1ra-177/2021 — art. 42 al. 1, 325 al. 2, 189 al. 2 CP

Prima instanță: 16.05.2018 - 02.07.2019;

Instanța de apel: 25.07.2019 - 16.07.2020;

Instanța de recurs ordinar : 01.09.2020 – 13.04.2021. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iulie 2019, Sopca Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2), lit. b) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare cu amendă în mărime de 5 000 (cinci mii) unități convenționale, ceea ce constituie 250 000 (două sute cinci zeci mii) lei; în baza art. 189 alin. (2), lit. d) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu amendă în mărime de 1 000 (una mie) unități convenționale, ceea ce constituie 50 000 (cinci zeci mii) lei. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Sopca Viorel i s-a stabilit definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 5500 (cinci mii cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 275 000 (două sute șaptezeci și cinci mii) lei. A fost admisă, în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cotcov Nicolae privind repararea prejudiciului material produs prin infracțiune, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. 1 A fost respinsă cererea procurorilor Talpă Radu și Gladcov Cristina privind încasarea din contul lui Sopca Viorel în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 000 (trei mii) lei - ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu prevederile articolului 162 Cod de procedură penală, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Sopca Viorel, la 14 decembrie 2018, fiind la volanul automobilului de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX, care se deplasa pe str. Petricani, nr. 94 din mun. Chișinău a fost implicat într-un accident rutier cu automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX la volanul căruia se afla Pîrțac Valerii. Sopca Viorel având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, imediat după accident, cunoscând cu certitudine că nu este inclus în polița de asigurare a automobilului de model „Xxxxx” și nu v-a beneficia de recuperarea daunelor, fără a solicita aportul serviciului de documentare a accidentelor rutiere, l- a impus pe Pîrțac Valerii să achite suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, bani care ultimul a refuzat să-i achite. În continuare, la 14 decembrie 2018 apoi la 19 decembrie 2018, Sopca Viorel continuând acțiunile sale criminale, dorind să obțină mijloace bănești, intenționat, manifestând agresivitate a telefonat soția proprietarului automobilului de model „Xxxxx”, Cotcov Mihaela de pe numărul de telefon Xxxxx pe numărul de telefon Xxxxx, unde a acuzat-o pe ultima că este vinovată de accidentul din 14 decembrie 2018. Prin urmare Sopca Viorel motivând că ea ilegal a transmis automobilul de model „Xxxxx” lui Pîrțac Valerii a solicitat de la aceasta suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, în caz că el nu v-a primi suma solicitată, acesta în mod agresiv și brutal a amenințat-o cu moartea, amenințare care a fost percepută ca reală, deoarece acesta a indicat adresa de domiciliu, locul aflării soțului, adresa de domiciliu a părinților, amenințare care i-a produs o stare de temere. Tot prin șantaj și amenințare cu moartea, Sopca Viorel la 14 decembrie 2018 și 20 decembrie 2018, l-a contactat telefonic pe soțul acesteia Cotcov Nicolae care la acel moment se afla la lucru în Germania și care este proprietarul automobilului de model „Xxxxx” căruia i-a comunicat, că pentru faptul că a transmis automobilul lui Pîrțac Valerii și acesta a comis un accident rutier, a solicitat de la acesta suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, în caz că nu v-a primi suma solicitată, în mod agresiv și brutal l-a amenințat pe el cu moartea și membrii familiei lui expunând fapte concrete de realizarea amenințării cum este, unde locuiește soția și copilul, cum cheamă soția, unde locuiesc părinții lor, amenințare care a fost percepută ca reală și care i-a produs o stare de temere. Aceste acțiuni au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal. 2 Prin încheierea din 24 aprilie 2019 cauza penală de învinuire a lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal s-a conexat la cauza penală de învinuire a lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, Sopca Viorel, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău din str. Alexandru Bernardazzi, nr. 3, mun. Chișinău, urmărind scopul obținerii unui telefon mobil, obiect interzis deținuților în penitenciar, a organizat săvârșirea infracțiunii de corupere activă. În vederea realizării scopului stabilit, în următoarele circumstanțe: la 16 septembrie 2017 Sopca Viorel acționând în vederea realizării scopului prestabilit, l-a contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx utilizat de Cojocari Sergiu, căruia i-a comunicat modul în care urmează să acționeze. I-a transmis datele necesare în vederea comiterii faptelor infracționale de dare de mită și anume, transmiterea sumei de bani în mărime 3 000 lei a telefonului mobil lui Dodon Ion, destinat pentru Sopca Viorel. La 18 septembrie 2017, Sopca Viorel în intervalul de timp cuprins între 12:00-18:35 l-a contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx pe Dodon Ion. În cadrul discuțiilor telefonice l-a întrebat despre posibilitatea organizării unei întâlniri, iar ulterior i-a comunicat că are nevoie de un serviciu și pentru aceasta va fi contactat de către o persoană cu prenumele „Sergiu”. În aceeași zi Sopca Viorel, în intervalul de timp cuprins între orele 11:53- 21:58, l-a contactat telefonic de la numărul de telefon Xxxxx la numărul de telefon Xxxxx pe Cojocari Sergiu, căruia i-a dat indicații și i-a transmis datele necesare referitor la modul în care urmează să comită faptele infracționale. Ulterior, la 19 septembrie 2017, la ora 12:03, Dodon Ion a fost contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul de telefon Xxxxx de către o persoană care s-a prezentat „Sergiu”, care a precizat că apelează la rugămintea lui Sopca Viorel care este deținut în Penitenciarul nr. 13 din str. Alexandru