

comunicat, că pentru faptul că a transmis automobilul lui Pîrțac Valerii și acesta a

comis un accident rutier, a solicitat de la acesta suma de 2 000 euro, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, în caz

că nu v-a primi suma solicitată, în mod agresiv și brutal l-a amenințat pe el cu

moartea și membrii familiei lui expunând fapte concrete de realizarea amenințării

cum este, unde locuiește soția și copilul, cum cheamă soția, unde locuiesc părinții

lor, amenințare care a fost percepută ca reală și care i-a produs o stare de temere.

Aceste acțiuni au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 189

alin. (2) lit. d) Cod penal.

2

Prin încheierea din 24 aprilie 2019 cauza penală de învinuire a lui Sopca Viorel

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal s-a conexat

la cauza penală de învinuire a lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Astfel, Sopca Viorel, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău din str.

Alexandru Bernardazzi, nr. 3, mun. Chișinău, urmărind scopul obținerii unui telefon

mobil, obiect interzis deținuților în penitenciar, a organizat săvârșirea infracțiunii de

corupere activă. În vederea realizării scopului stabilit, în următoarele circumstanțe:

la 16 septembrie 2017 Sopca Viorel acționând în vederea realizării scopului

prestabilit, l-a contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx utilizat de

Cojocari Sergiu, căruia i-a comunicat modul în care urmează să acționeze. I-a

transmis datele necesare în vederea comiterii faptelor infracționale de dare de mită

și anume, transmiterea sumei de bani în mărime 3 000 lei a telefonului mobil lui

Dodon Ion, destinat pentru Sopca Viorel. La 18 septembrie 2017, Sopca Viorel în

intervalul de timp cuprins între 12:00-18:35 l-a contactat telefonic de la numărul

Xxxxx la numărul Xxxxx pe Dodon Ion. În cadrul discuțiilor telefonice l-a întrebat

despre posibilitatea organizării unei întâlniri, iar ulterior i-a comunicat că are nevoie

de un serviciu și pentru aceasta va fi contactat de către o persoană cu prenumele

„Sergiu”. În aceeași zi Sopca Viorel, în intervalul de timp cuprins între orele 11:53-

21:58, l-a contactat telefonic de la numărul de telefon Xxxxx la numărul de telefon

Xxxxx pe Cojocari Sergiu, căruia i-a dat indicații și i-a transmis datele necesare

referitor la modul în care urmează să comită faptele infracționale. Ulterior, la 19

septembrie 2017, la ora 12:03, Dodon Ion a fost contactat telefonic de la numărul

Xxxxx la numărul de telefon Xxxxx de către o persoană care s-a prezentat „Sergiu”,

care a precizat că apelează la rugămintea lui Sopca Viorel care este deținut în

Penitenciarul nr. 13 din str. Alexandru Benardazzi nr. 3, mun. Chișinău. Pentru acest

serviciu, persoana cu prenumele „Sergiu” i-a propus lui Dodon Ion mijloace bănești,

fără a preciza suma de bani care v-a fi transmisă, convenind să se întâlnească în

următoarea zi. La 19 septembrie 2017 pentru a verifica executarea acțiunilor

infracționale planificate de către Cojocari Sergiu, Sopca Viorel l-a contactat

telefonic și au convenit asupra acțiunilor infracționale ce urmează a fi întreprinse.

La 20 septembrie 2017, aproximativ la ora 12:30 Cojocari Sergiu, continuându-și

acțiunile sale infracționale, s-a întâlnit cu Dodon Ion pe str. Nicolae Titulescu 35,

mun. Chișinău, în apropierea Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde

ultimul activează. în cadrul discuției. Cojocari Sergiu i-a promis lui Dodon Ion,

mijloace bănești în sumă de 3 000 lei pentru ca acesta să organizeze transmiterea

telefonului lui Sopca Viorel până la 25 octombrie 2017 inclusiv. După transmiterea

acelui telefon, Cojocari Sergiu îi va transmite suma de 3000 lei.

Aceste acțiuni au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. art. 42

alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal.

3

în interesele inculpatului Sopca Viorel și de către avocatul Munteanu Angela în

interesele inculpatului Sopca Viorel.

3.1. În motivarea apelului declarat, avocatul Puțintica Eric, a solicitat admiterea

apelului și casarea parțială a sentinței, cu emiterea unei noi sentințe de achitare a

inculpatului Sopca Viorel, invocînd că:

- este cert stabilit că în perioada în care au avut loc evenimentele descrise în actul

de învinuire, Sopca Viorel era deținut în Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău.

În speță se face referire asupra faptului că Sopca Viorel, la data de 16.09.2017 l-

ar fi contactat telefonic de la numărul Xxxxx (număr mobil) pe Cojocari Sergiu,

căruia i-ar fi comunicat modul în care urma să acționeze în vederea comiterii faptelor

infracționale de dare de mită. Tot în actul de învinuire se indică despre faptul că

Sopca Viorel l-ar fi contactat pe Dodon Ion la 18.09.2017, în intervalul de timp

cuprins între orele 12:00-18:35, de la același număr de telefon mobil indicat în

alineat.

Apărarea are dubii privind veridicitatea ipotezelor invocate de partea acuzării,

or aceste dubii sunt generate de următoarele întrebări la care, în dosar, nu se

regăsește un răspuns.