Benardazzi nr. 3, mun. Chișinău. Pentru acest serviciu, persoana cu prenumele „Sergiu” i-a propus lui Dodon Ion mijloace bănești, fără a preciza suma de bani care v-a fi transmisă, convenind să se întâlnească în următoarea zi. La 19 septembrie 2017 pentru a verifica executarea acțiunilor infracționale planificate de către Cojocari Sergiu, Sopca Viorel l-a contactat telefonic și au convenit asupra acțiunilor infracționale ce urmează a fi întreprinse. La 20 septembrie 2017, aproximativ la ora 12:30 Cojocari Sergiu, continuându-și acțiunile sale infracționale, s-a întâlnit cu Dodon Ion pe str. Nicolae Titulescu 35, mun. Chișinău, în apropierea Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde ultimul activează. în cadrul discuției. Cojocari Sergiu i-a promis lui Dodon Ion, mijloace bănești în sumă de 3 000 lei pentru ca acesta să organizeze transmiterea telefonului lui Sopca Viorel până la 25 octombrie 2017 inclusiv. După transmiterea acelui telefon, Cojocari Sergiu îi va transmite suma de 3000 lei. Aceste acțiuni au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal. 3 3. Sentința menționată a fost atacată cu apeluri, de către avocatul Puțintica Eric în interesele inculpatului Sopca Viorel și de către avocatul Munteanu Angela în interesele inculpatului Sopca Viorel. 3.1. În motivarea apelului declarat, avocatul Puțintica Eric, a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței, cu emiterea unei noi sentințe de achitare a inculpatului Sopca Viorel, invocînd că: - este cert stabilit că în perioada în care au avut loc evenimentele descrise în actul de învinuire, Sopca Viorel era deținut în Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău. În speță se face referire asupra faptului că Sopca Viorel, la data de 16.09.2017 l- ar fi contactat telefonic de la numărul Xxxxx (număr mobil) pe Cojocari Sergiu, căruia i-ar fi comunicat modul în care urma să acționeze în vederea comiterii faptelor infracționale de dare de mită. Tot în actul de învinuire se indică despre faptul că Sopca Viorel l-ar fi contactat pe Dodon Ion la 18.09.2017, în intervalul de timp cuprins între orele 12:00-18:35, de la același număr de telefon mobil indicat în alineat. Apărarea are dubii privind veridicitatea ipotezelor invocate de partea acuzării, or aceste dubii sunt generate de următoarele întrebări la care, în dosar, nu se regăsește un răspuns. - la materialele cauzei (f.d. 75 din dosarul CNA) este atașată fișa de post al lui Dodon Ion. Se constată cu certitudine că în atribuțiile acestuia nu intră escortarea propriu-zisă a deținuților, or acesta era responsabil în mare parte de supravegherea executării ordinelor, conducerea activității grupei de escortare, organizarea instruirii și educării efectivului grupei, verificarea înarmării, funcționării utilajului special, etc. Prin urmare Dodon Ion nu putea avea contact direct în vederea realizării celor declarate, adică de a-i transmite Iui Sopca Viorel un telefon mobil. Aceste fapte sunt confirmate chiar de Dodon Ion prin declarațiile oferite în cadrul procesului - verbal de confruntare din 03.04.2018 (f.d. 132), în care la întrebarea lui Sopca Viorel către Dodon Ion „dacă în luna septembrie 2017 avea posibilitatea reală de a-i transmite în Penitenciarul nr. 13 un telefon mobil”, ultimul a răspuns că „la acel moment, în luna septembrie – nu”. Totodată, la întrebarea lui Sopca Viorel către Dodon Ion „dacă acesta i-a propus bani pentru a-i transmite un telefon mobil în penitenciar”, Dodon Ion a răspuns cu „nu-mi aduc aminte ca Sopca Viorel să-mi fi propus bani pentru a- i transmite un telefon”, or acest fapt a fost realizat fără știrea lui Sopca Viorel de către Cojocari Serghei, adică persoană aflată în conflict direct cu Sopca Viorel; - nu există probe care ar demonstra că Sopca Viorel s-ar fi adresat la Dodon Ion în vederea acordării de acesta a careva servicii ilicite, precum și nici nu e demonstrată intenția lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii imputate, motiv pentru care acesta urmează a fi achitat. Sopca Viorel nu cunoștea ce acțiuni a întreprins Cojocari Sergiu și nici nu l-a rugat pe acesta să propună cuiva sume bănești în vederea obținerii accesului la telefon mobil în penitenciar; 4 - cu privire la capătul de învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal, apelantul a considerat că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente, concludente, care în ansamblul lor cu circumstanțele descrise în speță ar demonstra vinovăția lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii imputate, or aprecierea și încadrarea juridică dată de organul de urmărire penală faptelor comise este una mult prea dură și eronată; - probele administrate pentru acest capăt de învinuire nu arată asupra vinovăției lui Sopca Viorel. Dimpotrivă, acesta a fost vătămat într-un accident rutier; - respectiva cauză penală a fost intentată în baza plângerii lui Pîrțac Valerii (f.d. 4, vol. III), care pe parcursul examinării acesteia și-a schimbat declarațiile în varii modalități; - a menționat apelantul că șantajul propriu-zis este posibil doar în raport cu bunurile străine, asupra cărora făptuitorul nu are nici dreptul legitim, nici dreptul presupus. Prin „drept legitim” se înțelege un astfel de drept, pe care persoana îl are în virtutea unui temei legal. Prin „drept presupus” se înțelege un astfel de drept, care în realitate nu aparține persoanei, deși acesta consideră eronat că este învestită cu acest drept. Condiția absolut necesară pentru calificarea infracțiunii este ca această propunere să fie cu bună-știință neîntemeiată și ilegală; - analizând materialele cauzei, s-a constatat că la originea litigiului se află accidentul rutier produs la 14.12.2018 cu implicarea lui Sopca Viorel și al lui Pîrțac Valerii; - a considerat partea apărării că solicitarea lui Sopca Viorel de a i se achita despăgubirile pentru accidentarea autovehiculului condus de acesta era absolut întemeiată; - prin rechizitoriu se indică în mod eronat că „scopul lui Sopca Viorel a fost de a dobândi ilicit bunurile altor persoane, știind cu certitudine că nu este inclus în polița de asigurare a automobilului de model Xxxxx și nu va beneficia de recuperarea daunelor, fără a solicita aportul serviciului de documentare a accidentelor rutiere”. La caz nu are relevanță faptul dacă deținea sau nu Sopca Viorel poliță RCA, or anume asigurătorul persoanei vinovate de producerea accidentului rutier - Pîrțac Valerii (sau Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, în cazul lipsei poliței RCA, conform prevederilor legii 414 din 22.12.2006) urma să achite în orice caz despăgubirea de asigurare. Mai mult, Sopca Viorel nu i-a mai contactat pe soții Cotcov din moment ce paguba provocată de Pîrțac Valerii a fost reparată; - a considerat apărarea că faptele lui Sopca Viorel urmau a fi analizate prin prisma contravenției prevăzute la art. 354 Cod contravențional; - o altă ipoteză pe care partea apărării a enunțat-o e delimitarea șantajului de acțiunea de samavolnicie (art. 352 Cod penal), infracțiune care nu a fost analizată de organul de urmărire penală; - la caz, a considerat apelantul că solicitările înaintate de a i se achita despăgubirile pentru deteriorarea unei mașini de lux reparația căreia costă, au fost 5 legale și absolut întemeiate (având în vedere vinovăția lui Pîrțac Valerii în comiterea accidentului rutier). 3.2. În motivarea apelului declarat, avocatul Munteanu Angela în interesele inculpatului Sopca Viorel, a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței primei instanțe, cu emiterea unei noi sentințe de achitarea a inculpatului Sopca Viorel, invocînd că: - inculpatul Sopca Viorel permanent și consecvent a declarat că nu a comis aceste infracțiuni, mai mult ca atât făcând declarații în cadrul urmării penale a declarat că nu recunoaște vina, nu a comis nimic infracțional, declarațiile acestuia fiind confirmate și prin celelalte materiale ale cauzei penale; - a invocat partea apărării că acțiunile lui Sopca Viorel nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c); 189 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2020, au fost admise apelurile avocaților Puțintica Eric și Munteanu Angela în interesele inculpatului Sopca Viorel, a fost casată sentința integral, și pronunțată o nouă hotărâre prin care Sopca Viorel a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), 325 alin.(1) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Procesul penal în privința lui Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost încetat pe motiv că fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută de art.335 Cod contravențional. Procesul contravențional pornit în baza art. 335 Cod penal în privința lui Sopca Viorel a fost încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. A fost admisă în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cotcov Nicolae privind repararea prejudiciului material produs prin infracțiune, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite, să hotărască instanța civilă. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel judecând apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate a constatat următoarele: Sopca Viorel, la 14 decembrie 2018, fiind la volanul automobilului de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX, care se deplasa pe str. Petricani, nr. 94 din mun. Chișinău a fost implicat într-un accident rutier cu automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX la volanul căruia se afla Pîrțac Valerii, Sopca Viorel, imediat după accident, i-a cerut lui Pîrțac Valerii să achite suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei, bani care ultimul a refuzat să-i achite, în continuare, la 14 decembrie 2018 apoi la 19 decembrie 2018, Sopca Viorel, dorind să obțină mijloace bănești, a telefonat soția proprietarului automobilului de model „Xxxxx”, Cotcov Mihaela de pe numărul de telefon Xxxxx pe numărul de telefon Xxxxx, unde a acuzat-o pe ultima că este 6 vinovată de accidentul din 14 decembrie 2018. Prin urmare Sopca Viorel motivând că ea ilegal a transmis automobilul de model „Xxxxx” lui Pîrțac Valerii a solicitat de la aceasta suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei. Tot Sopca Viorel la 14 decembrie 2018 și 20 decembrie 2018, l-a contactat telefonic pe soțul acestuia Cotcov Nicolae care la acel moment se afla la lucru în Germania și care este proprietarul automobilului de model „Xxxxx” căruia i-a comunicat, că pentru faptul că a transmis automobilul lui Pîrțac Valerii și acesta a comis un accident rutier, a solicitat de la acesta suma de 2 000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 39 290 lei. Astfel de către procuror aceste acțiuni ale lui Sopca Viorel au fost încadrate în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal - șantajul, adică cererea de a transmite bunurile proprietarului, prin amenințare cu moartea, încadrare preluată și de către instanța de fond, instanța de apel concluzionînd că în acțiunile inculpatului Sopca Viorel se conține componența de contravenției a samavolniciei art. 335 Cod contravențional, dat fiind faptul că nu este cauzată dauna în proporții mari (care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate). Tot Sopca Viorel, de către organul de urmărire penală este învinuit de faptul că fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău din str. Alexandru Bernardazzi, nr. 3, mun. Chișinău, urmărind scopul obținerii unui telefon mobil, obiect interzis deținuților în penitenciar, a organizat săvârșirea infracțiunii de corupere activă. În vederea realizării scopului stabilit, în următoarele circumstanțe: la 16 septembrie 2017 Sopca Viorel acționând în vederea realizării scopului prestabilit, l-a contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx utilizat de Cojocari Sergiu, căruia i-a comunicat modul în care urmează să acționeze. I-a transmis datele necesare în vederea comiterii faptelor infracționale de dare de mită și anume, transmiterea sumei de bani în mărime 3 000 lei a telefonului mobil lui Dodon Ion, destinat pentru Sopca Viorel. La 18 septembrie 2017, Sopca Viorel în intervalul de timp cuprins între 12:00-18:35 l-a contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul Xxxxx pe Dodon Ion. În cadrul discuțiilor telefonice l-a întrebat despre posibilitatea organizării unei întâlniri, iar ulterior i-a comunicat că are nevoie de un serviciu și pentru aceasta va fi contactat de către o persoană cu prenumele „Sergiu”. În aceeași zi Sopca Viorel, în intervalul de timp cuprins între orele 11:53-21:58, l-a contactat telefonic de la numărul de telefon Xxxxx la numărul de telefon Xxxxx pe Cojocari Sergiu, căruia i-a dat indicații și i-a transmis datele necesare referitor la modul în care urmează să comită faptele infracționale. Ulterior, la 19 septembrie 2017, la ora 12:03, Dodon Ion a fost contactat telefonic de la numărul Xxxxx la numărul de telefon Xxxxx de către o persoană care s-a prezentat „Sergiu”, care a precizat că apelează la rugămintea lui Sopca Viorel care este deținut în Penitenciarul nr. 13 din str. Alexandru Bemardazzi nr. 3, mun. Chișinău. Pentru acest serviciu, persoana cu prenumele „Sergiu” i-a propus lui Dodon Ion mijloace bănești, fără a preciza suma 7 de bani care v-a fi transmisă, convenind să se întâlnească în următoarea zi. La 19 septembrie 2017 pentru a verifica executarea acțiunilor infracționale planificate de către Cojocari Sergiu, Sopca Viorel l-a contactat telefonic și au convenit asupra acțiunilor infracționale ce urmează a fi întreprinse. La 20 septembrie 2017, aproximativ la ora 12:30 Cojocari Sergiu, continuându-și acțiunile sale infracționale, s-a întâlnit cu Dodon Ion pe str. Nicolae Titulescu 35, mun. Chișinău, în apropierea Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde ultimul activează. În cadrul discuției, Cojocari Sergiu i-a promis lui Dodon Ion, mijloace bănești în sumă de 3 000 lei pentru ca acesta să organizeze transmiterea telefonului lui Sopca Viorel până la 25 octombrie 2017 inclusiv. După transmiterea acelui telefon, Cojocari Sergiu îi va transmite suma de 3000 lei. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după componența, corupere activă, adică promisiuni de a-i transmite bani făcută unei persoane publice, prin mijlocitor, în scopul ca aceasta să îndeplinească acțiuni contrar atribuțiilor de serviciu, acțiuni săvârșite de două persoane. Instanța de apel în urma cercetării probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a considerat că, instanța de fond a analizat unilateral cumulul de probe și eronat a adoptat o sentință de condamnare a inculpatului Sopca Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, după semnele calificative, corupere activă, adică promisiuni de a-i transmite bani făcută unei persoane publice, prin mijlocitor, în scopul ca aceasta să îndeplinească acțiuni contrar atribuțiilor de serviciu, acțiuni săvârșite de două persoane. Cercetând înscrisurile anexate la materialele cauzei penale, instanța de apel a concluzionat că, Sopca Viorel, acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, urmează a fi achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Inculpatul Sopca Viorel fiind audiat în cadrul urmării penale a declarat că nu a avut niciodată înțelegeri prealabile cu Cojocari Sergiu de a-i transmite telefoane mobile lui personal sau prin intermediul lui Dodon Ion, relatând că, vina nu o recunoaște. Aceste declarații ale inculpatului Sopca Viorel, instanța de apel le-a considerat corespunzătoare adevărului, deoarece pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra că inculpatul Sopca Viorel a comis infracțiunea de corupere activă. Potrivit declarațiilor martorului Dodon Ion acesta a fost contactat de Cojocari Sergiu care i-a cerut să transmită un telefon mobil inculpatului Sopca Viorel care se află în penitenciar, careva discuții cu Sopca Viorel referitor la transmiterea telefonului mobil nu a avut. 8 Astfel majoritatea absolută de probe, analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează cu declarațiile inculpatului Sopca Viorel și nu confirmă, că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată acestuia prevăzută la art. art. 42 alin. (1), 325 alin. (2) lit. c) Cod penal. Având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor martorului în coroborare cu materialele enunțate supra, instanța de apel a constatat că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, se evidențiază, că potrivit declarațiilor martorului Dodon Ion date în cadrul ședinței de judecată se stabilește că Cojocari Sergiu l-a rugat să transmită un telefon mobil lui Sopca Viorel care era deținut în penitenciar, totodată faptul că solicitarea dată venea din partea inculpatului Sopca Viorel nu se confirmă prin nimic, or însăși martorul a comunicat cu inculpatul de câteva ori însă careva solicitări sub aspectul dat de la acesta nu au parvenit. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond, în prezența circumstanțelor analizate mai sus, incorect a constatat vinovăția lui Sopca Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal și a concluzionat necesitatea achitării lui din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Cu privire la vinovăția inculpatului Sopca Viorel în baza articolului 189 alin. (2), lit. d) Cod penal, instanța de apel a făcut următoarele precizări: Având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor părților vătămate și a martorului în coroborare cu materialele cauzei, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatului Sopca Viorel lipsește componența de infracțiune prevăzută la art. 189 alin. (2), lit. d) Cod penal. În speță s-a constatat lipsa laturii obiective a infracțiunii or, inculpatul Sopca Viorel nu a solicitat de a i se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului, amenințând cu violența persoana, rudele sau apropiații acesteia, ci a solicitat să-i fie recuperat prejudiciul cauzat prin accidentul rutier, astfel lipsește scopul cupidant. Instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele componenții contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional, după indicii calificativi – samavolnicie, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune. S-a subliniat că pentru încadrarea acțiunilor inculpatului