- la materialele cauzei (f.d. 75 din dosarul CNA) este atașată fișa de post al lui

Dodon Ion. Se constată cu certitudine că în atribuțiile acestuia nu intră escortarea

propriu-zisă a deținuților, or acesta era responsabil în mare parte de supravegherea

executării ordinelor, conducerea activității grupei de escortare, organizarea instruirii

și educării efectivului grupei, verificarea înarmării, funcționării utilajului special,

etc. Prin urmare Dodon Ion nu putea avea contact direct în vederea realizării celor

declarate, adică de a-i transmite Iui Sopca Viorel un telefon mobil. Aceste fapte sunt

confirmate chiar de Dodon Ion prin declarațiile oferite în cadrul procesului - verbal

de confruntare din 03.04.2018 (f.d. 132), în care la întrebarea lui Sopca Viorel către

Dodon Ion „dacă în luna septembrie 2017 avea posibilitatea reală de a-i transmite în

Penitenciarul nr. 13 un telefon mobil”, ultimul a răspuns că „la acel moment, în luna

septembrie – nu”. Totodată, la întrebarea lui Sopca Viorel către Dodon Ion „dacă

acesta i-a propus bani pentru a-i transmite un telefon mobil în penitenciar”, Dodon

Ion a răspuns cu „nu-mi aduc aminte ca Sopca Viorel să-mi fi propus bani pentru a-

i transmite un telefon”, or acest fapt a fost realizat fără știrea lui Sopca Viorel de

către Cojocari Serghei, adică persoană aflată în conflict direct cu Sopca Viorel;

- nu există probe care ar demonstra că Sopca Viorel s-ar fi adresat la Dodon Ion

în vederea acordării de acesta a careva servicii ilicite, precum și nici nu e

demonstrată intenția lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii imputate, motiv

pentru care acesta urmează a fi achitat. Sopca Viorel nu cunoștea ce acțiuni a

întreprins Cojocari Sergiu și nici nu l-a rugat pe acesta să propună cuiva sume bănești

în vederea obținerii accesului la telefon mobil în penitenciar;

4

- cu privire la capătul de învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art.

189 alin. (2) lit. d) Cod penal, apelantul a considerat că partea acuzării nu a prezentat

probe pertinente, concludente, care în ansamblul lor cu circumstanțele descrise în

speță ar demonstra vinovăția lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii imputate, or

aprecierea și încadrarea juridică dată de organul de urmărire penală faptelor comise

este una mult prea dură și eronată;

- probele administrate pentru acest capăt de învinuire nu arată asupra vinovăției

lui Sopca Viorel. Dimpotrivă, acesta a fost vătămat într-un accident rutier;

- respectiva cauză penală a fost intentată în baza plângerii lui Pîrțac Valerii (f.d.

4, vol. III), care pe parcursul examinării acesteia și-a schimbat declarațiile în varii

modalități;

- a menționat apelantul că șantajul propriu-zis este posibil doar în raport cu

bunurile străine, asupra cărora făptuitorul nu are nici dreptul legitim, nici dreptul

presupus. Prin „drept legitim” se înțelege un astfel de drept, pe care persoana îl are

în virtutea unui temei legal. Prin „drept presupus” se înțelege un astfel de drept, care

în realitate nu aparține persoanei, deși acesta consideră eronat că este învestită cu

acest drept. Condiția absolut necesară pentru calificarea infracțiunii este ca această

propunere să fie cu bună-știință neîntemeiată și ilegală;

- analizând materialele cauzei, s-a constatat că la originea litigiului se află

accidentul rutier produs la 14.12.2018 cu implicarea lui Sopca Viorel și al lui Pîrțac

Valerii;

- a considerat partea apărării că solicitarea lui Sopca Viorel de a i se achita

despăgubirile pentru accidentarea autovehiculului condus de acesta era absolut

întemeiată;

- prin rechizitoriu se indică în mod eronat că „scopul lui Sopca Viorel a fost de

a dobândi ilicit bunurile altor persoane, știind cu certitudine că nu este inclus în

polița de asigurare a automobilului de model Xxxxx și nu va beneficia de

recuperarea daunelor, fără a solicita aportul serviciului de documentare a

accidentelor rutiere”. La caz nu are relevanță faptul dacă deținea sau nu Sopca Viorel

poliță RCA, or anume asigurătorul persoanei vinovate de producerea accidentului

rutier - Pîrțac Valerii (sau Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, în cazul

lipsei poliței RCA, conform prevederilor legii 414 din 22.12.2006) urma să achite în

orice caz despăgubirea de asigurare. Mai mult, Sopca Viorel nu i-a mai contactat pe

soții Cotcov din moment ce paguba provocată de Pîrțac Valerii a fost reparată;

- a considerat apărarea că faptele lui Sopca Viorel urmau a fi analizate prin

prisma contravenției prevăzute la art. 354 Cod contravențional;

- o altă ipoteză pe care partea apărării a enunțat-o e delimitarea șantajului de

acțiunea de samavolnicie (art. 352 Cod penal), infracțiune care nu a fost analizată de

organul de urmărire penală;

- la caz, a considerat apelantul că solicitările înaintate de a i se achita

despăgubirile pentru deteriorarea unei mașini de lux reparația căreia costă, au fost

5

legale și absolut întemeiate (având în vedere vinovăția lui Pîrțac Valerii în comiterea

accidentului rutier).

3.2. În motivarea apelului declarat, avocatul Munteanu Angela în interesele

inculpatului Sopca Viorel, a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței

primei instanțe, cu emiterea unei noi sentințe de achitarea a inculpatului Sopca

Viorel, invocînd că:

- inculpatul Sopca Viorel permanent și consecvent a declarat că nu a comis aceste

infracțiuni, mai mult ca atât făcând declarații în cadrul urmării penale a declarat că

nu recunoaște vina, nu a comis nimic infracțional, declarațiile acestuia fiind

confirmate și prin celelalte materiale ale cauzei penale;

- a invocat partea apărării că acțiunile lui Sopca Viorel nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c); 189 alin. (2) lit. d) Cod

penal.

fost admise apelurile avocaților Puțintica Eric și Munteanu Angela în interesele

inculpatului Sopca Viorel, a fost casată sentința integral, și pronunțată o nouă

hotărâre prin care Sopca Viorel a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (1), 325 alin.(1) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Procesul penal în privința lui Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod

penal a fost încetat pe motiv că fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută

de art.335 Cod contravențional.

Procesul contravențional pornit în baza art. 335 Cod penal în privința lui Sopca

Viorel a fost încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale.

A fost admisă în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cotcov

Nicolae privind repararea prejudiciului material produs prin infracțiune, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite, să hotărască instanța civilă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel judecând apelul, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate a constatat

următoarele: Sopca Viorel, la 14 decembrie 2018, fiind la volanul automobilului de

model „Xxxxx” cu n/î XXXXX, care se deplasa pe str. Petricani, nr. 94 din mun.

Chișinău a fost implicat într-un accident rutier cu automobilul de model „Xxxxx” cu

n/î XXXXX la volanul căruia se afla Pîrțac Valerii, Sopca Viorel, imediat după

accident, i-a cerut lui Pîrțac Valerii să achite suma de 2 000 euro, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, bani

care ultimul a refuzat să-i achite, în continuare, la 14 decembrie 2018 apoi la 19

decembrie 2018, Sopca Viorel, dorind să obțină mijloace bănești, a telefonat soția

proprietarului automobilului de model „Xxxxx”, Cotcov Mihaela de pe numărul de

telefon Xxxxx pe numărul de telefon Xxxxx, unde a acuzat-o pe ultima că este

6

vinovată de accidentul din 14 decembrie 2018. Prin urmare Sopca Viorel motivând

că ea ilegal a transmis automobilul de model „Xxxxx” lui Pîrțac Valerii a solicitat

de la aceasta suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale

a Moldovei constituie suma de 39 290 lei.

Tot Sopca Viorel la 14 decembrie 2018 și 20 decembrie 2018, l-a contactat

telefonic pe soțul acestuia Cotcov Nicolae care la acel moment se afla la lucru în

Germania și care este proprietarul automobilului de model „Xxxxx” căruia i-a

comunicat, că pentru faptul că a transmis automobilul lui Pîrțac Valerii și acesta a

comis un accident rutier, a solicitat de la acesta suma de 2 000 euro, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei.

Astfel de către procuror aceste acțiuni ale lui Sopca Viorel au fost încadrate în

baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal - șantajul, adică cererea de a transmite

bunurile proprietarului, prin amenințare cu moartea, încadrare preluată și de către

instanța de fond, instanța de apel concluzionînd că în acțiunile inculpatului Sopca

Viorel se conține componența de contravenției a samavolniciei art. 335 Cod

contravențional, dat fiind faptul că nu este cauzată dauna în proporții mari (care

depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate).

Tot Sopca Viorel, de către organul de urmărire penală este învinuit de faptul că

fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău din str. Alexandru Bernardazzi, nr. 3,

mun. Chișinău, urmărind scopul obținerii unui telefon mobil, obiect interzis

deținuților în penitenciar, a organizat săvârșirea infracțiunii de corupere activă. În

vederea realizării scopului stabilit, în următoarele circumstanțe: la 16 septembrie

2017 Sopca Viorel acționând în vederea realizării scopului prestabilit, l-a contactat

telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx utilizat de Cojocari Sergiu, căruia

i-a comunicat modul în care urmează să acționeze. I-a transmis datele necesare în

vederea comiterii faptelor infracționale de dare de mită și anume, transmiterea sumei

de bani în mărime 3 000 lei a telefonului mobil lui Dodon Ion, destinat pentru Sopca

Viorel. La 18 septembrie 2017, Sopca Viorel în intervalul de timp cuprins între

12:00-18:35 l-a contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx pe

Dodon Ion. În cadrul discuțiilor telefonice l-a întrebat despre posibilitatea

organizării unei întâlniri, iar ulterior i-a comunicat că are nevoie de un serviciu și

pentru aceasta va fi contactat de către o persoană cu prenumele „Sergiu”. În aceeași

zi Sopca Viorel, în intervalul de timp cuprins între orele 11:53-21:58, l-a contactat

telefonic de la numărul de telefon Xxxxx la numărul de telefon Xxxxx pe Cojocari

Sergiu, căruia i-a dat indicații și i-a transmis datele necesare referitor la modul în

care urmează să comită faptele infracționale. Ulterior, la 19 septembrie 2017, la ora

12:03, Dodon Ion a fost contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul de

telefon Xxxxx de către o persoană care s-a prezentat „Sergiu”, care a precizat că

apelează la rugămintea lui Sopca Viorel care este deținut în Penitenciarul nr. 13 din

str. Alexandru Bemardazzi nr. 3, mun. Chișinău. Pentru acest serviciu, persoana cu

prenumele „Sergiu” i-a propus lui Dodon Ion mijloace bănești, fără a preciza suma

7

de bani care v-a fi transmisă, convenind să se întâlnească în următoarea zi. La 19

septembrie 2017 pentru a verifica executarea acțiunilor infracționale planificate de

către Cojocari Sergiu, Sopca Viorel l-a contactat telefonic și au convenit asupra

acțiunilor infracționale ce urmează a fi întreprinse. La 20 septembrie 2017,

aproximativ la ora 12:30 Cojocari Sergiu, continuându-și acțiunile sale infracționale,

s-a întâlnit cu Dodon Ion pe str. Nicolae Titulescu 35, mun. Chișinău, în apropierea

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde ultimul activează. În cadrul

discuției, Cojocari Sergiu i-a promis lui Dodon Ion, mijloace bănești în sumă de 3

000 lei pentru ca acesta să organizeze transmiterea telefonului lui Sopca Viorel până

la 25 octombrie 2017 inclusiv. După transmiterea acelui telefon, Cojocari Sergiu îi

va transmite suma de 3000 lei.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală

în baza art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după componența, corupere

activă, adică promisiuni de a-i transmite bani făcută unei persoane publice, prin

mijlocitor, în scopul ca aceasta să îndeplinească acțiuni contrar atribuțiilor de

serviciu, acțiuni săvârșite de două persoane.