în componența de infracțiune a samavolniciei, este obligatorie prezenta laturii obiective a infracțiunii, realizată prin urmările prejudiciabile și anume - daunele în proporții mari cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în speță se denotă că inculpatul Sopca Viorel a pretins de la părțile vătămate recuperarea prejudiciului cauzat prin accident în mărime de 2000 Euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei constituie 39 290 lei, în speță constatându-se că nu a fost cauzată daună în proporții mari (care depășește 9 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2017, echivalentul a 112 000 lei). Instanța de apel a constatat că în cauză inculpatul Sopca Viorel fiind frustrat în rezultatul accidentului rutier, având cauzat un prejudiciu esențial format în rezultatul deteriorării automobilului, a pretins de la părțile vătămate recuperarea prejudiciului cauzat, fiind pe emoții adresând-se cu agresivitate față de acestea. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părților vătămate și a martorului Borș Tudor cu referire la amenințările parvenite din partea inculpatului Sopca Viorel, care din spusele acestora au fost apreciate ca fiind reale, deși careva alte acțiuni, decât discuții la telefon cu părțile vătămate, de către inculpat nu au fost întreprinse, constatându-se chiar din declarațiile acestuia că era agitat în urma accidentului și a vorbit la telefon pe un ton mai ridicat, totodată aceste acțiuni ale inculpatului nu pot fi apreciate ca amenințări reale a persoanelor. Instanța de apel a menționat că potrivit art. 391 alin. (2), 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute în Codul contravențional. În asemenea circumstanțe, procesul penal urmează a fi încetat, pe motiv că faptă inculpatului constituie o contravenție. Dar, inculpatul nu poate fi sancționat contravențional, deoarece a expirat termenul de prescripție a tragerii la răspundere contravențională conform art. 30 alin. (2) Cod contravențional. Astfel, audiind participanții la proces în raport cu probele verificate și cercetate în ședința de judecată în apel, apreciind probele conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat încetarea procesului penal în privința inculpatului Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu atragerea la răspundere contravențională în baza art. 335 Cod contravențional. Totodată, instanța de apel a conchis că procesul contravențional în privința lui Sopca Viorel în baza art. 335 Cod contravențional urmează a fi încetat pe motiv că a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 30 Cod contravențional. În cadrul judecării cauzei partea vătămată Cotcov Nicolae a formulat o cerere prin care a solicitat recunoașterea lui în calitate de parte civilă, motivând că prin acțiunile inculpatului Sopca Viorel i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 450 euro, ce cuprinde prețul biletelor de avion achitate în legătură cu deplasarea sa din Republica Federală Germană în Republica Moldova, prin încheiere protocolară cererea nominalizată a fost admisă, iar Cotcov Nicolae a fost recunoscut în calitate de parte civilă. Instanța de apel a menționat că la soluționarea acțiunii civile în partea prejudiciului material produs prin infracțiune, se aplică prevederile articolelor 219 alin. (2), 220 și 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, urmând a fi apreciate ca fiind dovedite temeiurile acestui prejudiciu. 10 Totodată partea civilă Cotcov Nicolae nu a prezentat instanței careva bonuri fiscale sau alte înscrisuri care ar confirma prezența și mărimea prejudiciului cauzat. În context, la soluționarea acțiunii civile ce vizează prejudiciul material produs prin infracțiune lui Cotcov Nicolae, s-a constatat cazul excepțional prevăzut la art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală - când pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei. În atare situație, instanța de apel a admis, în principiu, acțiunea civilă, înaintată de Cotcov Nicolae, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta care indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrii atacate, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 02.07.2019. 5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că: - instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția cet. Sopca Viorel, în mod greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale, a apreciat în mod superficial aceste probe; - pe episodul ce vizează învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 325 alin. (2), lit. b) Cod penal: - declarațiile martorului Dodon Ion (f.d. 10 - 18 vol. 1, f.d. 107 vol. 2); - procesul - verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor din 20 octombrie 2017, care confirmă faptul promiterii lui Dodon Ion de către Cojocari Sergiu a mijloacelor bănești în mărime de 3 000 lei pentru transmiterea unui telefon mobil lui Sopca Viorel care este deținut în Penitenciarul nr. 13 (f. d. 28 - 30 vol. 1); - raportul de analiză operațională pe cauza penală, prin care se confirmă conexiunile telefonice între figuranții în cadrul prezentei cauze penale (f. d. 56 - 68 vol. 1); - informațiile ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell” cu referire la apelurile telefonice primite și expediate, ridicate în corespundere cu procesul - verbal de ridicare din 31 ianuarie 2018 și procesul-verbal de ridicare din 02 februarie 2018 (f. d. 74 vol. 1); - procesul - verbal de confruntare din 03 aprilie 2018 potrivit căruia a fost efectuată confruntarea dintre învinuitul Sopca Viorel și martorul Dodon Ion, prin declarațiile sale martorul a confirmat declarațiile depuse în cadrul acestei cauze penale (f d. 130 -132 vol. 1); - pe episodul ce vizează învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (2), lit. c) Cod penal: - declarațiile părților vătămate - Cotcov Mihaela (f.d. 168 vol. 2); - Cotcov Nicolae (f.d. 110 vol. 2); - declarațiile martorilor Borș Tudor (f.d. 112 vol. 2); contract de asigurare obligatorie RCAI-004452683 din 30 octombrie 2018 este întocmit pe cet. Bîrca Stanislav (f. d. 28 - 29 vol. 