Instanța de apel în urma cercetării probelor prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, a considerat că, instanța de fond a analizat unilateral cumulul de

probe și eronat a adoptat o sentință de condamnare a inculpatului Sopca Viorel în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal,

după semnele calificative, corupere activă, adică promisiuni de a-i transmite bani

făcută unei persoane publice, prin mijlocitor, în scopul ca aceasta să îndeplinească

acțiuni contrar atribuțiilor de serviciu, acțiuni săvârșite de două persoane.

Cercetând înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a

concluzionat că, Sopca Viorel, acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325

alin. (2) lit. c) Cod penal, urmează a fi achitat pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Inculpatul Sopca Viorel fiind audiat în cadrul urmării penale a declarat că nu a

avut niciodată înțelegeri prealabile cu Cojocari Sergiu de a-i transmite telefoane

mobile lui personal sau prin intermediul lui Dodon Ion, relatând că, vina nu o

recunoaște.

Aceste declarații ale inculpatului Sopca Viorel, instanța de apel le-a considerat

corespunzătoare adevărului, deoarece pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse

careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și

ar demonstra că inculpatul Sopca Viorel a comis infracțiunea de corupere activă.

Potrivit declarațiilor martorului Dodon Ion acesta a fost contactat de Cojocari

Sergiu care i-a cerut să transmită un telefon mobil inculpatului Sopca Viorel care se

află în penitenciar, careva discuții cu Sopca Viorel referitor la transmiterea

telefonului mobil nu a avut.

8

Astfel majoritatea absolută de probe, analizate și apreciate prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează cu declarațiile

inculpatului Sopca Viorel și nu confirmă, că inculpatul a săvârșit infracțiunea

incriminată acestuia prevăzută la art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor martorului în

coroborare cu materialele enunțate supra, instanța de apel a constatat că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, se evidențiază, că potrivit

declarațiilor martorului Dodon Ion date în cadrul ședinței de judecată se stabilește

că Cojocari Sergiu l-a rugat să transmită un telefon mobil lui Sopca Viorel care era

deținut în penitenciar, totodată faptul că solicitarea dată venea din partea inculpatului

Sopca Viorel nu se confirmă prin nimic, or însăși martorul a comunicat cu inculpatul

de câteva ori însă careva solicitări sub aspectul dat de la acesta nu au parvenit.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond, în prezența circumstanțelor

analizate mai sus, incorect a constatat vinovăția lui Sopca Viorel în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal și a concluzionat

necesitatea achitării lui din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

Cu privire la vinovăția inculpatului Sopca Viorel în baza articolului 189 alin. (2),

lit. d) Cod penal, instanța de apel a făcut următoarele precizări:

Având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor părților vătămate și

a martorului în coroborare cu materialele cauzei, instanța de apel a constatat că în

acțiunile inculpatului Sopca Viorel lipsește componența de infracțiune prevăzută la

art. 189 alin. (2), lit. d) Cod penal.

În speță s-a constatat lipsa laturii obiective a infracțiunii or, inculpatul Sopca

Viorel nu a solicitat de a i se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau

deținătorului, amenințând cu violența persoana, rudele sau apropiații acesteia, ci a

solicitat să-i fie recuperat prejudiciul cauzat prin accidentul rutier, astfel lipsește

scopul cupidant.

Instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele

componenții contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional, după indicii

calificativi – samavolnicie, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv

sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie

infracțiune.

S-a subliniat că pentru încadrarea acțiunilor inculpatului în componența de

infracțiune a samavolniciei, este obligatorie prezenta laturii obiective a infracțiunii,

realizată prin urmările prejudiciabile și anume - daunele în proporții mari cauzate

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice, în speță se denotă că inculpatul Sopca Viorel a pretins de la părțile

vătămate recuperarea prejudiciului cauzat prin accident în mărime de 2000 Euro,

care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie 39 290 lei,

în speță constatându-se că nu a fost cauzată daună în proporții mari (care depășește

9

20 de salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2017, echivalentul a

112 000 lei).

Instanța de apel a constatat că în cauză inculpatul Sopca Viorel fiind frustrat în

rezultatul accidentului rutier, având cauzat un prejudiciu esențial format în rezultatul

deteriorării automobilului, a pretins de la părțile vătămate recuperarea prejudiciului

cauzat, fiind pe emoții adresând-se cu agresivitate față de acestea.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părților vătămate și a martorului

Borș Tudor cu referire la amenințările parvenite din partea inculpatului Sopca

Viorel, care din spusele acestora au fost apreciate ca fiind reale, deși careva alte

acțiuni, decât discuții la telefon cu părțile vătămate, de către inculpat nu au fost

întreprinse, constatându-se chiar din declarațiile acestuia că era agitat în urma

accidentului și a vorbit la telefon pe un ton mai ridicat, totodată aceste acțiuni ale

inculpatului nu pot fi apreciate ca amenințări reale a persoanelor.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 391 alin. (2), 332 alin. (2) Cod de

procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, instanța

încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute în

Codul contravențional. În asemenea circumstanțe, procesul penal urmează a fi

încetat, pe motiv că faptă inculpatului constituie o contravenție. Dar, inculpatul nu

poate fi sancționat contravențional, deoarece a expirat termenul de prescripție a

tragerii la răspundere contravențională conform art. 30 alin. (2) Cod contravențional.