2); - procesul- verbal de cercetare la locul faptei din 14 decembrie 2018 și foto tabelul unde a avut 11 loc accidentul rutier unde au fost implicate automobilele de model „Xxxxx” și automobilul de model „Xxxxx” (f.d.29 - 33 vol.2); - informație conform cartelei transportului automobilul de model „Xxxxx” este proprietate privată al cet. Cotcov Nicolae din 29 septembrie 2018 (f.d.45 vol. 2); - informația care confirmă faptul că automobilul de model „Xxxxx” este înregistrat după cet. Rogai Mihail (f. d. 47 - 48 vol.2); - procesul - verbal de confruntare din 14 februarie 2019 dintre partea vătămată Cotcov Nicolae și învinuitul Sopca Viorel, potrivit căruia partea vătămată Cotcov Nicolae și-a menținut poziția privitor la actele de amenințare care au avut loc din partea lui Sopca susținând că el nu a fost la accident și nu s-a aflat la volan și Sopca nu era în drept să sune și să amenințe pe el, soția lui, copilul și rudele acestora (f. d. 68 - 70 vol.2); - extras din telefon abonatul cu numele XXXXX de pe numărul Xxxxx a apelat la 15 decembrie 2018 (f. d. 107 -109 vol.2); - informație de la Direcția de poliție a mun. Chișinău nr. 34/20 nr.3052 din 28 februarie 2019 a fost confirmat faptul că la 14 decembrie 2018 ora 17:19 min., Pîrțac Valerii la nr. 112 a anunțat despre accident (f.d.104 -115 vol. 2); - contract de asigurare obligatorie întocmit pe numele cet. Colesnic Vadim (f. d.113 -114 vol.2); - procesul-verbal de ridicare de la Cotcova Mihaela din 21 decembrie 2018 a prezentat un disc din care reiese că Sopca a telefonat pe ea și a amenințat-o. Stenograma discuției, (f. d. 114 - 116 vol. 2); -proces-verbal de examinare a documentelor din 02 ianuarie 2019 a fost examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Mihaela unde acesta o amenință ca să transmită banii, indică unde ea locuiește și care pot fi consecințele. Stenograma discuției, (f. d. 134 – 137, vol.2); - descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul cu nr. Xxxxx care aparține lui Cotcov Mihaela confirmă faptul că la 14 decembrie 2018 a fost contactată de pe nr. Xxxxx, care aparține lui Sopca Viorel au discutat o durată de 116 secunde. Discuție similară a mai fost și pe o durată de 81 secunde, apoi la 19 decembrie 2018 durata 448 secunde, (f. d. 162 – 200, vol.2); - proces-verbal de examinare a documentelor din 09 ianuarie 2019 a fost examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Nicolae unde acesta îl amenință ca să transmită banii, indică unde ea locuiește și care pot fi consecințele, stenograma discuției, (f. d. 204 - 211 vol.2); - acuzarea consideră că vinovăția inculpatului Sopca Viorel prin care s-a statuat asupra faptului că aceste probe relevate și analizate sunt admisibile, dat fiind că sunt administrate în conformitate cu Codul de procedură penală; - acuzarea consideră că instanța de apel, nu a respectat pe caz prevederile art. 101 Cod de procedură penală, or, potrivit articolului 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - recurentul constată că apreciind probele administrate în cauză, instanța de apel incorect a considerat ca nefiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei 12 criminale constatate prevăzută la art. 42 alin. (1), art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal și la art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal; - acuzarea atestă o motivație insuficientă expusă de către instanța de apel, motivație întemeiată în exclusivitate doar pe declarațiile depuse de inculpatul Sopca Viorel, declarații în care dînsul neagă vinovăția; - recurentul menționează că nu este clară poziția instanței de apel cu privire la combaterea motivelor expuse de către instanța de fond în sentința casată, or în esență, instanța de apel nu a indicat nici un temei în baza căruia a constatat insuficientă motivarea adusă de către instanța de fond, sau cel puțin acele erori admise de către instanța de fond la aprecierea probelor administrate de acuzare, sau erori care ar fi viciat acest mod de apreciere a probelor cercetate; - cu privire la vinovăția inculpatului Sopca Viorel în baza art. 42 alin. (1), art. 325 alin. (2), lit. b) Cod penal, acuzarea consideră corectă soluția instanței de fond, or pe caz atît probele cercetate dovedesc comiterea faptei de către Sopca Viorel, cît și fapta se constată corect a fi calificată; - în cadrul ședinței de judecată vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită pe deplin prin declarațiile martorului Dodon Ion cât și prin probele pertinente, concludente, apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume, informațiile ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell” cu referire la apelurile telefonice efectuate și primite, proces-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor și raportul de analiză operațională; - acuzarea atestă că de comun cu cele sus enunțate, se evidențiază, că potrivit declarațiilor martorului Borș Tudor date în cadrul ședinței de judecată confirmă că Cojocari Sergiu i-a rugat să transmită un telefon mobil lui Sopca Viorel care era deținut în penitenciar. Nu a fost de acord să transmită telefonul mobil și a raportat despre aceasta conducerii; - în această parte acuzarea consideră corectă concluzia expusă de către instanța de fond, prin care a reținut că prin totalitatea probelor s-a constatat cu certitudine că inculpatul Sopca Viorel a comis corupere activă, adică promisiuni de a-i transmite bani făcută unei persoane publice, prin mijlocitor în scopul ca aceasta să îndeplinească acțiuni contrar atribuțiilor de serviciu, acțiuni săvârșite de două persoane; - acuzarea conchide, că prin totalitatea probelor s-a constatat cu certitudine că inculpatul Sopca Viorel a promis de a-i transmite bani lui Dodon Ion, prin mijlocitor, în scopul ca aceasta să-i transmită primului un telefon mobil în penitenciarul care se deținea; - în cadrul prezentului proces, vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost dovedită pe deplin atât prin declarațiile părților vătămate Cotcov Mihaela și Cotcov Nicolae și martorului Borș 13 Tudor cât și prin probele pertinente, concludente, apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume: procesul-verbal de confruntare din 14 februarie 2019 dintre partea vătămată Cotcov Nicolae și învinuitul Sopca Viorel, procesul-verbal de cercetare la locul faptei, informația de la Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20, nr.3052, cartela transportului automobilul de model „Xxxxx”, informația automobilului de model „Xxxxx”, contractul de asigurare obligatorie RCAI - 003705726, contractul de asigurare obligatorie RCAI -004452683, extrasul din telefon abonatul cu numele XXXXX, procesul - verbal de examinare a documentelor și descifrările convorbirilor telefonice; - analizând probele administrate de către acuzare, se ajunge la concluzia că, metoda constrângerii părților vătămate Cotcov Mihaela și Cotcov Nicolae de către inculpatul Sopca Viorel a fost exprimată prin acțiunea de amenințare cu moartea care are un caracter real și concepută de părțile vătămate drept realizabilă; - se evidențiază, că potrivit declarațiilor părților vătămate Cotcov Mihaela și Cotcov Nicolae audiați în cadrul ședințelor de judecată, se atestă că metoda de amenințare din partea inculpatului Sopca Viorel care a avut loc prin intermediul telefonului, în așa mod, inculpatul Sopca Viorel a șantajat părțile vătămate de a-i transmite mijloace bănești în mărime de 2000 euro în schimbul reparării prejudiciului cauzat prin accidentul rutier care a avut loc între mijlocele de transport de model „Xxxxx” la volanul căruia se afla Sopca Viorel și „Xxxxx” la volanul căruia se afla Pîrțac Valerii; - acuzarea consideră că instanța de apel, la adoptarea deciziei nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în instanță, făcîndu-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel îi rămînea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor; - acuzarea consideră că instanța de apel nu și-a motivat plauzibil soluția dispusă, din ce reiese că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

Pe marginea recursului declarat de procuror, partea vătămată Cotcov Mihaela a depus referință prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 02 iulie 2019.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. 14 În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei 15 săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a dispus achitarea inculpatului Sopca Viorel de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), 325 alin. (1) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, și eronat a fost încetat procesul penal în privința lui Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal pe motiv că fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută de art. 335 Cod contravențional. Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că fapta imputată prin rechizitoriu nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Sopca Voirel, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu o infracțiune. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția și a pus la baza soluției de achitare în baza art. 42 alin. (1), 325 alin. (1) lit. b) Cod penal și de încetare a procesului penal în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal doar declarațiile inculpatului Sopca Viorel, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz. Din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o 16 circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Astfel, ce ține de învinuirea adusă inculpatului Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel la pct. 5 din decizia sa constată fapta de samavolnicie prevăzută de art. 335 Cod contravențional, defectuos excluzînd unele aspecte incriminate acestuia prin rechizitoriu privind amenințarea părților vătămate, punînd la baza deciziei aceleași probe care au fost cercetate și puse la baza sentinței de condamnare. Astfel la pct. 7.1. instanța de apel descrie conținutul probelor, fără a le da o analiză conform art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, la pct. 8 din decizie instanța de apel nu a analizat corespunzător probele, în special nu a apreciat declarațiile părților vătămate Cotcov Mihaela și Cotcov Nicolae, în coroborare cu alte probe precum că anume Sopca Viorel i-a amenințat și a cerut de la ei suma de 2000 euro, mai apoi 52 000 euro, deși aceștia nu au avut nici o relație cu inculpatul anterior (accidentul rutier fiind comis de altă persoană). La fel, au fost lăsate fără apreciere și declarațiile martorului Borș Tudor, care a confirmat că amenințările care au fost adresate Mihaelei Cotcov, le-a perceput ca reale și care vin în coroborare și cu următoarele probe: - contractul de asigurare obligatorie RCAI-004452683 din 30 octombrie 2018 este întocmit pe cet. Bîrca Stanislav (f. d. 28 – 29, vol.2); - procesul-verbal de cercetare la locul faptei din 14 decembrie 2018 și foto tabelul unde a avut loc accidentul rutier unde au fost implicat automobilele de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX și automobilul de model „Xxxxx” (f.d.29 - 33, vol.2); - informație conform cartelei transportului automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXXeste proprietate privată al cet. Cotcov Nicolae din 29 septembrie 2018 (f.d.45, vol. 2); - informație care confirmă faptul că automobilul de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX este înregistrat după cet. Rogai Mihail (f. d. 47 - 48, vol.2); - procesul - verbal de confruntare din 14 februarie 2019 dintre partea vătămată Cotcov Nicolae și învinuitul Sopca Viorel, potrivit căruia partea vătămata Cotcov Nicolae și-a menținut poziția privitor la actele de amenințare care au avut loc din partea lui Sopca Viorel susținând că el nu a fost la accident și nu s-a aflat la volan și Sopca nu era în drept să sune și să amenințe pe el, soția lui, copilul și rudele acestora (f. d. 68 - 70, vol.2); - extras din telefon abonatul cu numele XXXXX de pe numărul Xxxxx a apelat la 15 decembrie 2018 (f. d. 107 -109, vol.2); - informație de la Direcția de poliție a mun. Chișinău nr. 34/20 nr.3052 din 28 februarie 2019 a fost confirmat faptul că la 14 decembrie 2018 ora 