Astfel, audiind participanții la proces în raport cu probele verificate și cercetate

în ședința de judecată în apel, apreciind probele conform prevederilor art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel

a concluzionat încetarea procesului penal în privința inculpatului Sopca Viorel în

baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu atragerea la răspundere contravențională

în baza art. 335 Cod contravențional.

Totodată, instanța de apel a conchis că procesul contravențional în privința lui

Sopca Viorel în baza art. 335 Cod contravențional urmează a fi încetat pe motiv că

a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 30 Cod contravențional.

În cadrul judecării cauzei partea vătămată Cotcov Nicolae a formulat o cerere

prin care a solicitat recunoașterea lui în calitate de parte civilă, motivând că prin

acțiunile inculpatului Sopca Viorel i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime

de 450 euro, ce cuprinde prețul biletelor de avion achitate în legătură cu deplasarea

sa din Republica Federală Germană în Republica Moldova, prin încheiere

protocolară cererea nominalizată a fost admisă, iar Cotcov Nicolae a fost recunoscut

în calitate de parte civilă.

Instanța de apel a menționat că la soluționarea acțiunii civile în partea

prejudiciului material produs prin infracțiune, se aplică prevederile articolelor 219

alin. (2), 220 și 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, urmând a fi apreciate

ca fiind dovedite temeiurile acestui prejudiciu.

10

Totodată partea civilă Cotcov Nicolae nu a prezentat instanței careva bonuri

fiscale sau alte înscrisuri care ar confirma prezența și mărimea prejudiciului cauzat.

În context, la soluționarea acțiunii civile ce vizează prejudiciul material produs

prin infracțiune lui Cotcov Nicolae, s-a constatat cazul excepțional prevăzut la art.

387 alin. (3) Cod de procedură penală - când pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei.

În atare situație, instanța de apel a admis, în principiu, acțiunea civilă, înaintată

de Cotcov Nicolae, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta care

indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărîrii atacate, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani din 02.07.2019.

5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc

vinovăția cet. Sopca Viorel, în mod greșit a respins probele administrate de către

acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale, a apreciat în

mod superficial aceste probe;

- pe episodul ce vizează învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (1), art. 325 alin. (2), lit. b) Cod penal: - declarațiile martorului Dodon Ion

(f.d. 10 - 18 vol. 1, f.d. 107 vol. 2); - procesul - verbal privind interceptarea și

înregistrarea comunicărilor și a imaginilor din 20 octombrie 2017, care confirmă

faptul promiterii lui Dodon Ion de către Cojocari Sergiu a mijloacelor bănești în

mărime de 3 000 lei pentru transmiterea unui telefon mobil lui Sopca Viorel care

este deținut în Penitenciarul nr. 13 (f. d. 28 - 30 vol. 1); - raportul de analiză

operațională pe cauza penală, prin care se confirmă conexiunile telefonice între

figuranții în cadrul prezentei cauze penale (f. d. 56 - 68 vol. 1); - informațiile ridicate

de la SA „Orange” și SA „Moldcell” cu referire la apelurile telefonice primite și

expediate, ridicate în corespundere cu procesul - verbal de ridicare din 31 ianuarie

2018 și procesul-verbal de ridicare din 02 februarie 2018 (f. d. 74 vol. 1); - procesul

- verbal de confruntare din 03 aprilie 2018 potrivit căruia a fost efectuată

confruntarea dintre învinuitul Sopca Viorel și martorul Dodon Ion, prin declarațiile

sale martorul a confirmat declarațiile depuse în cadrul acestei cauze penale (f d. 130

-132 vol. 1);

- pe episodul ce vizează învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

189 alin. (2), lit. c) Cod penal: - declarațiile părților vătămate - Cotcov Mihaela (f.d.

168 vol. 2); - Cotcov Nicolae (f.d. 110 vol. 2); - declarațiile martorilor Borș Tudor

(f.d. 112 vol. 2); contract de asigurare obligatorie RCAI-004452683 din 30

octombrie 2018 este întocmit pe cet. Bîrca Stanislav (f. d. 28 - 29 vol. 2); - procesul-

verbal de cercetare la locul faptei din 14 decembrie 2018 și foto tabelul unde a avut

11

loc accidentul rutier unde au fost implicate automobilele de model „Xxxxx” și

automobilul de model „Xxxxx” (f.d.29 - 33 vol.2); - informație conform cartelei

transportului automobilul de model „Xxxxx” este proprietate privată al cet. Cotcov

Nicolae din 29 septembrie 2018 (f.d.45 vol. 2); - informația care confirmă faptul că

automobilul de model „Xxxxx” este înregistrat după cet. Rogai Mihail (f. d. 47 - 48

vol.2); - procesul - verbal de confruntare din 14 februarie 2019 dintre partea

vătămată Cotcov Nicolae și învinuitul Sopca Viorel, potrivit căruia partea vătămată

Cotcov Nicolae și-a menținut poziția privitor la actele de amenințare care au avut

loc din partea lui Sopca susținând că el nu a fost la accident și nu s-a aflat la volan

și Sopca nu era în drept să sune și să amenințe pe el, soția lui, copilul și rudele

acestora (f. d. 68 - 70 vol.2); - extras din telefon abonatul cu numele XXXXX de pe

numărul Xxxxx a apelat la 15 decembrie 2018 (f. d. 107 -109 vol.2); - informație de

la Direcția de poliție a mun. Chișinău nr. 34/20 nr.3052 din 28 februarie 2019 a fost

confirmat faptul că la 14 decembrie 2018 ora 17:19 min., Pîrțac Valerii la nr. 112 a

anunțat despre accident (f.d.104 -115 vol. 2); - contract de asigurare obligatorie

întocmit pe numele cet. Colesnic Vadim (f. d.113 -114 vol.2); - procesul-verbal de

ridicare de la Cotcova Mihaela din 21 decembrie 2018 a prezentat un disc din care

reiese că Sopca a telefonat pe ea și a amenințat-o. Stenograma discuției, (f. d. 114 -

116 vol. 2); -proces-verbal de examinare a documentelor din 02 ianuarie 2019 a fost

examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Mihaela unde acesta o

amenință ca să transmită banii, indică unde ea locuiește și care pot fi consecințele.