17:19 min., de la nr. de tel. 069105859 Pîrțac Valerii la nr. 112 a anunțat despre accident (f.d.104 - 115 vol. 2); 17 - contract de asigurare obligatorie RCAI-003705726 din 09 ianuarie 2018 este întocmit pe cet. Colesnic Vadim (f. d.113 -114, vol.2); - procesul-verbal de ridicare din 21 decembrie 2018 de la Cotcov Mihaela a prezentat un disc din care reiese că Sopca a telefonat-o pe ea și a amenințat-o. Stenograma discuției (f. d. 114 -116, vol. 2); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 02 ianuarie 2019 a fost examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Mihaela, unde acesta o amenință ca să transmită banii, indică unde ea locuiește și care pot fi consecințele. Stenograma discuției (f. d. 134 – 137, vol.2); - descifrările convorbirilor telefonice de pe telefonul cu nr. Xxxxx care aparține lui Cotcov Mihaela, care confirmă faptul că la 14 decembrie 2018 a fost contactată de pe nr. Xxxxx care aparține lui Sopca Viorel au discutat o durată de 116 secunde. Discuție similară a mai fost și pe o durată de 81 secunde, apoi la 19 decembrie 2018 durata 448 secunde (f. d. 162 – 200, vol.2); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 09 ianuarie 2019 a fost examinat discuția telefonică dintre Sopca Viorel și Cotcov Nicolae unde acesta îl amenință ca să transmită banii, indică unde el locuiește și care pot fi consecințele. Stenograma discuției, (f. d. 204 – 211, vol.2). Totodată, instanța de apel la pct.8 din decizie constată lipsa laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 189 Cod penal în acțiunile inculpatului Sopca Viorel, fără a combate constatările primei instanțe în partea ce ține de comiterea de către inculpatul Sopca Viorel a infracțiunii de șantaj. Prin urmare, instanța de apel nu s-a clarificat dacă părțile vătămate Cotcov Nicolae și Cotcov Mihaela pot fi catalogate ca victimile infracțiunii de samovolnicie în circumstanțele speței, din care rezultă că aceștia nu au avut careva relații cu inculpatul Sopca Viorel pînă la cele întîmplate, în circumstanțele ca accidentul rutier a fost comis de Pîrțac Valerii, care conducea automobilul ce aparține lui Cotcov Nicolae, inculpatul Sopca Viorel nefiind proprietarul automobilului cu care el se deplasa. La fel, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel nu a luat în considerație și nu a dat apreciere conform art.101 Cod de procedură penală probelor prezentate de acuzare, și anume pe episodul ce vizează învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 325 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel doar le-a descris constatînd contradictoriu că lipsește componența infracțiunii de corupere activă, pe motiv că nu a fost probat faptul că inculpatul Sopca Viorel i-a promis careva sume de bani, selectiv a apreciat o parte din probe fără a combate constatările primei instanțe. Instanța de apel selectiv a apreciat declarațiile martorului Dodon Ion, care sunt în coroborare cu următoarele probe: procesul - verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor din 20 octombrie 2017, care confirmă faptul promiterii lui Dodon Ion de către Cojocari Sergiu a mijloacelor bănești în 18 mărime de 3000 lei pentru transmiterea unui telefon mobil lui Sopca Viorel care este deținut în Penitenciarul nr. 13 (f. d. 28 - 30, vol. 1); - raportul de analiză operațională pe cauza penală nr. 2017970619 pe 13 file, prin care se confirmă conexiunile telefonice între figuranții în cadrul prezentei cauze penale (f. d. 56 - 68, vol. 1); - informațiile ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell” cu referire la apelurile telefonice primite și expediate de la numerele 068 515 480, 068 691 078, 079 229 871, care se conțin următoarele suporturi electronice: CD „Orange Moldova Strict Confidențial număr de intrare Orange 0575/18”, ridicat în corespundere cu procesul - verbal de ridicare din 31 ianuarie 2018 și CD cu denumirea „Verbatim” ridicat prin procesul-verbal de ridicare din 02 februarie 2018 (f. d. 74, vol. 1); - procesul - verbal de confruntare din 03 aprilie 2018 potrivit căruia a fost efectuată confruntarea dintre învinuitul Sopca Viorel și martorul Dodon Ion, la analiza căruia se constată că: în cadrul acestei acțiuni martorul și învinuitul au depus declarații referitor la circumstanțele în care s-au cunoscut, unde ambii au confirmat că se cunosc din perioada în care Sopca Viorel a fost internat la Spitalul de Urgență și Dodon Ion a asigurat paza deținutului Sopca Viorel (f. d. 130 -132, vol. 1). Instanța de apel a lăsat fără răspuns argumentul dacă a avut loc sau nu coruperea în momentul în care inculpatul prin intermediul lui Cojocari Sergiu a promis bani pentru a fi transmiși lui Dodon Ion ca acesta să-i transmită lui Sopca Viorel un telefon mobil în penitenciarul care se deținea ultimul. În atare circumstanțe, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatului Sopca Viorel, care are dreptul de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv. Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a ajuns la concluzia referitor la achitarea lui Sopca Viorel de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(1), art. 325 alin. (1) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și referitor la încetarea procesului penal în privința lui Sopca Viorel în baza art. 189 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută de art. 335 Cod contravențional, fără a-și motiva soluția, prin ce a admis o eroare de fapt, care a afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile selective a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare și încetare a acestuia, astfel neexpunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a 19 tuturor probelor prezentate de părți, neelucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate. Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale, din ce reiese că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de 20 motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sopca Viorel Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 27 mai 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 21