Stenograma discuției, (f. d. 134 – 137, vol.2); - descifrările convorbirilor telefonice

de pe telefonul cu nr. Xxxxx care aparține lui Cotcov Mihaela confirmă faptul că la

14 decembrie 2018 a fost contactată de pe nr. Xxxxx, care aparține lui Sopca Viorel

au discutat o durată de 116 secunde. Discuție similară a mai fost și pe o durată de 81

secunde, apoi la 19 decembrie 2018 durata 448 secunde, (f. d. 162 – 200, vol.2); -

proces-verbal de examinare a documentelor din 09 ianuarie 2019 a fost examinat

discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Nicolae unde acesta îl amenință ca

să transmită banii, indică unde ea locuiește și care pot fi consecințele, stenograma

discuției, (f. d. 204 - 211 vol.2);

- acuzarea consideră că vinovăția inculpatului Sopca Viorel prin care s-a statuat

asupra faptului că aceste probe relevate și analizate sunt admisibile, dat fiind că sunt

administrate în conformitate cu Codul de procedură penală;

- acuzarea consideră că instanța de apel, nu a respectat pe caz prevederile art.

101 Cod de procedură penală, or, potrivit articolului 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, fiecare probă este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor;

- recurentul constată că apreciind probele administrate în cauză, instanța de apel

incorect a considerat ca nefiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei

12

criminale constatate prevăzută la art. 42 alin. (1), art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal

și la art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal;

- acuzarea atestă o motivație insuficientă expusă de către instanța de apel,

motivație întemeiată în exclusivitate doar pe declarațiile depuse de inculpatul Sopca

Viorel, declarații în care dînsul neagă vinovăția;

- recurentul menționează că nu este clară poziția instanței de apel cu privire la

combaterea motivelor expuse de către instanța de fond în sentința casată, or în

esență, instanța de apel nu a indicat nici un temei în baza căruia a constatat

insuficientă motivarea adusă de către instanța de fond, sau cel puțin acele erori

admise de către instanța de fond la aprecierea probelor administrate de acuzare, sau

erori care ar fi viciat acest mod de apreciere a probelor cercetate;

- cu privire la vinovăția inculpatului Sopca Viorel în baza art. 42 alin. (1), art.

325 alin. (2), lit. b) Cod penal, acuzarea consideră corectă soluția instanței de fond,

or pe caz atît probele cercetate dovedesc comiterea faptei de către Sopca Viorel, cît

și fapta se constată corect a fi calificată;

- în cadrul ședinței de judecată vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită pe deplin prin

declarațiile martorului Dodon Ion cât și prin probele pertinente, concludente,

apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cercetate în cadrul ședinței de

judecată, și anume, informațiile ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell” cu

referire la apelurile telefonice efectuate și primite, proces-verbal privind

interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor și raportul de analiză

operațională;

- acuzarea atestă că de comun cu cele sus enunțate, se evidențiază, că potrivit

declarațiilor martorului Borș Tudor date în cadrul ședinței de judecată confirmă că

Cojocari Sergiu i-a rugat să transmită un telefon mobil lui Sopca Viorel care era

deținut în penitenciar. Nu a fost de acord să transmită telefonul mobil și a raportat

despre aceasta conducerii;

- în această parte acuzarea consideră corectă concluzia expusă de către instanța

de fond, prin care a reținut că prin totalitatea probelor s-a constatat cu certitudine că

inculpatul Sopca Viorel a comis corupere activă, adică promisiuni de a-i transmite

bani făcută unei persoane publice, prin mijlocitor în scopul ca aceasta să

îndeplinească acțiuni contrar atribuțiilor de serviciu, acțiuni săvârșite de două

persoane;

- acuzarea conchide, că prin totalitatea probelor s-a constatat cu certitudine că

inculpatul Sopca Viorel a promis de a-i transmite bani lui Dodon Ion, prin mijlocitor,

în scopul ca aceasta să-i transmită primului un telefon mobil în penitenciarul care se

deținea;

- în cadrul prezentului proces, vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost dovedită pe deplin atât prin

declarațiile părților vătămate Cotcov Mihaela și Cotcov Nicolae și martorului Borș

13

Tudor cât și prin probele pertinente, concludente, apreciate din punct de vedere al

coroborării lor, cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume: procesul-verbal de

confruntare din 14 februarie 2019 dintre partea vătămată Cotcov Nicolae și

învinuitul Sopca Viorel, procesul-verbal de cercetare la locul faptei, informația de la

Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20, nr.3052, cartela transportului

automobilul de model „Xxxxx”, informația automobilului de model „Xxxxx”,

contractul de asigurare obligatorie RCAI - 003705726, contractul de asigurare

obligatorie RCAI -004452683, extrasul din telefon abonatul cu numele XXXXX,

procesul - verbal de examinare a documentelor și descifrările convorbirilor

telefonice;

- analizând probele administrate de către acuzare, se ajunge la concluzia că,

metoda constrângerii părților vătămate Cotcov Mihaela și Cotcov Nicolae de către

inculpatul Sopca Viorel a fost exprimată prin acțiunea de amenințare cu moartea

care are un caracter real și concepută de părțile vătămate drept realizabilă;

- se evidențiază, că potrivit declarațiilor părților vătămate Cotcov Mihaela și

Cotcov Nicolae audiați în cadrul ședințelor de judecată, se atestă că metoda de

amenințare din partea inculpatului Sopca Viorel care a avut loc prin intermediul

telefonului, în așa mod, inculpatul Sopca Viorel a șantajat părțile vătămate de a-i

transmite mijloace bănești în mărime de 2000 euro în schimbul reparării

prejudiciului cauzat prin accidentul rutier care a avut loc între mijlocele de transport

de model „Xxxxx” la volanul căruia se afla Sopca Viorel și „Xxxxx” la volanul

căruia se afla Pîrțac Valerii;

- acuzarea consideră că instanța de apel, la adoptarea deciziei nu a dat apreciere

justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței

de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase

cercetări în instanță, făcîndu-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la

proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel îi rămînea doar să aprecieze aceste

probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor;

- acuzarea consideră că instanța de apel nu și-a motivat plauzibil soluția dispusă,

din ce reiese că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, ceea ce echivalează conform

prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din

care considerente decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

a depus referință prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, ca fiind

ilegală și neîntemeiată, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 02 iulie 2019.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

14

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

15

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se

contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și

menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și

selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a dispus achitarea

inculpatului Sopca Viorel de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), 325

alin. (1) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii, și eronat a fost încetat procesul penal în privința lui

Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal pe motiv că fapta inculpatului

constituie contravenție prevăzută de art. 335 Cod contravențional.

Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că fapta

imputată prin rechizitoriu nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii,

urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar,

care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul

că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Sopca Voirel, să

verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală,

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și

să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu o infracțiune.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat

soluția și a pus la baza soluției de achitare în baza art. 42 alin. (1), 325 alin. (1) lit.

b) Cod penal și de încetare a procesului penal în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod

penal doar declarațiile inculpatului Sopca Viorel, care nu coroborează cu celelalte

probe administrate pe caz.

Din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie,

instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului, fără a evalua

celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în

parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând

totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a

reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții

și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o

16

circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele

respinse.

Astfel, ce ține de învinuirea adusă inculpatului Sopca Viorel în baza art. 189 alin.

(2) lit. d) Cod penal, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel la pct. 5

din decizia sa constată fapta de samavolnicie prevăzută de art. 335 Cod

contravențional, defectuos excluzînd unele aspecte incriminate acestuia prin

rechizitoriu privind amenințarea părților vătămate, punînd la baza deciziei aceleași

probe care au fost cercetate și puse la baza sentinței de condamnare.

Astfel la pct. 7.1. instanța de apel descrie conținutul probelor, fără a le da o

analiză conform art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, la pct. 8 din decizie instanța de apel nu a analizat corespunzător

probele, în special nu a apreciat declarațiile părților vătămate Cotcov Mihaela și

Cotcov Nicolae, în coroborare cu alte probe precum că anume Sopca Viorel i-a

amenințat și a cerut de la ei suma de 2000 euro, mai apoi 52 000 euro, deși aceștia

nu au avut nici o relație cu inculpatul anterior (accidentul rutier fiind comis de altă

persoană).

La fel, au fost lăsate fără apreciere și declarațiile martorului Borș Tudor, care a

confirmat că amenințările care au fost adresate Mihaelei Cotcov, le-a perceput ca

reale și care vin în coroborare și cu următoarele probe:

- contractul de asigurare obligatorie RCAI-004452683 din 30 octombrie 2018

este întocmit pe cet. Bîrca Stanislav (f. d. 28 – 29, vol.2);

- procesul-verbal de cercetare la locul faptei din 14 decembrie 2018 și foto

tabelul unde a avut loc accidentul rutier unde au fost implicat automobilele de model

„Xxxxx” cu n/î XXXXX și automobilul de model „Xxxxx” (f.d.29 - 33, vol.2);

- informație conform cartelei transportului automobilul de model „Xxxxx” cu

n/î XXXXXeste proprietate privată al cet. Cotcov Nicolae din 29 septembrie 2018

(f.d.45, vol. 2);

- informație care confirmă faptul că automobilul de model „Xxxxx” cu n/î

XXXXX este înregistrat după cet. Rogai Mihail (f. d. 47 - 48, vol.2);

- procesul - verbal de confruntare din 14 februarie 2019 dintre partea vătămată

Cotcov Nicolae și învinuitul Sopca Viorel, potrivit căruia partea vătămata Cotcov

Nicolae și-a menținut poziția privitor la actele de amenințare care au avut loc din

partea lui Sopca Viorel susținând că el nu a fost la accident și nu s-a aflat la volan și

Sopca nu era în drept să sune și să amenințe pe el, soția lui, copilul și rudele acestora

(f. d. 68 - 70, vol.2);

- extras din telefon abonatul cu numele XXXXX de pe numărul Xxxxx a apelat

la 15 decembrie 2018 (f. d. 107 -109, vol.2);

- informație de la Direcția de poliție a mun. Chișinău nr. 34/20 nr.3052 din 28

februarie 2019 a fost confirmat faptul că la 14 decembrie 2018 ora 17:19 min., de la

nr. de tel. 069105859 Pîrțac Valerii la nr. 112 a anunțat despre accident (f.d.104 -

115 vol. 2);

17

- contract de asigurare obligatorie RCAI-003705726 din 09 ianuarie 2018 este

întocmit pe cet. Colesnic Vadim (f. d.113 -114, vol.2);

- procesul-verbal de ridicare din 21 decembrie 2018 de la Cotcov Mihaela a

prezentat un disc din care reiese că Sopca a telefonat-o pe ea și a amenințat-o.

Stenograma discuției (f. d. 114 -116, vol. 2);

- procesul-verbal de examinare a documentelor din 02 ianuarie 2019 a fost

examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Mihaela, unde acesta o

amenință ca să transmită banii, indică unde ea locuiește și care pot fi consecințele.

Stenograma discuției (f. d. 134 – 137, vol.2);

- descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul cu nr. Xxxxx care aparține

lui Cotcov Mihaela, care confirmă faptul că la 14 decembrie 2018 a fost contactată

de pe nr. Xxxxx care aparține lui Sopca Viorel au discutat o durată de 116 secunde.

Discuție similară a mai fost și pe o durată de 81 secunde, apoi la 19 decembrie 2018

durata 448 secunde (f. d. 162 – 200, vol.2);

- procesul-verbal de examinare a documentelor din 09 ianuarie 2019 a fost

examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Nicolae unde acesta îl

amenință ca să transmită banii, indică unde el locuiește și care pot fi consecințele.

Stenograma discuției, (f. d. 204 – 211, vol.2).

Totodată, instanța de apel la pct.8 din decizie constată lipsa laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art. 189 Cod penal în acțiunile inculpatului Sopca Viorel,

fără a combate constatările primei instanțe în partea ce ține de comiterea de către

inculpatul Sopca Viorel a infracțiunii de șantaj. Prin urmare, instanța de apel nu s-a

clarificat dacă părțile vătămate Cotcov Nicolae și Cotcov Mihaela pot fi catalogate

ca victimile infracțiunii de samovolnicie în circumstanțele speței, din care rezultă că

aceștia nu au avut careva relații cu inculpatul Sopca Viorel pînă la cele întîmplate,

în circumstanțele ca accidentul rutier a fost comis de Pîrțac Valerii, care conducea

automobilul ce aparține lui Cotcov Nicolae, inculpatul Sopca Viorel nefiind

proprietarul automobilului cu care el se deplasa.

La fel, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel nu a luat în considerație

și nu a dat apreciere conform art.101 Cod de procedură penală probelor prezentate

de acuzare, și anume pe episodul ce vizează învinuirea în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel doar le-a descris constatînd contradictoriu că lipsește

componența infracțiunii de corupere activă, pe motiv că nu a fost probat faptul că

inculpatul Sopca Viorel i-a promis careva sume de bani, selectiv a apreciat o parte

din probe fără a combate constatările primei instanțe.

Instanța de apel selectiv a apreciat declarațiile martorului Dodon Ion, care sunt

în coroborare cu următoarele probe: procesul - verbal privind interceptarea și

înregistrarea comunicărilor și a imaginilor din 20 octombrie 2017, care confirmă

faptul promiterii lui Dodon Ion de către Cojocari Sergiu a mijloacelor bănești în

18

mărime de 3000 lei pentru transmiterea unui telefon mobil lui Sopca Viorel care este

deținut în Penitenciarul nr. 13 (f. d. 28 - 30, vol. 1);

- raportul de analiză operațională pe cauza penală nr. 2017970619 pe 13 file,

prin care se confirmă conexiunile telefonice între figuranții în cadrul prezentei cauze

penale (f. d. 56 - 68, vol. 1);

- informațiile ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell” cu referire la

apelurile telefonice primite și expediate de la numerele 068 515 480, 068 691 078,

079 229 871, care se conțin următoarele suporturi electronice: CD „Orange Moldova

Strict Confidențial număr de intrare Orange 0575/18”, ridicat în corespundere cu

procesul - verbal de ridicare din 31 ianuarie 2018 și CD cu denumirea „Verbatim”

ridicat prin procesul-verbal de ridicare din 02 februarie 2018 (f. d. 74, vol. 1);

- procesul - verbal de confruntare din 03 aprilie 2018 potrivit căruia a fost

efectuată confruntarea dintre învinuitul Sopca Viorel și martorul Dodon Ion, la

analiza căruia se constată că: în cadrul acestei acțiuni martorul și învinuitul au depus

declarații referitor la circumstanțele în care s-au cunoscut, unde ambii au confirmat

că se cunosc din perioada în care Sopca Viorel a fost internat la Spitalul de Urgență

și Dodon Ion a asigurat paza deținutului Sopca Viorel (f. d. 130 -132, vol. 1).

Instanța de apel a lăsat fără răspuns argumentul dacă a avut loc sau nu coruperea

în momentul în care inculpatul prin intermediul lui Cojocari Sergiu a promis bani

pentru a fi transmiși lui Dodon Ion ca acesta să-i transmită lui Sopca Viorel un

telefon mobil în penitenciarul care se deținea ultimul.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în

considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea

acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatului Sopca Viorel, care are dreptul

de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv.

Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a ajuns la concluzia

referitor la achitarea lui Sopca Viorel de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42

alin.(1), art. 325 alin. (1) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și referitor la încetarea procesului

penal în privința lui Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv

că fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută de art. 335 Cod

contravențional, fără a-și motiva soluția, prin ce a admis o eroare de fapt, care a

afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține,

instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de

probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile

selective a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare și încetare a

acestuia, astfel neexpunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a

19

tuturor probelor prezentate de părți, neelucidând faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală).

Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva

probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și

argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6)

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale, din ce

reiese că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, prin ce a admis eroarea de drept

prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar

concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de

vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de

20

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sopca

Viorel Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 27 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

21